Știri din categoria Bugetul de Stat

Ministerul Finanțelor a atras 335 mil. lei suplimentar de la bănci - cerere peste ofertă la două emisiuni

6 februarie 2026, 19:59

Clădirea Ministerului Finanțelor cu steaguri și sigla instituției vizibile.

Ministerul Finanțelor a atras 335 milioane de lei suplimentar de la bănci potrivit Economica.net, în cadrul unei sesiuni suplimentare (oferte necompetitive) organizate după licitația de referință de joi. Operațiunea se înscrie în planul de finanțare al lunii februarie 2026, iar destinația fondurilor este explicită: refinanțare și finanțarea deficitului bugetar.

În sesiunea suplimentară, valoarea nominală a celor două emisiuni adjudecate a fost de 161 milioane de lei, respectiv 174 milioane de lei, totalizând 335 milioane de lei. Interesul băncilor a depășit volumele adjudecate: ofertele transmise au fost de 381 milioane de lei pentru prima emisiune și 418 milioane de lei pentru a doua, ceea ce indică o cerere peste ofertă la ambele instrumente.

Pentru februarie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,7 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (titluri de stat standardizate, folosite ca reper de piață).

Conform aceleiași surse, suma de 7,7 miliarde de lei este cu 2,3 miliarde de lei sub nivelul programat în ianuarie 2026 (10 miliarde de lei) și are o dublă destinație bugetară, relevantă pentru presiunea de finanțare din 2026:

refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice;
finanțarea deficitului bugetului de stat.

Tag-uri:imprumut bancar deficit bugetar licitatie suplimentara ministerul finantelor februarie 2026 refinantare datorie publica titluri de stat

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăeconomica.net

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ștefan Nanu discută despre bugetul pe 2026 în contextul austerității temporare.

Bugetul de Stat13 ian. 2026

Bugetul pe 2026 vine cu întârziere; Guvernul va funcționa două luni cu fonduri limitate

Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]

Bugetul de Stat02 feb. 2026

Deficitul bugetar al României în 2025 a fost de 7,65% din PIB - cel mai mare dezechilibru din ultimele două decenii

România înregistrează un deficit bugetar ridicat comparativ cu alte state UE , conform unei analize publicate de Profit.ro . În anul 2024, România a avut un deficit de 21,4% din cheltuielile bugetare și un deficit de 9,3% din PIB, mult peste media Uniunii Europene. Evoluția deficitului bugetar În anul 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalent cu 146 miliarde lei, ceea ce reprezintă o ușoară îmbunătățire față de 2024, când deficitul a fost de 8,67% din PIB. Totuși, acest nivel rămâne unul dintre cele mai ridicate din ultimele două decenii. Deficitele bugetare mari sunt cauzate de cheltuieli publice semnificative, finanțate prin împrumuturi, care au dus la o creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. Comparație cu alte state UE România se situează pe o poziție nefavorabilă în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. În 2024, doar Polonia, Slovacia, Ungaria și Franța au avut deficite mai mari ca procent din PIB, însă niciuna dintre acestea nu a atins nivelul deficitului României. Țara Pondere deficit în cheltuieli (%) Deficit % din PIB România -21,4 -9,3 Polonia -13,4 -6,6 Slovacia -11,3 -5,3 Ungaria -10,4 -4,9 Franța -10,2 -5,8 UE -6,5 -3,2 Impactul asupra economiei Deficitele mari au un impact semnificativ asupra economiei României, crescând povara datoriei publice și reducând bonitatea țării. În 2026, România este estimată să aloce aproape 10% din veniturile statului pentru plata dobânzilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Această situație limitează capacitatea guvernului de a investi în alte domenii esențiale pentru dezvoltare. Perspective și măsuri necesare Pentru a îmbunătăți situația fiscală, România trebuie să adopte măsuri de reducere a deficitului bugetar, astfel încât să se conformeze cu limita de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană. Acest lucru necesită o administrare responsabilă a finanțelor publice și o reducere a cheltuielilor neesențiale. De asemenea, este crucială stabilitatea politică pentru a asigura un mediu favorabil investițiilor și creșterii economice. În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea deficitului bugetar, iar comparativ cu alte state europene, se află într-o poziție dificilă. Implementarea unor politici fiscale stricte și o gestionare eficientă a resurselor sunt esențiale pentru a stabiliza economia și a reduce povara datoriei publice. [...]

Reprezentanți ai Ministerului Finanțelor discutând despre datoriile României.

