Știri
Știri din categoria Diverse
Senatul a dat undă verde unui împrumut pe termen lung de la BIRD, cu destinație explicită pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei publice, potrivit Digi24. Decizia are relevanță directă pentru finanțarea bugetului, într-un moment în care statul își securizează surse externe pentru nevoile curente de cash și pentru rostogolirea datoriei.
Acordul vizează împrumutul dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), semnat la Washington la 16 aprilie 2026. Conform sursei, este „primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și al creșterii economice”.
Proiectul de lege de ratificare a fost adoptat de Senat cu 83 de voturi „pentru”, 35 „împotrivă” și 3 abțineri, iar Senatul este for decizional.
Actul normativ stabilește că sumele trase din împrumut, virate în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Banca Națională a României, vor fi utilizate:
în conformitate cu prevederile OUG nr. 64/2007 privind datoria publică (aprobată prin Legea nr. 109/2008).
Expunerea de motive indică o maturitate de până la 18 ani, iar rambursarea ar urma să se facă într-o singură tranșă, la finalul perioadei de maturitate, respectiv la 15 februarie 2044.
Documentul mai menționează structura de costuri percepută de bancă, potrivit politicii sale de cost:
Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului (rambursarea capitalului, dobânzi, comisioane și alte costuri) se va face conform legislației în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul utilizat pentru finanțările rambursabile contractate de Guvern prin Ministerul Finanțelor.
Separat, Guvernul este autorizat ca, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu BIRD amendamente la acordul de împrumut, cu condiția ca acestea să nu majoreze obligațiile financiare asumate de România față de bancă.
Recomandate
Parlamentul a adoptat legi pe care PSD le leagă de evitarea pierderii a 5,8 miliarde euro din PNRR , iar Sorin Grindeanu cere Guvernului demis să trimită și proiectul Legii salarizării, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: menținerea jaloanelor din PNRR și accesarea unor finanțări europene, într-un context politic tensionat. Președintele Camerei Deputaților afirmă că, „în ultimele două săptămâni”, Parlamentul a adoptat acte normative care ar fi împiedicat pierderea a 5,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar fi făcut posibilă accesarea a 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru înzestrarea Armatei. Grindeanu susține că aceste decizii au „deblocat” probleme pe care „Guvernul demis” nu le-ar fi putut rezolva. „Parlamentul a evitat - cu votul PSD - pierderea a 5,8 miliarde euro din PNRR și a facilitat accesarea a 16,7 miliarde de euro din programul SAFE ! Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva.” Ce legi indică PSD ca fiind legate de penalitățile din PNRR Grindeanu a prezentat o listă de acte normative despre care spune că au fost adoptate pentru a evita penalități din PNRR, cu sume asociate fiecărui pachet legislativ: Codul administrativ (reforma administrației publice) – 771 milioane de euro; Codul urbanismului – 972 milioane de euro, despre care afirmă că reduce birocrația prin digitalizare și scurtează termenele de autorizare și avizare; Legea decarbonizării sistemelor de încălzire și răcire – 771 milioane de euro; Legea integrității – 770 milioane de euro, despre care spune că ridică standardele pentru demnitari și consolidează competențele ANI; Legea biodiversității – 972 milioane de euro; măsurile privind Vama și ANAF – 770 milioane de euro, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare; Legea privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități – 770 milioane de euro; acordul de împrumut prin programul SAFE pentru înzestrarea Armatei, în valoare de 16,68 miliarde de euro. Ce urmează: presiune pentru Legea salarizării În final, liderul PSD a cerut Executivului demis să trimită în Parlament proiectul Legii salarizării, susținând că pachetul de legi adoptat este „o garanție” că România nu va pierde fonduri europene. „Așteptăm de la Guvernul demis și Legea salarizării. PSD este consecvent: vom vota o lege care respectă angajații din sistemul sanitar și educație.” [...]
