Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Premierul Ilie Bolojan discută marți cu primarii despre bugetul pe 2026, într-o întâlnire la Palatul Victoria care vizează finanțarea administrațiilor locale, potrivit Adevărul. Discuțiile au loc pe 3 februarie 2026 și sunt prezentate ca parte a pregătirii bugetului de stat pentru acest an.
Miza imediată pentru primari este clarificarea modului în care vor fi împărțite veniturile din taxe și impozite între nivelul local și cel central. Edilii vor să afle dacă banii colectați vor rămâne integral la bugetele locale sau dacă o parte va fi direcționată către bugetul de stat.
Subiectul sensibil este impozitul pe proprietate, care a fost majorat. Conform informațiilor publicate de Adevărul, premierul ar susține ca veniturile suplimentare să meargă „la centru”, în contextul creșterii încasărilor, însă în interiorul partidelor din Executiv ar exista opinii diferite asupra acestei abordări.
Pe fundalul negocierilor pentru bugetul pe 2026, tensiunile cu administrațiile locale cresc. Reprezentanții comunelor au anunțat o grevă de avertisment: potrivit unui comunicat al Federației COLUMNA-SCOR, pe 10 februarie primăriile comunelor din toată țara ar urma să oprească activitatea timp de două ore, solicitând „respectarea Constituției de către Guvern”, mai notează Adevărul.
Recomandate
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat , într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!” Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei: „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.” Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD. Contextul fiscal: deficit mare, corecție fiscală și măsuri de austeritate Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan. Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023. Datele INS: economie în recesiune tehnică și presiuni pe prețuri Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut. Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili. Ce urmează: decizii politice cu impact bugetar Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației. [...]
Instabilitatea politică riscă să întârzie consolidarea fiscală și bugetul pe 2027 , într-un moment în care România se află sub presiune din partea agențiilor de rating, potrivit Agerpres , care citează o analiză S&P Global Ratings transmisă de Reuters. S&P Global avertizează că prăbușirea coaliției de guvernare ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027. Miza este legată de angajamentele României de reducere a deficitelor fiscale, care, potrivit agenției, implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani. De ce contează pentru deficit și costul finanțării Potrivit S&P Global Ratings, riscurile fiscale sunt de ani de zile principalele riscuri pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Analistul Karen Vartapetov indică drept factori care pot amplifica presiunile bugetare un context de stagflație după șocul global al prețului energiei, la care se adaugă măsurile de sprijin legate de energie, pe fondul unor bugete deja tensionate de cheltuieli mari pentru apărare și transferuri sociale. În acest cadru, S&P leagă „perspectivele negative” pentru România și Ungaria, precum și recenta retrogradare a Slovaciei, de aceleași riscuri fiscale. România, la un pas de categoria „nerecomandat pentru investiții” În aprilie, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt la „BBB minus/A-3”, cu perspectivă „negativă”. O perspectivă negativă semnalează posibilitatea unei retrogradări, iar nivelul actual plasează România la un pas de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). Contextul politic invocat În plan intern, Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor din material, au fost 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. [...]
S&P Global avertizează că instabilitatea politică poate întârzia consolidarea fiscală a României și crește riscul de retrogradare a ratingului , pe fondul presiunilor bugetare care se acumulează în regiune, potrivit Economedia . Agenția de rating a transmis pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție din România riscă să afecteze procesul bugetar din anii următori, inclusiv negocierile pentru bugetul pe 2027 . În evaluarea S&P Global Ratings, momentul este sensibil deoarece România și Ungaria au „perspective negative”, iar riscurile fiscale au devenit, de câțiva ani, principalele riscuri de credit pentru statele din Europa Centrală și de Est. De ce contează: bugetul pe 2027, sub presiune Analistul principal al S&P pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI, Karen Vartapetov, a spus că prăbușirea coaliției ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027, într-un context în care angajamentul României de reducere a deficitelor „implică măsuri suplimentare de consolidare” în următorii ani. „Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.” Context regional: șocul energiei și cheltuielile publice S&P leagă deteriorarea riscului fiscal de un cumul de factori: șocul global al prețurilor la energie și măsurile de sprijin asociate, peste o bază deja apăsată de cheltuieli ridicate pentru apărare și transferuri sociale generoase. Potrivit aceleiași surse, perspectiva negativă pentru Ungaria și România și retrogradarea recentă a Slovaciei sunt prezentate ca reflectând aceste riscuri. Ce s-a întâmplat în plan politic În România, legiuitorii au răsturnat marți guvernul pro-UE condus de premierul Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, eveniment pe care S&P îl indică drept un factor ce poate complica deciziile bugetare viitoare. [...]