Bugetul de Stat28 ian. 2026

România plătește datorii de 30 miliarde euro în 2026 - nivel record al scadențelor și impact asupra bugetului

România se confruntă cu un an record în 2026, când datoriile cumulate în ultimii ani ajung la scadență, totalizând 30 de miliarde de euro. Potrivit Profit.ro , acest volum de plăți este semnificativ mai mare comparativ cu 2025, când scadențele au fost de 99 de miliarde de lei. Creșterea este atribuită în principal împrumuturilor contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare. În 2026, Ministerul Finanțelor trebuie să gestioneze rambursări semnificative, inclusiv 127 de miliarde de lei către creditorii interni. Acestea includ obligațiuni emise către bănci și investitori instituționali, precum și titluri retail de 32 de miliarde de lei, care au fost populare în rândul populației datorită randamentelor mai mari decât depozitele bancare. Impactul asupra cheltuielilor cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil, ajungând la 50,5 miliarde de lei anul trecut, cu 40% mai mult față de 2024. Această creștere este determinată de două cauze principale: deficitul bugetar ridicat și refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari. Dobânda medie la datoria emisă a atins 6,2% pe an, cea mai ridicată din regiune. „Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Strategii de finanțare și perspective Pentru a gestiona aceste datorii, guvernul intenționează să emită eurobonduri de 10 miliarde de euro în 2026. De asemenea, se bazează pe împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programul SAFE al Uniunii Europene, care oferă dobânzi mai mici decât cele de pe piață. Datoria publică a României este estimată să crească la 59% din PIB la sfârșitul anului trecut, cu perspective de a atinge 67-68% în 2028-2029, conform estimărilor Erste. Totuși, se anticipează o scădere a randamentului la 10 ani la 6,5% până la sfârșitul lui 2026, datorită excedentului de lichiditate din piața interbancară și reducerii așteptate a ratei cheie de către BNR. Provocări și riscuri Economiștii avertizează asupra riscurilor de creștere a dobânzilor, cauzate de eventualele dezacorduri politice care ar putea întârzia implementarea măsurilor de ajustare fiscală. În plus, stabilitatea politică este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating. Pe scurt, România se află într-un punct critic în 2026, când trebuie să gestioneze eficient un volum record de datorii scadente. Strategiile de finanțare și stabilitatea politică vor juca un rol esențial în navigarea acestor provocări financiare. [...]

Bancnote românești fiind numărate de o persoană.

Bugetul de Stat07 feb. 2026

Cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 100 milioane lei în 2025 - Impact major asupra bugetului de stat cu un cost total de 2,34 miliarde lei

Cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 100 de milioane de lei în 2025 , ajungând la peste 2,3 miliarde de lei, potrivit Cotidianul . Această creștere semnificativă a cheltuielilor publice cu pensiile speciale ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea bugetului de stat și la impactul asupra economiei naționale. Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la 11.840, iar cheltuielile totale au crescut de la 2,23 miliarde de lei în 2024 la 2,34 miliarde de lei în 2025. Aceste pensii sunt finanțate în mare parte din bugetul de stat, doar o mică parte fiind acoperită de contribuțiile individuale ale beneficiarilor. „Mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri”, spune un pensionar, exprimându-și indignarea față de sumele mari cheltuite de stat pentru pensiile speciale. Pensiile speciale sunt compuse din două surse de finanțare: contribuțiile individuale ale beneficiarilor și fondurile alocate din bugetul de stat. Din cele 2,34 miliarde de lei cheltuite în 2025, doar 600 de milioane de lei provin din contribuțiile beneficiarilor, restul fiind acoperit de bugetul de stat. Acest lucru subliniază dependența majoră a acestor pensii de fondurile publice. Printre beneficiarii acestor pensii se numără diplomați, parlamentari, aviatori, procurori, judecători și foști angajați ai Curții de Conturi. Există cazuri în care pensiile speciale depășesc 10.000 de euro lunar, fără ca beneficiarii să fi contribuit la sistemul public de pensii. De exemplu, șase foști magistrați primesc pensii speciale de peste 50.000 de lei lunar, fără nicio bază contributivă. În contextul reformei pensiilor private, cheltuielile cu pensiile speciale sunt așteptate să continue să crească. Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra unei reforme care ar putea reduce componenta plătită de la bugetul de stat. Totuși, dacă reforma nu este implementată, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. [...]

Un oficial guvernamental intrând într-o sală de ședințe.

