Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România a revenit pe piețele externe cu o emisiune de obligațiuni, mișcare prezentată ca un test de încredere după adoptarea unor reforme guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar. Operațiunea a fost lansată miercuri, 25 februarie 2026, fiind prima ieșire la împrumut pe piețele internaționale din acest an, pe fondul unei percepții considerate „îmbunătățite” în rândul investitorilor.
Conform informațiilor transmise de Bloomberg, România a venit către investitori cu mai multe tranșe: obligațiuni denominate în euro, cu scadențe în 2033 și 2044, și obligațiuni în dolari, cu scadență în 2036. O sursă din domeniu, citată anonim, a indicat și nivelurile de preț orientative: pentru obligațiunile în euro pe șapte ani, circa 250 de puncte de bază peste rata de referință mid-swap, iar pentru cele în euro pe zece ani, aproximativ 325 de puncte de bază peste mid-swap. Tranșa în dolari (scadență 2036) ar fi fost cotată la circa 210 puncte de bază peste obligațiunile americane cu maturitate similară.
În limbajul piețelor, „punctele de bază” arată cât de mult plătește în plus un emitent față de o rată de referință. Cu cât marja e mai mare, cu atât finanțarea e, în general, mai scumpă, pentru că investitorii cer o primă de risc mai ridicată. În cazul de față, România încearcă să profite de un moment în care interesul pieței ar fi mai bun decât la începutul anului, după adoptarea unor acte normative de reformă.
Articolul menționează că Guvernul a adoptat marți seara ordonanțe de urgență privind reforma administrației publice și relansarea economică, prezentate drept pași necesari pentru reducerea deficitului bugetar. În această logică, ieșirea la împrumut pe piețele externe vine imediat după aceste decizii, cu mesajul că România încearcă să își întărească disciplina fiscală și să stabilizeze finanțele publice.
Un proiect de Hotărâre de Guvern publicat la finalul lunii ianuarie 2026, care schițează dimensiunea finanțării necesare în 2026:
Pentru partea externă, Ministerul Finanțelor ar estima că 10 miliarde euro ar urma să vină din emisiuni de euroobligațiuni, iar restul din împrumuturi prin programe și mecanisme precum PNRR și SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private.
Un motiv pentru care România revine pe piețe ține și de refinanțarea datoriei care ajunge la scadență. În 2026, ar urma să ajungă la maturitate euroobligațiuni de aproximativ 3,25 miliarde euro, împărțite astfel:
Acest calendar contează pentru investitori și pentru strategia de trezorerie a statului: o parte din împrumuturile noi pot fi folosite pentru a rostogoli datoria veche, pe lângă acoperirea deficitului curent.
Recomandate
Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026 , în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale. „Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare. În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice. Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă. Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări. Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris: reducerea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la finalul anului; menținerea țintei de deficit de 6,2% din producția economică în 2026; evitarea unei retrogradări a ratingului și, eventual, îmbunătățirea perspectivei; stabilizarea datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, aspect considerat esențial pentru rating; ieșirea din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile. În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating. [...]
Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60,2% în noiembrie 2025 , potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de HotNews.ro . Nivelul total al datoriei guvernamentale a ajuns la 1.121 miliarde lei, în creștere față de 1.116 miliarde lei în octombrie 2025, raportat la PIB-ul comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Depășirea pragului prevăzut de metodologia europeană obligă Guvernul să adopte măsuri pentru readucerea datoriei sub 60%. Conform Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară , Executivul nu mai poate majora cheltuielile permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile bugetarilor. În plus, trebuie inițiate măsuri de înghețare a cheltuielilor totale pentru asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect de lege prezentat cel târziu în semestrul următor. Ce cer regulile europene Potrivit cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene, statele care depășesc pragul de 60% din PIB trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să asigure: reducerea treptată a datoriei; controlul cheltuielilor; sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește că, din septembrie 2025, Guvernul a adoptat un pachet de reducere a cheltuielilor, urmând „inițiative suplimentare” pentru întărirea disciplinei fiscale. Ținta anunțată este ca datoria să scadă sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. Cum arată structura datoriei Datele oficiale indică o schimbare în structura maturităților: datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde lei (de la 1.053 miliarde lei); datoria pe termen scurt a crescut semnificativ la 77,8 miliarde lei (de la 62,8 miliarde lei). Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde lei, iar împrumuturile însumează 192,6 miliarde lei. Pe monede: 516,36 miliarde lei – datorie în lei; 490,4 miliarde lei – echivalent în euro; 112,77 miliarde lei – echivalent în dolari americani. Administrația centrală concentrează datoria Administrația publică centrală deține aproape întreaga povară, cu 1.097 miliarde lei, în timp ce administrația locală are 24,29 miliarde lei, în scădere față de luna anterioară. În ceea ce privește structura internă și externă: datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde lei (29,6% din PIB); datoria externă este de 569,84 miliarde lei (30,6% din PIB). Depășirea pragului de 60% marchează un moment sensibil pentru politica fiscală a României. De aici înainte, spațiul pentru creșteri de cheltuieli devine limitat, iar Guvernul este obligat legal să adopte măsuri de consolidare bugetară pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici. [...]
Fitch vede o incertitudine majoră pentru deficit în 2027 , odată cu rotativa guvernamentală, potrivit Economedia . Agenția a menținut vineri ratingul suveran al României la „ BBB minus ”, cu perspectivă negativă, și a atras atenția că schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 poate complica traiectoria consolidării fiscale (reducerea deficitului prin măsuri de venituri și cheltuieli). În comunicatul prin care anunță menținerea ratingului, Fitch estimează că implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor pentru 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA (deficitul calculat după metodologia europeană) cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Mesajul cheie al agenției este însă că, dincolo de 2026, predictibilitatea politicilor fiscale scade. Fitch subliniază că „există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și după această dată” , iar printre motive indică explicit schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 și apropierea ciclului electoral din 2028. În evaluarea agenției, această combinație poate face mai dificilă menținerea sau întărirea măsurilor de reducere a deficitului, într-un moment în care România pornește deja de la un nivel ridicat al dezechilibrului bugetar. Consecința directă, în lectura Fitch, este că deficitele administrației publice din România „vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria «BBB» pe perioada de prognoză”. Cu alte cuvinte, chiar dacă ajustarea fiscală din 2026 ar putea arăta mai bine pe hârtie, riscul este ca schimbarea conducerii guvernului să slăbească continuitatea deciziilor necesare pentru a coborî deficitul într-un ritm credibil pentru piețe și pentru agențiile de rating. Rotativa este prevăzută în acordul de coaliție agreat în vara anului 2025 de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, consemnează G4Media, citată de Economedia. Documentul stabilește că PNL va desemna premierul în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, iar din aprilie 2027 până în decembrie 2028 premierul va fi desemnat de PSD, ceea ce ar însemna înlocuirea lui Ilie Bolojan cu Sorin Grindeanu cu circa un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare programate pentru decembrie 2028. [...]
