Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe la 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) în S1 2026 pune presiune pe finanțarea externă a economiei, în condițiile în care datoria externă totală a României a urcat la 232 de miliarde de euro și a depășit 60% din PIB, potrivit Biziday, care citează date ale Băncii Naționale a României (BNR).
În primele șase luni din 2026, investițiile străine directe (inclusiv profitul reinvestit) au totalizat 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025. Practic, nivelul din 2026 este de circa o cincime din cel raportat anul trecut, ceea ce reduce o sursă importantă de finanțare „stabilă” a economiei (capital adus de investitori, nu împrumuturi).
La finalul lunii iunie, datoria externă totală a ajuns la 232 de miliarde de euro (aprox. 1.160 miliarde lei), în creștere cu 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) față de începutul anului. Din total, datoria externă pe termen lung era de 184 miliarde de euro (aprox. 920 miliarde lei), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2025.
Pe partea de ieșiri de valută, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro (aprox. 24,4 miliarde lei) în prima jumătate a anului, cu 742 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei) mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Biziday notează că „cam tot cu atât” a crescut și deficitul de cont curent.
După primul trimestru, deficitul de cont curent era de 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei), comparativ cu 13,55 miliarde de euro (aprox. 67,8 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025, conform datelor citate.
Recomandate
Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să piardă miliarde din PNRR dacă nu adoptă rapid legi restante de ani de zile, iar consecința ar fi o deteriorare accelerată a echilibrului bugetar, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne fragilă, potrivit Economedia . Economistul Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR) susține că „mai avem doar câteva zile” pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că, în lipsa adoptării unor legi care „trenează deja de 5 ani”, România va pierde „miliarde de euro” – bani europeni nerambursabili pe care s-a construit bugetul acestui an. În opinia sa, fără aceste fonduri, situația „se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. De ce contează: PNRR, legat direct de traiectoria deficitului Rădulescu afirmă că singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar, pe care o cuantifică drept o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an. El consideră că această evoluție a fost un argument important pentru menținerea ratingului „recomandat pentru investiții” (investment grade) . Totuși, economistul avertizează că reducerea deficitului are „două fețe”: a fost obținută „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor sau îmbunătățirea colectării; „greul abia acum începe”, iar până în decembrie s-ar obține doar jumătate din reducerea necesară, și asta doar dacă programul PNRR „se va încheia cu bine”. Presiuni pe cheltuieli și risc de măsuri „dure” după formarea noului guvern În analiza sa, Rădulescu critică presiunile sindicale și avertizează că, dacă Parlamentul cedează, „viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește”. El spune că orice viitor guvern va fi obligat să adopte măsuri „dure” pentru reducerea în continuare a deficitului public și respinge ideea majorării taxelor pentru a acoperi creșteri salariale în sectorul bugetar. „Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.” El indică drept direcție necesară restricționarea „extracției de rente din bani publici”, pe care o vede ca parte a unui program de reforme majore. Datorie publică, valută și vulnerabilitatea la o retrogradare de rating Într-o postare anterioară citată de Economedia, Rădulescu avertizează că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe și leagă riscul de instabilitate de posibilitatea unei retrogradări sub categoria „nerecomandată investițiilor” (junk). În acest scenariu, el anticipează presiuni pe curs și ieșiri de capital. Economistul mai semnalează că jumătate din datoria publică este în valută, „circa 30% din PIB”, iar o depreciere a leului ar umfla povara datoriei în valută. Context: șocuri externe și incertitudine internă Rădulescu descrie un tablou în care economia „pare să se stabilizeze”, dar pe fondul unor condiții externe „teribile”, menționând seceta din Europa, războiul din Orientul Mijlociu și incertitudini politice în țările dezvoltate, inclusiv SUA. În acest cadru, el concluzionează că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert”, iar fereastra de decizie pentru PNRR este foarte scurtă. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
Rusia își taie cheltuielile sociale în 2027 pentru a acoperi creșterea bugetului militar , potrivit Meduza , care citează o analiză Reuters bazată pe documente bugetare. Reducerile vizează atât „politica socială”, cât și educația și sănătatea, în timp ce costurile cu datoria publică sunt proiectate să urce puternic. Conform documentelor consultate de Reuters, cheltuielile la capitolul „Politică socială” (care include pensii, plăți pentru veteranii de război și indemnizații de maternitate) sunt reduse cu 7% față de planul de anul trecut. În același timp, cheltuielile pentru educație scad cu 6%, iar cele pentru sănătate cu 6,8%. Tăieri și în „economia națională”, presiune mai mare din dobânzi Pe lângă zona socială, bugetul pentru 2027 prevede o reducere de 7,4% la capitolul „Economia națională”, care include construcția de drumuri și proiecte de infrastructură, precum și subvenții pentru agricultură și alte sectoare. În paralel, cheltuielile cu serviciul datoriei (plata dobânzilor și costurilor asociate) ar urma să crească în 2027 cu 21,6% față de planul de anul trecut. Documentele indică faptul că acestea vor ajunge la 9,4% din cheltuielile bugetare în 2027, cu o creștere ulterioară până la 10,6% în 2029. Venituri suplimentare: noi majorări de taxe, inclusiv pe „supraprofit” și venituri pasive Ca sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile militare planificate în 2027, publicația The Bell