AUR pune sub semnul întrebării sprijinul financiar pentru Ucraina, invocând constrângeri bugetare , într-un moment în care România a anunțat achiziții de energie electrică din Ucraina pe fondul tensiunilor din sistemul energetic intern, potrivit Digi24 . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, a declarat la „Interviurile Digi24.ro” că România „nu-și poate asuma” în acest moment un sprijin economic și financiar pentru Ucraina, argumentând cu „deficitele și problemele economice” ale statului român. În același timp, el a spus că formațiunea nu ar bloca ajutorul european, dar respinge asumarea unui efort financiar direct de către România. „Ținând seama de deficitele și de problemele economice pe care le are România, România, în acest moment, nu-și poate asuma un sprijin economic, un sprijin financiar pentru Ucraina. Nu blocăm niciun ajutor european (...), dar pur și simplu nu ne putem asuma acest lucru.” Ce înseamnă poziționarea pentru relația economică România–Ucraina Dungaciu a precizat că AUR nu se opune relațiilor comerciale dintre cele două state, făcând distincție între sprijin financiar și tranzacții economice. „Acorduri economice să facem cu toții. Nu asta este problema. Este un acord economic, nu-ți dă nimeni pe gratis nimic.” Declarațiile vin în contextul în care România a anunțat că va cumpăra energie electrică din Ucraina, prin intermediul companiei Energocom din Republica Moldova , pe fondul dificultăților din sistemul energetic național. În același material se arată că un reactor de la Cernavodă este oprit pentru lucrări de mentenanță, iar al doilea funcționează în condiții speciale pentru a asigura producția de energie. Argumentul de securitate: „eroare strategică” în prelungirea războiului În același interviu, liderul AUR a susținut că prelungirea războiului nu ar crește securitatea României și că Bucureștiul ar trebui să își coordoneze poziția cu Statele Unite, afirmând că ideea menținerii Rusiei la distanță prin continuarea conflictului ar fi, în opinia sa, „o eroare strategică”. „Credința noastră este că, cu cât războiul continuă, cu atât Rusia vine mai aproape, Ucraina devine mai slabă, iar problematica de securitate a României se adâncește.” Distanțare de declarațiile lui George Simion despre Republica Moldova Dungaciu a nuanțat și una dintre pozițiile controversate exprimate anterior de George Simion despre Republica Moldova, spunând că este „un stat legitim” deoarece este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. El a adăugat că reunificarea ar putea avea loc doar dacă este dorită de cetățenii Republicii Moldova. „Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite este un stat legitim. Asta nu înseamnă că nu se poate uni dacă cetățenii Republicii Moldova și-o doresc.” [...]
Bulgaria trece la afișarea prețurilor exclusiv în euro din 9 august , după ce perioada obligatorie de dublă afișare (leva și euro) se încheie pe 8 august 2026, potrivit Stirile Pro TV . Schimbarea are impact operațional direct pentru comercianți și pentru documentele de plată, într-o etapă nouă a tranziției la moneda unică europeană. Obligația de a afișa prețurile în ambele monede a fost introdusă ca măsură temporară, pentru a ajuta consumatorii să se adapteze la euro și pentru a preveni creșteri nejustificate de prețuri în perioada schimbării monedei. Din 9 august, prețurile de vânzare și cele de plată trebuie prezentate exclusiv în euro. Ce mai pot face comercianții: leva rămâne doar opțional Companiile vor putea afișa în continuare echivalentul în leva, însă doar voluntar și strict informativ. În aceste situații, trebuie precizat explicit că prețul oficial este cel în euro, iar suma în leva are caracter orientativ, cu condiția ca ambele valori să fie corecte și prezentate fără a induce în eroare consumatorii. Curs fix și reguli de rotunjire Rata oficială de conversie rămâne fixă, conform articolului: 1 euro = 1,95583 leva Sumele convertite trebuie rotunjite potrivit Legii privind adoptarea monedei euro, inclusiv prin rotunjirea la a doua zecimală, fără ca operațiunea să dezavantajeze consumatorii. Meniuri și cataloage: nu e nevoie de înlocuire imediată Renunțarea la obligația de afișare dublă nu înseamnă că firmele trebuie să schimbe imediat toate materialele tipărite (meniuri, liste de prețuri, cataloage, broșuri). Acestea pot fi folosite în continuare dacă prețul în euro este afișat clar ca sumă de plată, iar echivalentul în leva apare doar cu rol informativ. Controale după 8 august: conversii, prețuri și evaziune Măsurile de protecție a consumatorilor rămân în vigoare și după 8 august, iar autoritățile vor continua să monitorizeze: practicile comerciale incorecte; conversiile greșite între leva și euro; majorările nejustificate de prețuri. Sesizările privind creșteri nejustificate sau nereguli din bonuri fiscale, facturi și alte documente de plată vor fi analizate de instituțiile competente. Agenția Națională pentru Venituri își continuă controalele privind evaziunea fiscală și veniturile nedeclarate, reclamațiile despre prețuri incorecte sunt gestionate de Comisia pentru Protecția Consumatorilor , iar încălcările comise de bănci legate de schimb valutar, comisioane sau relația cu clienții rămân sub supravegherea Băncii Naționale a Bulgariei . [...]