„Prioritatea acestui Guvern rămâne disciplina bugetară” , a declarat Alexandru Nazare după ce agenția Fitch a menținut ratingul României la BBB- , cu perspectivă negativă. Potrivit Digi24 , ministrul Finanțelor a transmis vineri, 13 februarie 2026, că Executivul va continua ajustarea fiscală și reducerea deficitului pentru a păstra stabilitatea economică și încrederea investitorilor. Nazare a subliniat că reconfirmarea calificativului „investment grade” arată că partenerii externi au încredere în capacitatea Guvernului de a corecta dezechilibrele. El a amintit că deficitul bugetar a fost preluat la un nivel record și că măsurile adoptate au început să producă efecte. Măsuri invocate de ministru majorarea TVA din august 2025; înghețarea cheltuielilor publice în 2026; reducerea deficitului ESA cu aproape 2 puncte procentuale în 2026; stabilizarea datoriei publice. Potrivit raportului Fitch , costurile de finanțare au scăzut de la peste 7,4% la aproximativ 6,5% în perioada octombrie 2025 – februarie 2026, iar interesul investitorilor pentru titlurile de stat rămâne solid. În același timp, agenția estimează o creștere economică sub 2% până în 2027 și o posibilă majorare a datoriei publice spre 63% din PIB, în lipsa unor măsuri suplimentare. Ministrul Finanțelor a reiterat că obiectivul pe termen mediu este îmbunătățirea ratingului de țară, prin continuarea disciplinei bugetare și respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 335 milioane de lei suplimentar de la bănci potrivit Economica.net , în cadrul unei sesiuni suplimentare (oferte necompetitive) organizate după licitația de referință de joi. Operațiunea se înscrie în planul de finanțare al lunii februarie 2026, iar destinația fondurilor este explicită: refinanțare și finanțarea deficitului bugetar. În sesiunea suplimentară, valoarea nominală a celor două emisiuni adjudecate a fost de 161 milioane de lei, respectiv 174 milioane de lei, totalizând 335 milioane de lei. Interesul băncilor a depășit volumele adjudecate: ofertele transmise au fost de 381 milioane de lei pentru prima emisiune și 418 milioane de lei pentru a doua, ceea ce indică o cerere peste ofertă la ambele instrumente. Pentru februarie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,7 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (titluri de stat standardizate, folosite ca reper de piață). Conform aceleiași surse, suma de 7,7 miliarde de lei este cu 2,3 miliarde de lei sub nivelul programat în ianuarie 2026 (10 miliarde de lei) și are o dublă destinație bugetară, relevantă pentru presiunea de finanțare din 2026: refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice; finanțarea deficitului bugetului de stat. [...]
România înregistrează un deficit bugetar ridicat comparativ cu alte state UE , conform unei analize publicate de Profit.ro . În anul 2024, România a avut un deficit de 21,4% din cheltuielile bugetare și un deficit de 9,3% din PIB, mult peste media Uniunii Europene. Evoluția deficitului bugetar În anul 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalent cu 146 miliarde lei, ceea ce reprezintă o ușoară îmbunătățire față de 2024, când deficitul a fost de 8,67% din PIB. Totuși, acest nivel rămâne unul dintre cele mai ridicate din ultimele două decenii. Deficitele bugetare mari sunt cauzate de cheltuieli publice semnificative, finanțate prin împrumuturi, care au dus la o creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. Comparație cu alte state UE România se situează pe o poziție nefavorabilă în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. În 2024, doar Polonia, Slovacia, Ungaria și Franța au avut deficite mai mari ca procent din PIB, însă niciuna dintre acestea nu a atins nivelul deficitului României. Țara Pondere deficit în cheltuieli (%) Deficit % din PIB România -21,4 -9,3 Polonia -13,4 -6,6 Slovacia -11,3 -5,3 Ungaria -10,4 -4,9 Franța -10,2 -5,8 UE -6,5 -3,2 Impactul asupra economiei Deficitele mari au un impact semnificativ asupra economiei României, crescând povara datoriei publice și reducând bonitatea țării. În 2026, România este estimată să aloce aproape 10% din veniturile statului pentru plata dobânzilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Această situație limitează capacitatea guvernului de a investi în alte domenii esențiale pentru dezvoltare. Perspective și măsuri necesare Pentru a îmbunătăți situația fiscală, România trebuie să adopte măsuri de reducere a deficitului bugetar, astfel încât să se conformeze cu limita de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană. Acest lucru necesită o administrare responsabilă a finanțelor publice și o reducere a cheltuielilor neesențiale. De asemenea, este crucială stabilitatea politică pentru a asigura un mediu favorabil investițiilor și creșterii economice. În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea deficitului bugetar, iar comparativ cu alte state europene, se află într-o poziție dificilă. Implementarea unor politici fiscale stricte și o gestionare eficientă a resurselor sunt esențiale pentru a stabiliza economia și a reduce povara datoriei publice. [...]
