Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Premierul Ilie Bolojan discută marți cu primarii despre bugetul pe 2026, într-o întâlnire la Palatul Victoria care vizează finanțarea administrațiilor locale, potrivit Adevărul. Discuțiile au loc pe 3 februarie 2026 și sunt prezentate ca parte a pregătirii bugetului de stat pentru acest an.
Miza imediată pentru primari este clarificarea modului în care vor fi împărțite veniturile din taxe și impozite între nivelul local și cel central. Edilii vor să afle dacă banii colectați vor rămâne integral la bugetele locale sau dacă o parte va fi direcționată către bugetul de stat.
Subiectul sensibil este impozitul pe proprietate, care a fost majorat. Conform informațiilor publicate de Adevărul, premierul ar susține ca veniturile suplimentare să meargă „la centru”, în contextul creșterii încasărilor, însă în interiorul partidelor din Executiv ar exista opinii diferite asupra acestei abordări.
Pe fundalul negocierilor pentru bugetul pe 2026, tensiunile cu administrațiile locale cresc. Reprezentanții comunelor au anunțat o grevă de avertisment: potrivit unui comunicat al Federației COLUMNA-SCOR, pe 10 februarie primăriile comunelor din toată țara ar urma să oprească activitatea timp de două ore, solicitând „respectarea Constituției de către Guvern”, mai notează Adevărul.
Recomandate
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță reduceri de „zeci de mii” de posturi în administrația centrală și locală, potrivit News.ro . Șeful Guvernului avertizează că, în lipsa restructurărilor, alocările bugetare nu vor acoperi cheltuielile de personal, iar România riscă să adâncească din nou deficitul bugetar. Bolojan a spus că reducerea schemelor de personal este una dintre cele mai importante provocări pe termen scurt și că măsurile vor trebui aplicate în lunile următoare în întreg aparatul administrativ. El a explicat că procesul presupune pași administrativi și decizionali care îl fac dificil de implementat rapid: hotărâri de consiliu, ordonanțe, hotărâri de guvern și organizarea de concursuri. „Prin urmare vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi în tot aparatul central şi în administraţia locală.” Premierul a legat direct restructurările de construcția bugetară pe 2026, susținând că Ministerul Finanțelor a bugetat cheltuieli de salarizare mai mici, cu „câteva procente”, la nivelul ministerelor, ceea ce ar face inevitabilă ajustarea numărului de posturi. În acest context, el a invocat experiența din 2025, când s-au estimat reduceri de personal de 5% în primele luni, dar acestea nu s-au realizat, iar cheltuielile au crescut, ceea ce a contribuit la deteriorarea execuției bugetare. În același timp, Bolojan a arătat că în ministerele unde există deficit de personal și unde reducerile nu sunt fezabile, precum Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, Guvernul are în vedere o altă măsură cu impact bugetar: creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, printr-un proiect ce ar urma să fie pus în dezbatere publică până la finalul lunii martie. Premierul a mai spus că reforma companiilor de stat rămâne o prioritate, dar este dificilă în condițiile unor contracte care nu impun criterii de performanță managementului. [...]
Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat vineri în Parlament , iar premierul Ilie Bolojan a susținut că documentul introduce „o nouă abordare, corectă față de cetățeni”. În declarațiile făcute după votul din plenul reunit, Bolojan a legat bugetul de reformele deja anunțate de Guvern, inclusiv reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reduceri de cheltuieli în instituțiile publice. Premierul a prezentat bugetul drept un instrument de disciplină fiscală, menit să limiteze „derapajele nedorite” și să protejeze eforturile recente ale contribuabililor. „Bugetul reprezintă şi centura de siguranţă pe care o avem în faţa unor derapaje nedorite. Astfel, nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor, făcut în ultimele luni, şi risipi finanţele publice.” Un punct central al mesajului a fost menținerea țintei de deficit bugetar la 6,2%, pe care premierul a invocat-o ca semnal pentru partenerii instituționali, agențiile de rating și instituțiile financiare. În acest context, Bolojan a afirmat că România „dovedește” prin buget că își respectă angajamentele asumate. Totodată, premierul a spus că bugetul pentru 2026 ar urma să asigure continuarea investițiilor și finanțarea funcționării instituțiilor publice, inclusiv plata salariilor, pensiilor și a ajutoarelor sociale. El a invocat și riscurile externe, afirmând că România trebuie să-și consolideze capacitatea de a răspunde unor eventuale șocuri venite din afara țării. Proiectul legii bugetului de stat pe 2026 și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat au fost adoptate cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere. [...]