Președintele iranian spune că accesul la liderul suprem este limitat , un semnal de blocaj în lanțul de comandă care poate complica deciziile politice și de securitate ale Teheranului după războiul început la final de februarie, potrivit Digi24 . Massoud Pezeshkian a declarat, într-un interviu difuzat miercuri de televiziunea de stat iraniană, că „în prezent comunicarea” cu liderul suprem Mojtaba Khamenei este „foarte dificilă”. Declarația este relatată de AFP, potrivit News.ro. Ce spune președintele și de ce contează Pezeshkian a încercat să transmită că, în pofida dificultăților de comunicare, prezența lui Mojtaba Khamenei rămâne importantă pentru conducerea iraniană. „Comunicarea cu el este foarte dificilă în acest moment, dar prezenţa sa constituie, oricum ar fi, un atu major pentru noi, care ne permite să continuăm.” Mojtaba Khamenei este prezentat ca fiu și succesor al lui Ali Khamenei, fostul lider suprem, ucis „în prima zi” a războiului declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, la 28 februarie. În acest context, orice semn de disfuncționalitate la vârful puterii are implicații directe asupra capacității statului de a coordona răspunsuri rapide și coerente. Context: tăcere publică și speculații despre starea lui Mojtaba Khamenei Conform informațiilor din articol, Mojtaba Khamenei a fost rănit în timpul ofensivei, iar de la numirea sa s-a exprimat doar prin comunicate care îi sunt atribuite. Discreția lui, pe fondul confruntărilor cu Statele Unite, a alimentat speculații despre relațiile cu alți oficiali de rang înalt. Absența sa de la înmormântarea tatălui, în luna iulie, a ridicat întrebări legate de starea de sănătate sau chiar de o posibilă asasinare, notează aceeași sursă. Apărarea publică a liderului suprem Pezeshkian a spus că l-a întâlnit pe Mojtaba Khamenei și l-a descris ca fiind „amabil” și cu „o logică foarte solidă”, susținând că situația actuală permite „unor persoane rău intenționate” să-i contureze o imagine diferită. „Din păcate, situaţia actuală permite unor persoane rău intenţionate să-l descrie altfel şi să prezinte o imagine diferită a lui.” [...]
Neutralitatea a patru state UE intră sub presiune pe măsură ce Europa își accelerează reînarmarea , iar miza devine una de reglementare și obligații: cât de departe pot merge Austria, Irlanda, Malta și Cipru cu statutul lor de nealiniere fără să intre în contradicție cu angajamentele din tratatele Uniunii, potrivit Digi24 , care citează o analiză Euronews. În timp ce UE își remodelează rapid politica de securitate pe fondul amenințării Rusiei și al incertitudinilor privind sprijinul SUA, cele patru țări încearcă să păstreze neutralitatea, însă în forme diferite: Austria și Malta o au înscrisă în constituție, Irlanda o menține ca politică de lungă durată (fără a fi prevăzută în Constituție), iar Cipru a urmat tradițional nealinierea, dar își apropie cooperarea de Occident. Ce permite și ce nu permite cadrul UE Un punct cheie este poziția Comisiei Europene: dacă în 1989 Comisia avertiza că „neutralitatea permanentă” a Austriei ar fi incompatibilă cu tratatele și ar putea crea probleme pentru politica externă și de securitate comună, declarațiile recente indică o abordare diferită. Comisia afirmă acum că deciziile privind securitatea și apărarea rămân la latitudinea statelor membre, ceea ce înseamnă că tratatele UE nu le împiedică să își mențină neutralitatea. În practică, neutralitatea nu blochează sprijinul pentru Ucraina prin instrumente ale UE (inclusiv ajutor financiar și sancțiuni împotriva Rusiei). Totodată, neutralitatea nu le scutește de obligațiile din articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE – clauza de asistență reciprocă , care cere ajutor „prin toate mijloacele de care dispun”, cu respectarea specificului politicilor naționale de apărare. Un element important din articol este că această clauză nu obligă automat un stat neutru să ofere asistență militară, însă lasă loc pentru decizii politice interne și interpretări naționale. Cum se repoziționează fiecare stat Austria : secretarul general al Ministerului Federal al Apărării, Arnold Kammel, spune că neutralitatea „și-a schimbat într-o oarecare măsură sensul” după aderarea la UE (acum 31 de ani), dar rămâne puternic ancorată în societate. Austria și-a consacrat neutralitatea în 1955, iar aderarea la UE a implicat participarea la politica externă și de securitate comună. În cazul activării clauzei de asistență reciprocă, Kammel indică faptul că ar fi necesare consultări politice interne, în limitele constituției. Cipru : tradițional