Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Economistul-șef al BNR propune un pact politic pe 4 ani pentru a face credibilă reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030, avertizând că fără reguli stabile pe cheltuieli și colectare România rămâne dependentă de împrumuturi, potrivit Economedia. Valentin Lazea a vorbit la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, informația fiind relatată de Agerpres.
Miza, în viziunea sa, este una de credibilitate și predictibilitate pentru investitori, într-un moment în care România se află de ani buni în procedura de deficit excesiv. Lazea susține că un angajament politic explicit ar „scoate din jocul politic” două teme recurente: disciplina cheltuielilor (salarii și pensii) și îmbunătățirea colectării, în special la TVA și impozitul pe profit.
Economistul-șef al BNR a legat direct nivelul deficitului de nevoia de finanțare prin datorie. El a spus că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, „circa un leu din șapte” cheltuiți de stat provine din împrumuturi, iar ținta ar trebui să fie un deficit de 3% din PIB, echivalent cu „un leu din 14” finanțat prin împrumuturi.
„Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14.”
Lazea a indicat două direcții care, în opinia sa, ar trebui asumate printr-un pact între „forțele politice responsabile” pentru următorii patru ani:
Pe partea de venituri, el a afirmat că România pierde anual echivalentul a aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. În același timp, a atras atenția că o colectare mai bună „nu poate fi bugetată ex ante”, ceea ce complică planificarea fiscală.
În contextul creșterii colectării, Lazea a vorbit despre necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a eliminării „portițelor legislative” care permit optimizarea fiscală, precum și despre reformarea activității ANAF, inclusiv în zona de motivare și remunerare a personalului.
La începutul intervenției, el a precizat că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR.
Recomandate
Menținerea ratingului României la „investment grade”, dar cu perspectivă negativă, nu rezolvă riscul de finanțare și pune presiune pe felul în care va fi făcută consolidarea fiscală , susține deputatul PSD Adrian Câciu , într-o reacție la evaluarea Standard & Poor’s, potrivit Agerpres . El avertizează că decizia nu ar trebui tratată nici ca „victorie” politică, nici ca argument pentru „discursul fricii” legat de tăieri și taxe. Câciu afirmă că România are nevoie de consolidare fiscală, însă miza este „ce fel de consolidare”, pentru că reducerea deficitului poate fi făcută și într-un mod care „slăbește economia” – prin creșteri de taxe, înghețări de venituri, comprimarea consumului și frânarea investițiilor. În opinia sa, o astfel de ajustare poate îmbunătăți deficitul „pe hârtie”, dar cu costul unei creșteri economice mai mici și al unei baze fiscale mai slabe pe termen următor. Ce semnale transmite S&P și de ce contează pentru finanțarea statului Agenția Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-/A-3, încadrat la „investment grade” (nivel considerat recomandat pentru investiții), și a menținut perspectiva negativă. În evaluarea citată de Agerpres, perspectiva negativă este legată de: riscuri de implementare privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe; sensibilitatea la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul necesarului semnificativ de finanțare externă; nivelul ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți. „Ajustare inteligentă”, nu austeritate: ce propune Câciu Într-un mesaj publicat pe Facebook (link în sursă), fostul ministru de Finanțe susține că România „nu are nevoie de mai multă austeritate”, ci de „o ajustare mai inteligentă”, care să nu transfere costul consolidării pe „salariați, pensionari, familii și firmele care produc”. Direcțiile indicate de Câciu includ: reducerea risipei și a ineficienței statului; creșterea colectării; protejarea investițiilor; distribuirea echitabilă a costului consolidării. El leagă sustenabilitatea finanțelor publice de întărirea economiei, prin investiții publice și private, reindustrializare, infrastructură, capital românesc și productivitate, argumentând că deficitul ar trebui redus „fără să-și reducă viitorul”. „S&P nu ne-a cerut să sărăcim România, ca să salvăm deficitul.” „România trebuie să-și reducă deficitul fără să-și reducă viitorul.” Ce urmează (limitele informației) Materialul nu include măsuri concrete sau un calendar de consolidare fiscală, ci poziția politică a deputatului PSD după decizia S&P. Rămâne de văzut ce mix de politici va fi ales pentru reducerea deficitului, în condițiile în care S&P menține perspectiva negativă tocmai din cauza riscurilor de implementare și a dependenței de încrederea investitorilor. [...]