notează posibilitatea unei noi runde de majorări de taxe, care ar putea aduce la buget 1,5 trilioane ruble. Potrivit calculelor economistului Dmitri Polevoi, citate în material, pachetul ar include: 200 miliarde ruble dintr-o taxă pe supraprofit aferentă anului 2026 pentru companiile din metalurgie; 500–700 miliarde ruble din introducerea unei scări progresive a impozitului pe venit pentru veniturile pasive (dividende, dobânzi la depozite, vânzări de proprietăți etc.); restul, cel mai probabil, din alte taxe noi, între care: impozit pe profit de 15% pentru fondurile de investiții (PIF), creșterea impozitului pe dividendele plătite nerezidenților către conturi de tip „C” de la 15% la 35%, precum și TVA de 22% pentru cumpărături pe platforme străine de comerț online. În context, Reuters a relatat anterior că Rusia a prevăzut pentru 2027 cheltuieli militare record, de 17,1 trilioane ruble, peste nivelul bugetat pentru 2026 (12,1 trilioane ruble). The Bell mai susține că o parte din creșterea din planul bugetar s-ar fi produs deja în 2026, prin cheltuieli efective mai mari decât cele programate inițial. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni , pe fondul unei creșteri a veniturilor mai rapide decât avansul cheltuielilor, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres . Execuția bugetului general consolidat pe ianuarie–august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul de 86,36 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Ce a împins deficitul în jos: venituri în creștere, cheltuieli temperate Ministerul Finanțelor leagă evoluția de continuarea consolidării fiscal-bugetare: veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 11,4% (aproape 48 miliarde de lei) față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei). Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8% (aprox. +0,85 puncte procentuale). Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. În structura veniturilor, instituția indică drept contribuții importante: încasările din TVA: 103,35 miliarde de lei, +25,2% (aprox. +20,80 miliarde de lei); impozitul pe salarii și venit: 42,86 miliarde de lei, +8,1%; impozitul pe profit: 29,55 miliarde de lei, +9,1%; contribuțiile de asigurări: 147,53 miliarde de lei, +7,1% (aprox. +9,80 miliarde de lei); impozite și taxe pe proprietate: peste +30%, până la aprox. 11,02 miliarde de lei; sume primite de la UE și alți donatori: 43,38 miliarde de lei, +37,7%. Presiunea care rămâne: costul dobânzilor Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026 (aprox. -0,7 puncte procentuale). În interiorul cheltuielilor, Ministerul Finanțelor evidențiază două mișcări cu impact direct asupra bugetului: cheltuielile de personal: 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în 2025–2026; ca pondere în PIB, 5,3% (cu 0,6 puncte procentuale mai puțin); cheltuielile cu dobânzile: 42,05 miliarde de lei, +26,7% (aprox. +8,86 miliarde de lei), ajungând la aproximativ 2% din PIB. „Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.” Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate de măsuri adoptate prin Legea nr. 141/2025. În această categorie sunt menționate și plăți de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale (pentru șapte luni din 2026), în sumă de 236,64 milioane de lei. Investițiile: mai mult din bani europeni La capitolul dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțări europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile din PNRR . Finanțele mai arată că plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR (granturi și împrumuturi) au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de anul trecut, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Cheltuielile pentru investiții (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare din surse interne și externe) au urcat cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027. Ținta anuală și mesajul de politică fiscală Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare, dar cere prudență, invocând presiuni bugetare ridicate și un spațiu fiscal limitat. După primele șapte luni, deficitul era de 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan le-a transmis reprezentanților S&P că România are nevoie de un guvern stabil pentru a continua reducerea deficitului și reformele , potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul discuțiilor cu agenția de rating despre finanțele publice și perspectivele economice, într-un moment în care piețele și creditorii urmăresc dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi menținute. Bolojan afirmă că, în ultimul an, deficitul bugetar a scăzut, iar cheltuielile au fost ținute sub control, susținând că ajustarea fiscală începută anul trecut „începe să se reflecte în cifre”. În același timp, el spune că România și-a respectat angajamentele față de parteneri. De ce contează pentru rating și costurile de finanțare În discuțiile cu S&P, un punct de interes a fost situația politică, în special formarea unui nou guvern și capacitatea acestuia de a continua consolidarea fiscală și reformele asumate. Bolojan subliniază că, pentru piețele financiare și creditorii României, contează atât evoluția finanțelor publice de până acum, cât și „perspectiva de continuitate” a măsurilor adoptate. „Dacă menținem direcția actualelor politici fiscale, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar. Pentru sănătatea economiei, această continuitate este importantă.” Ce măsuri indică și ce urmează în Parlament Premierul interimar spune că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să poată construi și respecta bugetul pentru 2027, să continue reducerea deficitului și să implementeze reformele. Printre direcțiile enumerate de Bolojan se numără: eficientizarea administrației publice; reformarea companiilor de stat; prioritizarea cheltuielilor publice; orientarea investițiilor către proiecte care pot genera creștere economică. În plan politic, Bolojan notează că „soluția politică este pe masa Parlamentului” și precizează că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , urmează să ceară săptămâna viitoare votul de încredere al Parlamentului, pe care îl descrie drept „esențial” pentru viitorul României. [...]