nealiniat, dar semnalele recente sugerează o posibilă schimbare. Președintele Nikos Christodoulides a spus în mai că țara este pregătită să adere la NATO „atunci când condițiile politice o vor permite”, principalul obstacol fiind opoziția Turciei, în condițiile în care deciziile NATO se iau prin consens. O lună mai târziu, Cipru a început să primească fonduri prin programul UE „Security Action for Europe” (SAFE) , având la dispoziție până la 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) pentru investiții în apărare; este singurul stat neutru sau nealiniat din UE care primește această finanțare, iar fondurile ar viza, potrivit relatărilor, drone, rachete antitanc și muniție. Irlanda : premierul Micheál Martin a reafirmat în iulie că Irlanda este neutră militar, dar nu și politic, subliniind că nu este membră NATO. În același timp, Dublin cooperează cu NATO prin Parteneriatul pentru Pace în domenii precum infrastructura submarină critică, securitatea cibernetică și amenințările hibride. Deși opinia publică ar rămâne majoritar favorabilă neutralității, guvernul a anunțat un pachet-record de investiții de capital în apărare de 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) pentru 2026–2030, pentru întărirea capacităților terestre, aeriene, maritime și cibernetice. Malta : neutralitatea este constituțională din 1987, dar interpretarea ei a devenit subiect de dezbatere, inclusiv după ce premierul Robert Abela a susținut în martie 2025 inițiativa UE de 800 de miliarde de euro în domeniul apărării. În plan practic, Malta pune accent pe securitatea cablurilor submarine, a rețelelor maritime și a infrastructurii cibernetice, în contextul dezvoltării industriei jocurilor. Times of Malta este citată cu o creștere a cheltuielilor de apărare de la aproximativ 42 milioane euro în 2014 la 77 milioane euro în 2023, iar date ale Parlamentului European ar indica o estimare de 100 milioane euro pentru acest an. „Marele test”: ce se întâmplă într-o criză militară Analiza citată de Digi24 indică un scenariu-limită: dacă ar exista un atac militar asupra unui stat membru UE, întrebarea devine cum ar reacționa aceste patru țări în termeni de solidaritate și angajamente concrete, inclusiv militare. În paralel, oficiali și politicieni din apărare avertizează că Rusia ar putea testa capacitatea NATO până în 2030, ceea ce amplifică presiunea asupra statelor care încearcă să rămână neutre într-o Uniune care își întărește postura de apărare. [...]
MAE schimbă sistemul de programări consulare pentru a limita intermedierea și plățile ilegale , după ce a depășit pragul de 500.000 de servicii consulare prestate în acest an, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: acces mai previzibil la programări și reducerea timpilor pierduți de românii din diaspora pentru obținerea actelor. Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a anunțat într-un mesaj video publicat pe Facebook că pragul de 500.000 de servicii consulare a fost depășit „în acest an” și a prezentat un pachet de măsuri care vizează simplificarea interacțiunii cu consulatele. Programări deschise predictibil, pentru a reduce „piața” intermediarilor Schimbarea centrală vizează modul în care se deschid intervalele de programare. Potrivit ministrei, noul mecanism urmărește să elimine situațiile în care intermediari blocau locuri disponibile și cereau ulterior bani pentru acestea. De acum înainte, intervalele de programare se vor deschide „întotdeauna în prima zi lucrătoare a lunii în curs”, astfel încât informația să fie disponibilă simultan pentru toți solicitanții. În același context, Țoiu a menționat că unele consulate au pus deja la dispoziție peste 1.000 de intervale de programare pentru luna august, în condițiile în care deservesc comunități mari de români. Digitalizare: acte emise mai rapid, mai puține drumuri la consulat Un alt element al reformei este integrarea bazelor de date consulare cu cele ale Direcției pentru Evidența Persoanelor . Ministra a afirmat că, în urma integrării realizate „din septembrie”, cetățenii nu ar mai trebui să revină la consulat pentru ridicarea unor documente, iar „o bună parte a actelor se pot emite pe loc”. Urmează servicii itinerante și suplimentarea echipelor Pentru perioada august–septembrie, MAE anunță extinderea ofertei de servicii consulare, dezvoltarea programului de servicii itinerante (deplasarea echipelor către comunități) și întărirea echipelor din consulate. Ministerul nu a oferit, în materialul citat, detalii despre numărul de posturi suplimentate sau despre locațiile vizate. [...]