Parlamentul a aprobat bugetul de stat pe 2026 , după trei luni de întârziere, vineri, cu 319 voturi pentru. Votul a venit după mai multe zile de dezbateri în comisii și în coaliția de guvernare. Documentul stabilește alocările financiare pentru anul în curs, inclusiv pentru investiții, sănătate, educație și infrastructură. Votul din Parlament și principalele linii ale bugetului Proiectul a trecut cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere, în timp ce doi parlamentari nu au votat. În termeni politici, adoptarea închide o perioadă de blocaj și dispută prelungită în jurul bugetului. Coaliția a susținut că bugetul este construit pentru stabilitate economică și pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare aflate în derulare. Opoziția a criticat distribuirea fondurilor și a acuzat lipsa unor măsuri suficiente pentru protejarea populației în fața scumpirilor. Rezultatul votului: 319 pentru, 104 împotrivă, 1 abținere Domenii menționate ca priorități de alocare: investiții, sănătate, educație, infrastructură Critica opoziției: fonduri distribuite discutabil și măsuri insuficiente contra scumpirilor Mesajul premierului Bolojan: reforme, disciplină și ținta de deficit Premierul Ilie Bolojan a spus, în plen, că bugetul reflectă reformele realizate până acum și introduce „o abordare corectă față de cetățeni”, invocând reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reducerile de cheltuieli din instituțiile publice. „Ați votat bugetul, un buget care prevede o nouă abordare corectă față de cetățeni. Toate reformele făcute până acum, reforma administrației, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituțiile publice, sunt reflectate în acest buget.” Șeful Guvernului a mai afirmat că bugetul este „o centură de siguranță” pentru finanțele publice și că nu va permite derapaje în cheltuirea banilor publici. În același mesaj, el a indicat păstrarea țintei de deficit bugetar de 6,2% ca semnal de responsabilitate către partenerii instituționali, agențiile de rating și instituțiile financiare. Ce acoperă bugetul, potrivit Guvernului, și ce urmează În mesajul către populație, premierul a mulțumit pentru eforturile din ultimele luni și a spus că bugetul pe 2026 acoperă atât investițiile publice, cât și cheltuielile sociale, inclusiv funcționarea instituțiilor publice și plata salariilor și pensiilor. Adoptarea bugetului fixează cadrul de cheltuieli și prioritățile de finanțare pentru 2026, după perioada de dezbateri și tensiuni politice. În perioada următoare, miza se mută pe execuția bugetară și pe modul în care ținta de deficit de 6,2% va fi respectată în practică, în condițiile criticilor legate de scumpiri și de alocarea fondurilor. [...]
Ilie Bolojan spune că deficitul bugetar pe 2026 ar putea depăși 8% , potrivit Profit.ro , care relatează declarația făcută în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și țintele fiscale ale României. Bolojan afirmă că nu crede că anul acesta se poate încheia cu un deficit sub 8%, semnalând o așteptare pesimistă privind diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. În termeni simpli, deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile depășesc încasările într-un an. Miza este directă pentru finanțele publice: un deficit mai mare înseamnă, de regulă, nevoi mai ridicate de împrumut ale statului și presiune suplimentară pe costurile de finanțare, într-un moment în care România este deja atent monitorizată pe tema consolidării fiscale (reducerea treptată a deficitului). În lipsa altor detalii în materialul citat despre măsuri concrete sau un calendar de corecție, mesajul principal rămâne cel de avertisment: ținta de deficit sub 8% pentru 2026 este, în evaluarea lui Bolojan, dificil de atins în condițiile actuale. Următorul reper va fi modul în care Guvernul își va ajusta politicile de venituri și cheltuieli în cursul anului, inclusiv prin rectificări bugetare, astfel încât să limiteze derapajul și să își susțină credibilitatea pe piețele de finanțare. [...]
Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget , după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday . Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță. Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție. Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise. Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii. Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire. [...]