Bugetul de Stat05 feb. 2026

Guvernul propune alocarea a 30 miliarde lei pentru relansarea economică - investițiile vizează sectoare cheie pentru redresare rapidă

Guvernul a prezentat un pachet de relansare economică de aproape 4 miliarde de euro , întins pe șase ani, care include și finanțări pentru proiecte de cercetare și apărare, potrivit Știrile ProTV . Măsurile sunt gândite să susțină creșterea economică într-un context de constrângeri bugetare, cu accent pe investiții și pe domenii considerate strategice. În arhitectura planului, componenta de finanțare pentru cercetare și apărare este prezentată ca parte a efortului de creștere a competitivității economiei. Premierul Ilie Bolojan a indicat că efectele unor investiții – exemplul dat fiind reducerea importurilor prin producție internă, precum în zona îngrășămintelor – „vor fi cuantificate în anii următori”, ceea ce sugerează o miză pe rezultate pe termen mediu, nu pe impact imediat în execuția bugetară. Planul urmărește să direcționeze resursele către sectoare unde România are deficite comerciale mari, adică importă mai mult decât exportă, fiind menționată explicit industria chimică. În paralel, statul ar urma să încurajeze investiții în zona materiilor prime critice, precum cuprul și grafitul, resurse cu cerere ridicată la nivel internațional și relevante pentru lanțuri industriale care includ tehnologii avansate, inclusiv cele cu utilizări duale (civile și de apărare). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a prezentat pachetul ca o schimbare de abordare „de pe consum pe investiții” și de pe volum pe „calitate”, iar facilitățile ar urma să fie calibrate în funcție de impact. Concret, companiile care pot finanța din surse proprii investiții de peste 1 miliard de lei ar putea primi granturi și credite fiscale (reduceri ale taxelor datorate), iar proiectele mai mici ale IMM-urilor ar urma să fie eligibile de la 7 milioane de lei în sus; reușita planului este legată, potrivit materialului, de reforma administrației, din economiile rezultate urmând să fie acoperită o parte din finanțare. [...]

Premierul discută despre măsuri economice și reducerea cheltuielilor.

Bugetul de Stat05 feb. 2026

Guvernul pregătește pachet de relansare economică de 2,5 miliarde lei - condiționat de reducerea cheltuielilor în administrație

Guvernul condiționează noul pachet de relansare economică de reduceri suplimentare de cheltuieli , potrivit Euronews , care notează că finanțarea măsurilor nu este posibilă fără adoptarea „Pachetului 3” de tăieri în administrația publică, locală și centrală. Executivul pregătește adoptarea unui set de măsuri care ar urma să marcheze ieșirea din perioada de ajustare bugetară, însă calculele sunt complicate de ținta de deficit de 6,2% pentru 2026 și de un „pachet de solidaritate” propus de PSD , încă nediscutat în coaliție. În acest context, miza pachetului de relansare este stimularea investițiilor prin facilități și deduceri, dar și schimbarea modului în care funcționează schemele de sprijin pentru companii, de la mari jucători până la microîntreprinderi. Valoarea pachetului de relansare ar fi „în jur de 2,5 miliarde de lei”, cu o structură mixtă: o componentă de granturi și una mai consistentă de credite fiscale (adică reduceri ale obligațiilor fiscale viitoare, condiționate de îndeplinirea unor criterii). Direcțiile vizate includ resurse strategice și minerale, investiții strategice, sprijin pentru industria prelucrătoare și pentru micii antreprenori. În zona de stimulente, pachetul ar readuce bonificația de 3% pentru companiile mari și pentru firmele care își plătesc taxele înainte de termen, similar bonificațiilor existente pentru persoanele fizice. Totodată, ar urma să fie introduse deduceri de impozit de până la 400 de euro pentru persoanele fizice care contribuie la Pilonul 3 (pensii private facultative) sau investesc la bursă, măsuri gândite să încurajeze economisirea și canalizarea capitalului către finanțarea economiei. Condiția-cheie rămâne însă sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a transmis că banii pentru relansare depind de aplicarea „Pachetului 3” de reducere a cheltuielilor în administrație , iar Guvernul ia în calcul o asumare a răspunderii săptămâna viitoare, pe un calendar nou. Potrivit datelor Guvernului, au fost deja operate reduceri de cheltuieli de peste 500 de milioane de lei, iar Executivul nu ar fi dispus să renunțe la o parte dintre măsurile adoptate anul trecut. „Banii necesari pentru finanțarea lor nu vor exista însă dacă nu se adoptă și pachetul 3 de reduceri de cheltuieli în zona de administrație”, avertizează Palatul Victoria. Pe fondul acestor discuții, PSD pregătește un pachet separat, de „solidaritate”, estimat la aproape 3,4 miliarde de lei, cu ajutoare pentru persoane cu dizabilități, copii, mame, veterani și, în special, pensionari, printr-o nouă schemă de sprijin. Euronews arată că finanțarea unor astfel de măsuri ar fi dificilă dacă statul ar renunța la decizii precum neplata primei zile de concediu medical (în condițiile în care anul trecut a plătit 6 miliarde de lei pentru concedii medicale) sau la majorarea impozitării pe locuințe și autoturisme, deși este avută în vedere o discuție pentru formule tranzitorii acolo unde creșterile au depășit așteptările din lege. [...]