Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe la 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) în S1 2026 pune presiune pe finanțarea externă a economiei, în condițiile în care datoria externă totală a României a urcat la 232 de miliarde de euro și a depășit 60% din PIB, potrivit Biziday, care citează date ale Băncii Naționale a României (BNR).
În primele șase luni din 2026, investițiile străine directe (inclusiv profitul reinvestit) au totalizat 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025. Practic, nivelul din 2026 este de circa o cincime din cel raportat anul trecut, ceea ce reduce o sursă importantă de finanțare „stabilă” a economiei (capital adus de investitori, nu împrumuturi).
La finalul lunii iunie, datoria externă totală a ajuns la 232 de miliarde de euro (aprox. 1.160 miliarde lei), în creștere cu 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) față de începutul anului. Din total, datoria externă pe termen lung era de 184 miliarde de euro (aprox. 920 miliarde lei), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2025.
Pe partea de ieșiri de valută, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro (aprox. 24,4 miliarde lei) în prima jumătate a anului, cu 742 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei) mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Biziday notează că „cam tot cu atât” a crescut și deficitul de cont curent.
După primul trimestru, deficitul de cont curent era de 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei), comparativ cu 13,55 miliarde de euro (aprox. 67,8 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025, conform datelor citate.
Recomandate
Guvernul și BNR discută un plan multianual de împrumuturi pentru a reduce riscul de refinanțare , pe fondul unui necesar brut de finanțare estimat la 265–275 miliarde lei în 2026 și al costurilor în creștere cu dobânzile, potrivit HotNews . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit marți dimineață, 26 octombrie, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu , la sediul băncii centrale. Discuția s-a concentrat pe „necesitatea unui plan multianual” pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru finanțarea deficitului bugetar, au declarat pentru publicație surse participante la discuții. Pe agendă a fost și situația economică a țării. De ce contează: presiunea nu vine doar din deficit, ci și din scadențe România intră în ultima parte a lui 2026 cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. După un deficit de 7,9% din PIB în 2025, Comisia Europeană estimează 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică ar urma să urce la 63,3% din PIB până în 2027. Consiliul Fiscal consideră cadrul bugetar pentru 2026 compatibil cu un deficit cash de circa 6,25% din PIB. În paralel, presiunea majoră vine din refinanțare: potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265–275 miliarde lei (circa 13,5% din PIB), alimentat și de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt din perioada volatilă 2022–2024. În acest context, un plan multianual ar permite eșalonarea scadențelor și reducerea riscului de refinanțare (riscul ca statul să fie nevoit să se împrumute rapid, la costuri mai mari, pentru a rostogoli datoria ajunsă la termen). Costul dobânzilor urcă: 60,8 miliarde lei bugetați pentru 2026 Pentru 2026, România a prevăzut aproximativ 60,8 miliarde lei doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Suma este cu 10,3 miliarde lei mai mare decât în 2025 (aprox. +20%), însă reprezintă nivelul bugetat, nu bilanțul final al plăților. HotNews notează că suma echivalează cu aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au costat 29,9 miliarde lei. Aceste cheltuieli acoperă dobânzile, fără rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență. Context macro: creștere slabă și inflație încă ridicată Ecuația finanțării este complicată de tabloul macroeconomic. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară în 2026, în timp ce OCDE vede o creștere economică de doar 1% în 2026, sub potențial. Pe inflație, ING anticipează o medie anuală de circa 8,2% în 2026 și aproximativ 6% la final de an, iar OCDE estimează revenirea în intervalul țintă al BNR (2,5% ± 1 punct procentual) abia în 2027. Ce ar urmări un plan multianual și ce rămâne neclar Din perspectiva BNR, coordonarea cu guvernul ar fi importantă pentru un calendar predictibil de împrumuturi, care ar reduce presiunea pe randamente, ar susține stabilitatea leului și ar lăsa politicii monetare spațiu de relaxare pe măsură ce inflația scade. Miza unui plan multianual de finanțare ar fi și un semnal de disciplină către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care consolidarea fiscală se bazează în principal pe venituri, iar absorbția fondurilor europene din PNRR intră în ultima etapă. Deocamdată, rămâne de văzut cum discuția de la BNR se va transforma într-o strategie concretă, cu ținte clare privind maturitatea, moneda și structura datoriei. [...]
Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]
Economistul-șef al BNR propune un pact politic pe 4 ani pentru a face credibilă reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030 , avertizând că fără reguli stabile pe cheltuieli și colectare România rămâne dependentă de împrumuturi, potrivit Economedia . Valentin Lazea a vorbit la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, informația fiind relatată de Agerpres. Miza, în viziunea sa, este una de credibilitate și predictibilitate pentru investitori, într-un moment în care România se află de ani buni în procedura de deficit excesiv. Lazea susține că un angajament politic explicit ar „scoate din jocul politic” două teme recurente: disciplina cheltuielilor (salarii și pensii) și îmbunătățirea colectării, în special la TVA și impozitul pe profit. Dependența de împrumuturi: „un leu din șapte” cheltuit din finanțare împrumutată Economistul-șef al BNR a legat direct nivelul deficitului de nevoia de finanțare prin datorie. El a spus că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, „circa un leu din șapte” cheltuiți de stat provine din împrumuturi, iar ținta ar trebui să fie un deficit de 3% din PIB, echivalent cu „un leu din 14” finanțat prin împrumuturi. „Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14.” Două condiții pentru ajustarea fiscală: reguli la cheltuieli și colectare mai bună Lazea a indicat două direcții care, în opinia sa, ar trebui asumate printr-un pact între „forțele politice responsabile” pentru următorii patru ani: Respectarea corelației dintre PIB-ul nominal, salarii și pensii : majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai repede decât salariile. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale , în special la TVA și impozitul pe profit . Pe partea de venituri, el a afirmat că România pierde anual echivalentul a aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. În același timp, a atras atenția că o colectare mai bună „nu poate fi bugetată ex ante”, ceea ce complică planificarea fiscală. Ce ar urma să susțină pactul: combaterea evaziunii și reformarea ANAF În contextul creșterii colectării, Lazea a vorbit despre necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a eliminării „portițelor legislative” care permit optimizarea fiscală, precum și despre reformarea activității ANAF, inclusiv în zona de motivare și remunerare a personalului. La începutul intervenției, el a precizat că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR. [...]
Rectificarea bugetară a readus finanțarea serviciilor de urgență la nivelul cerut inițial de Ministerul Sănătății , după ce, la începutul anului, solicitarea nu ar fi fost acoperită integral, potrivit Digi24 . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că ar fi „dezinformat” în disputa despre buget, susținând că ministerul a cerut 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, a primit inițial 440 de milioane, iar diferența de 200 de milioane a fost alocată ulterior, la rectificare. Miza: bani pentru urgențe, într-un buget cu presiune pe deficit Rogobete spune că a prezentat un document transmis de Ministerul Sănătății către Guvern la 2 februarie 2026, prin care ar fi fost solicitată suma de 660 de milioane de lei pentru serviciile de urgență. În relatarea sa, alocarea inițială a fost mai mică, iar rectificarea bugetară a completat diferența. Ministrul a argumentat că finanțarea pentru urgențe nu ar trebui redusă, deoarece necesarul depinde de factori greu de anticipat, precum numărul accidentelor rutiere, fluxul de pacienți la unitățile de primiri urgențe și cazurile de terapie intensivă. De ce contează pentru deficit: „din 200 de milioane nu reduci deficitul” În contextul discuțiilor despre reducerea deficitului bugetar, Rogobete a susținut că suplimentarea cu 200 de milioane de lei pentru urgențe nu poate produce un efect relevant asupra deficitului. „Din 200 de milioane de la UPU nu reduci deficitul bugetar”, a spus ministrul, conform Digi24. Context politic: acuzații de „dezinformare” și dispute pe tăieri Ministrul afirmă că declarațiile unor lideri liberali, potrivit cărora anumite ministere ar fi riscat „colaps financiar” pentru că nu ar fi cerut sumele necesare, sunt contrazise de documentele pe care le invocă. În același interviu, Rogobete a mai spus că a contestat și alte măsuri discutate în Guvern, dând ca exemplu o propunere de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, măsură pe care afirmă că nu a susținut-o. Articolul Digi24 furnizat este trunchiat în partea finală, astfel că detaliile suplimentare despre această controversă nu pot fi redate complet pe baza textului disponibil. [...]
Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]
Ministerul Finanțelor leagă credibilitatea bugetului pe 2027 de evitarea unui downgrade de rating și spune că lucrul efectiv la construcția bugetului începe abia după ce toate ministerele și instituțiile își încarcă datele într-o nouă aplicație electronică, potrivit Economedia . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avertizat că un buget necredibil ar putea alimenta riscul unei retrogradări în primele luni ale anului. Nazare a spus că „timerul” pentru bugetul pe 2027 pornește în momentul în care ordonatorii principali de credite (ministere și instituții) finalizează încărcarea datelor în platformă, termenul indicat fiind „săptămâna aceasta”. După integrarea datelor, „probabil pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”, Ministerul Finanțelor ar putea începe proiecțiile. De ce contează: ratingul influențează costul finanțării și stabilitatea economică Ministrul a insistat că bugetul pe 2027 trebuie să fie „credibil” pentru a evita un potențial downgrade în ianuarie–martie, subliniind consecințele unei eventuale pierderi a calificativului de investiții. „Prin protejarea ratingului, practic, protejăm fiecare român în parte. (…) o pierdere a calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie.” În logica prezentată de Nazare, semnalele de credibilitate se traduc în dobânzi mai mici, iar dobânzile mai mici, împreună cu un deficit mai redus, ar lăsa „mai mulți bani în piață” și ar susține relansarea economică. Ce se schimbă în pregătirea bugetului: aplicație nouă și justificarea programelor Potrivit ministrului, 2027 este primul an în care bugetul este construit într-o aplicație electronică în care fiecare ordonator: încarcă datele necesare bugetării; prezintă programele de finanțare; justifică fiecare program de finanțare și investiții. Nazare a susținut că instrumentul oferă „o mult mai mare vizibilitate asupra cheltuielilor statului”, dar a admis că procesul de introducere a datelor este încă în desfășurare. PNRR , deficit și spațiul fiscal: presiuni care intră în ecuația bugetului Ministrul a legat construcția bugetului de nevoia de a păstra spațiu fiscal pentru plăți legate de PNRR și de respectarea țintei de deficit. El a afirmat că nu există cereri de plată pentru PNRR care să nu fie onorate și a indicat că, în cazul Ministerului Dezvoltării, după rectificare a fost făcută „o primă plată de peste un miliard”. În același timp, Nazare a spus că recuperarea banilor din Cererea 5 și Cererea 6 este „vitală”, dar a admis că nu toate sumele vor putea fi recuperate, invocând o „penalizare certă” pe fondul neadoptării legii salarizării. În acest context, a indicat ca obiectiv să nu fie pusă în pericol ținta de deficit pentru 2026. Taxe vs. cheltuieli: mesaj de evitare a creșterilor de taxe în 2026 Nazare a declarat că nu își dorește o creștere de taxe în 2026, argumentând că obiectivul este susținerea creșterii economice. În schimb, a cerut măsuri „concrete” pe partea de cheltuieli, inclusiv acte normative care să fundamenteze reducerea lor, pentru ca bugetul pe 2027 să fie credibil. El a mai spus că premierul a cerut ministerelor propuneri de economii, iar Ministerul Finanțelor așteaptă „probabil în cursul săptămânii viitoare” să vadă toate propunerile primite, procesul fiind în desfășurare. Ce urmează, pe calendarul indicat de ministru Din declarațiile citate rezultă două repere operaționale, fără o dată fermă pentru finalizarea bugetului: finalizarea încărcării datelor de către ordonatori: în cursul acestei săptămâni; începerea proiecțiilor bugetare: după integrarea datelor, „pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”. Nazare a mai spus că își dorește ca pregătirea bugetului pentru 2027 „să se întâmple în 2026” și că este „bine” ca actele normative care fundamentează bugetul să fie adoptate înainte de aprobarea acestuia. [...]