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027 , după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres . Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor. Ce a transmis Nazare despre evaluarea Moody’s Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni: deficitul „cash” a coborât la 2,9% din PIB la opt luni; față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare. De ce contează calendarul bugetului pe 2027 Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”. În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating. Ce urmează, în logica prezentată de minister Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
O retrogradare a României în „junk” ar putea împinge rapid dobânzile statului spre 8% și ar slăbi leul , într-un scenariu descris de economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru , înaintea deciziei Standard & Poor’s din 2 octombrie, potrivit Ziarul Financiar . Miza imediată este costul de finanțare al bugetului într-un moment în care România se împrumută masiv pentru acoperirea deficitului. Decizia S&P vizează menținerea sau retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul piețelor), ceea ce ar transmite investitorilor un semnal de risc mai ridicat. În discuția de la ZF Live, Tătaru a vorbit despre o reacție în lanț care ar porni de la titlurile de stat și s-ar propaga către cursul de schimb, cu o posibilă intervenție a BNR. Costul datoriei: titluri de stat „înghețate” în jur de 8% Economistul estimează că, în scenariul retrogradării, randamentele titlurilor de stat s-ar putea bloca „în jur de 8%”, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă a costului de finanțare față de nivelul curent, exact într-o perioadă de împrumuturi mari pentru finanțarea deficitului bugetar. „[...] probabil ar duce la o cvasi-îngheţare a titlurilor de stat în jur de 8%”, a declarat Valentin Tătaru la ZF Live. Tătaru a plasat scenariul în contextul unei datorii publice aflate „pe un trend crescător” și al costurilor cu dobânda în creștere, sugerând că presiunea s-ar vedea rapid în „factura” bugetară. „[...] tocmai am vorbit despre creşterea datoriei şi a costurilor cu dobânda”. Cursul: depreciere de 3–4% și rolul BNR Al doilea canal de transmitere indicat de economist este cursul de schimb, unde vede o ajustare de „trei-patru procente” în cazul retrogradării, pe care o descrie ca fiind greu de evitat în acel context. „Deci aş vedea o ajustare de trei-patru procente a cursului”. În același timp, Tătaru a subliniat că evoluțiile ar depinde și de reacția BNR, fără a avansa un răspuns ferm privind instrumentele pe care banca centrală le-ar folosi. Context: precedentul din 2008–2009 și incertitudinea răspunsului politic Economistul a amintit episodul din 2008–2009, când, după tensiuni pe piețe, România a anunțat relativ rapid un acord cu FMI, iar piețele „s-au calmat relativ repede”. Pentru scenariul actual, el a punctat însă limita: „nu știm ce ar apărea” ca răspuns în situația unei retrogradări, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de repede ar putea fi stabilizate costurile de finanțare și cursul. [...]
România riscă să plătească mai scump pentru finanțarea datoriei publice dacă blocajul politic continuă și duce la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, avertizează Fitch Ratings , potrivit Economedia . Agenția va reevalua ratingul României în ianuarie 2027, iar până atunci guvernul trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și poate prezenta un plan fiscal credibil. Ce cere Fitch: ajustare suplimentară a deficitului și un buget 2027 credibil Fitch spune că România are nevoie de o corecție suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pentru a ajuta la stabilizarea creșterii datoriei publice pe termen mediu, potrivit declarațiilor făcute de Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, într-un interviu pentru Bloomberg. Miza imediată este bugetul pe 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB . În lipsa acestor elemente, pragul pentru menținerea ratingului devine „tot mai dificil de trecut” cu fiecare săptămână de criză politică, pe fondul întrebărilor legate de predictibilitatea fiscală și capacitatea de a face ajustarea necesară. Blocajul politic apasă direct pe credibilitatea fiscală România a evitat „la limită” retrogradarea cu două luni în urmă, însă de atunci încercările de a instala un nou prim-ministru susținut de o majoritate stabilă au eșuat, crescând perspectiva unor alegeri anticipate. În acest context, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar șansele de a obține votul de încredere sunt descrise ca reduse, după ce PSD a transmis că este puțin probabil să îl susțină. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere aprobarea Parlamentului. Unde este România acum cu ratingul și ce urmează La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la BBB- (cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, adică recomandat investițiilor), cu perspectivă negativă . Economedia amintește și contextul deciziei, inclusiv faptul că România a cerut revizuirea evaluării și a furnizat informații suplimentare înaintea deciziei finale (detalii în Economedia ). În paralel, și celelalte agenții au semnalat riscuri: S&P Global urmează să revizuiască ratingul României la începutul lunii viitoare, iar Moody’s Investors Service a confirmat la începutul acestui an ratingul României la Baa3 , cu perspectivă negativă. De ce contează: piețele „prețuiesc” deja România ca „junk” Un element cheie din analiza Fitch este că investitorii tratează deja obligațiunile României ca și cum țara ar avea rating „junk”, ceea ce o obligă să plătească cele mai ridicate randamente din Uniunea Europeană . Analistul Fitch descrie reacția piețelor ca „relativ benignă”, pe fondul evoluției mai bune a deficitului în acest an și al intrărilor de fonduri europene, care ar funcționa ca un mecanism de protecție ce permite României să se finanțeze chiar și sub presiune. Pe partea fiscală, Fitch estimează deficitul bugetar pentru 2026 la 5,9% din PIB , sub ținta de 6,2% stabilită de guvern, după ce deficitul s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 . Totuși, agenția indică îmbunătățirea colectării taxelor ca una dintre principalele căi de reducere a deficitului, în condițiile în care „spațiul este limitat pe partea de cheltuieli”, după măsurile de austeritate deja implementate. Creșterea economică, insuficientă pentru a „acoperi” deficitele Fitch vede și creșterea economică slabă ca un risc: economia României (aprox. 430 miliarde de dolari , adică aproximativ 1.935 miliarde lei ) încearcă să iasă din recesiune și să reducă cea mai ridicată inflație din UE. Krzywicka respinge ideea că o accelerare a creșterii ar putea înlocui consolidarea fiscală: „Acestea sunt câștiguri marginale. Nu sunt nici pe departe la scara ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai puternică, de una singură, nu va rezolva problema deficitelor mari.” Potrivit estimărilor citate, economia ar urma să se contracte ușor în 2026 și să revină pe creștere în 2027, dar la un ritm sub nivelurile de dinaintea pandemiei. [...]
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
