Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Rectificarea bugetară a readus finanțarea serviciilor de urgență la nivelul cerut inițial de Ministerul Sănătății, după ce, la începutul anului, solicitarea nu ar fi fost acoperită integral, potrivit Digi24. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că ar fi „dezinformat” în disputa despre buget, susținând că ministerul a cerut 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, a primit inițial 440 de milioane, iar diferența de 200 de milioane a fost alocată ulterior, la rectificare.
Rogobete spune că a prezentat un document transmis de Ministerul Sănătății către Guvern la 2 februarie 2026, prin care ar fi fost solicitată suma de 660 de milioane de lei pentru serviciile de urgență. În relatarea sa, alocarea inițială a fost mai mică, iar rectificarea bugetară a completat diferența.
Ministrul a argumentat că finanțarea pentru urgențe nu ar trebui redusă, deoarece necesarul depinde de factori greu de anticipat, precum numărul accidentelor rutiere, fluxul de pacienți la unitățile de primiri urgențe și cazurile de terapie intensivă.
În contextul discuțiilor despre reducerea deficitului bugetar, Rogobete a susținut că suplimentarea cu 200 de milioane de lei pentru urgențe nu poate produce un efect relevant asupra deficitului.
„Din 200 de milioane de la UPU nu reduci deficitul bugetar”, a spus ministrul, conform Digi24.
Ministrul afirmă că declarațiile unor lideri liberali, potrivit cărora anumite ministere ar fi riscat „colaps financiar” pentru că nu ar fi cerut sumele necesare, sunt contrazise de documentele pe care le invocă. În același interviu, Rogobete a mai spus că a contestat și alte măsuri discutate în Guvern, dând ca exemplu o propunere de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, măsură pe care afirmă că nu a susținut-o.
Articolul Digi24 furnizat este trunchiat în partea finală, astfel că detaliile suplimentare despre această controversă nu pot fi redate complet pe baza textului disponibil.
Recomandate
Sistemul sanitar riscă un blocaj operațional în 2–3 săptămâni dacă nu apare rapid o rectificare bugetară, avertizează ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila , potrivit Antena 3 . Miza imediată este finanțarea serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe (UPU), care ar putea ajunge să nu-și mai poată îndeplini atribuțiile dacă banii nu sunt alocați până la începutul lunii noiembrie. Ministrul spune că sumele necesare sunt „de aproape 800 de milioane de lei și 227 de milioane de lei” și că, fără rectificare, „funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare”. „Esența e că în două-trei săptămâni, fără o rectificare, funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare.” De ce nu mai pot fi acoperite golurile din buget Cseke Attila susține că Ministerul Sănătății a acoperit până acum nevoile urgente prin relocări repetate de fonduri, inclusiv din martie, când au fost făcute primele redirecționări pentru spitalele din Floreasca și Târgu Mureș. Procedura a continuat „ori de câte ori a fost nevoie”, însă ministrul afirmă că posibilitățile s-au epuizat. „Nu mai avem de unde.” În același context, ministrul a argumentat că fondul de rezervă nu ar fi o soluție, pentru că situația nu este una „neprevăzută”. Presiunea pe rectificare: guvern sau Parlament, cu riscuri Ministrul interimar a insistat că este „absolut necesar” un guvern care să facă rectificarea bugetară. În lipsa acestuia, spune că ar trebui căutată o soluție prin Parlament, dar a avertizat că o astfel de variantă vine cu riscuri (fără a detalia în material care sunt acestea). Cseke Attila a mai precizat că pentru luna octombrie „nu sunt probleme” pe programele mari de sănătate, însă trebuie găsită o soluție pentru noiembrie și decembrie. Context: mutarea de fonduri a redus doar presiunea pe termen scurt În material este menționat și că, „în urmă cu o lună”, Ministerul Finanțelor a aprobat retrimestrializarea a 2,058 miliarde de lei pentru sănătate, prin mutarea sumei din trimestrul IV în trimestrul III, pentru plata unor servicii medicale, dispozitive și medicamente deja acordate sau eliberate pacienților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus atunci că măsura reduce presiunea imediată și riscul unui blocaj la începutul lunii octombrie, dar nu rezolvă problemele structurale de finanțare. Separat, premierul desemnat Luca Niculescu a declarat pentru Antena 3 CNN că o rectificare bugetară rapidă este esențială, inclusiv pentru eliminarea riscului ca angajații din România să nu-și primească salariile, și că „prima” soluție este formarea unui guvern. Ce urmează Din informațiile prezentate, termenul-limită indicat de ministrul Sănătății este începutul lunii noiembrie, când ar trebui alocate sumele necesare. În lipsa unei rectificări bugetare, riscul operațional invocat vizează în special ambulanțele și UPU-urile, cu efect direct asupra capacității de răspuns la urgențe. [...]
Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]
Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]
Plata pensiilor și a ajutoarelor one-off din decembrie este acoperită financiar , în contextul primei rectificări bugetare pe 2026, potrivit Adevărul . Ministrul Muncii, Florin Manole , spune că „banii sunt asigurați”, după publicarea de către Ministerul Finanțelor a proiectului de ordonanță de urgență privind rectificarea, care urmărește acoperirea obligațiilor urgente ale statului până la finalul anului. Într-o postare pe Facebook, ministrul afirmă că pensionarii sunt îndreptățiți să primească o confirmare explicită, pe fondul discuțiilor despre „urgențe și dificultăți bugetare”. „Răspunsul este clar: DA, banii sunt asigurați, iar toate plățile vor fi făcute integral și la timp.” Ce urmărește rectificarea: finanțarea obligațiilor „certe și urgente” Proiectul publicat de Ministerul Finanțelor în transparență decizională vizează finanțarea unor cheltuieli până la sfârșitul anului, inclusiv pentru: medicamente și servicii medicale; pensii; drepturi salariale; asistență socială; dobânzi și plăți restante. Conform explicațiilor din proiect, sumele necesare ar urma să fie acoperite din economiile identificate în execuția bugetară, cu respectarea limitei de cheltuieli și a țintei de deficit. Ministerul Finanțelor mai precizează că nu sunt prevăzute cheltuieli noi fără identificarea unei surse de finanțare. Ce sume apar în proiect și cum trebuie citite În documentul citat de publicație, apar două majorări distincte, care nu trebuie cumulate ca și cum ar reprezenta o singură alocare pentru pensionari: bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar urma să crească, în termeni neți, cu 3,32 miliarde de lei ; transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat sunt majorate cu 3,47 miliarde de lei , sumă prevăzută pentru echilibrarea bugetului de pensii și acoperirea cheltuielilor până la finalul anului. Totodată, proiectul nu precizează că întreaga suplimentare a bugetului Ministerului Muncii ar urma să fie folosită pentru pensii sau pentru majorări salariale. De ce contează Mesajul ministrului și structura rectificării sunt relevante în special prin prisma riscului perceput de întârzieri la final de an: proiectul de rectificare este prezentat ca instrument de acoperire a obligațiilor „certe și urgente”, iar în acest cadru sunt incluse explicit pensiile și plățile de asistență socială, inclusiv ajutoarele one-off programate pentru decembrie. [...]
Ministerele au cerut suplimentări de 60 mld. lei, dar Finanțele spun că nu e sustenabil : ministrul Alexandru Nazare a indicat că Guvernul se pregătește și pentru o a doua rectificare bugetară , însă nivelul solicitărilor venite din ministere depășește ceea ce „România își permite”, potrivit News . Nazare a spus că planul pentru finalul anului include două rectificări bugetare și că Ministerul Finanțelor este „pregătit” și pentru a doua, idee pe care a susținut că a anunțat-o încă de la audiere. În același timp, ministrul a precizat că ministerele au cerut, cumulat, 60 de miliarde de lei, sumă pe care o consideră prea mare pentru spațiul bugetar disponibil. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine.” Nazare a adăugat că, în opinia sa, chiar și ordonatorii principali de credite (instituțiile care gestionează bugete, în principal ministerele) ar conștientiza că nivelul cererilor este peste ceea ce poate fi acoperit realist. „Cred că în adâncul sufletului lor, toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată.” Miza economică a mesajului transmis de Finanțe este că rectificarea (și eventual a doua rectificare) va trebui să prioritizeze alocările, în condițiile în care solicitările agregate ale ministerelor depășesc capacitatea bugetului de a le acomoda integral. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre sumele care ar putea fi aprobate efectiv sau despre distribuția pe ministere. [...]
Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]
