Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România înregistrează un deficit bugetar ridicat comparativ cu alte state UE, conform unei analize publicate de Profit.ro. În anul 2024, România a avut un deficit de 21,4% din cheltuielile bugetare și un deficit de 9,3% din PIB, mult peste media Uniunii Europene.
În anul 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalent cu 146 miliarde lei, ceea ce reprezintă o ușoară îmbunătățire față de 2024, când deficitul a fost de 8,67% din PIB. Totuși, acest nivel rămâne unul dintre cele mai ridicate din ultimele două decenii. Deficitele bugetare mari sunt cauzate de cheltuieli publice semnificative, finanțate prin împrumuturi, care au dus la o creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile.
România se situează pe o poziție nefavorabilă în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. În 2024, doar Polonia, Slovacia, Ungaria și Franța au avut deficite mai mari ca procent din PIB, însă niciuna dintre acestea nu a atins nivelul deficitului României.
| Țara | Pondere deficit în cheltuieli (%) | Deficit % din PIB |
|---|---|---|
| România | -21,4 | -9,3 |
| Polonia | -13,4 | -6,6 |
| Slovacia | -11,3 | -5,3 |
| Ungaria | -10,4 | -4,9 |
| Franța | -10,2 | -5,8 |
| UE | -6,5 | -3,2 |
Deficitele mari au un impact semnificativ asupra economiei României, crescând povara datoriei publice și reducând bonitatea țării. În 2026, România este estimată să aloce aproape 10% din veniturile statului pentru plata dobânzilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Această situație limitează capacitatea guvernului de a investi în alte domenii esențiale pentru dezvoltare.
Pentru a îmbunătăți situația fiscală, România trebuie să adopte măsuri de reducere a deficitului bugetar, astfel încât să se conformeze cu limita de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană. Acest lucru necesită o administrare responsabilă a finanțelor publice și o reducere a cheltuielilor neesențiale. De asemenea, este crucială stabilitatea politică pentru a asigura un mediu favorabil investițiilor și creșterii economice.
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea deficitului bugetar, iar comparativ cu alte state europene, se află într-o poziție dificilă. Implementarea unor politici fiscale stricte și o gestionare eficientă a resurselor sunt esențiale pentru a stabiliza economia și a reduce povara datoriei publice.
Recomandate
România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE , un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media , care citează date Eurostat transmise de Agerpres. România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%. Creșterea costului de finanțare: România, între cele mai mari avansuri din UE Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale). În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale). Expunerea la valută: România, peste pragul de 50% Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Context: datoria ca pondere în PIB crește în majoritatea statelor UE La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%). Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale). [...]
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
Comisia Europeană ia în calcul o derogare care ar permite statelor UE, inclusiv România, să finanțeze măsuri de sprijin pentru energie fără ca o parte din aceste cheltuieli să apese direct în calculele fiscale europene , într-un context de scumpiri alimentate de escaladarea conflictului din Iran, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare bugetară: Bruxelles-ul caută un echilibru între disciplina fiscală și nevoia de intervenție rapidă într-un șoc energetic. Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste sume să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. În practică, ar fi un „spațiu” suplimentar de cheltuieli pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor și companiilor. Ce presupune „portița” fiscală și de ce contează Mecanismul ar putea fi folosit pentru finanțarea unor intervenții precum: scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili; ajutoare pentru industriile afectate; măsuri de stabilizare a costurilor energetice. În același timp, scoaterea acestor cheltuieli „în afara” cadrului fiscal european poate ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate, în condițiile în care regulile fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile pe traiectorii sustenabile după anii de cheltuieli excepționale (pandemie, criza energetică, creșterea cheltuielilor de apărare). Contextul: scumpiri la energie și presiune pe inflație Creșterea prețurilor la energie a revenit în prim-plan după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente încă de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie. Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, criticând anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, pe motiv că sunt costisitoare și pot slăbi stimulentele de reducere a consumului. Ce ar însemna pentru România Pentru București, o eventuală derogare ar putea conta într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. În material se arată că România are angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026. România a folosit anterior mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili. O flexibilizare a regulilor europene ar putea oferi spațiu suplimentar pentru finanțarea unor astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese imediat asupra țintelor fiscale asumate față de Bruxelles, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată. Deocamdată, discuțiile sunt într-o etapă de analiză, iar calendarul și condițiile exacte ale unei eventuale propuneri oficiale nu sunt încă clare. [...]
Bulgaria riscă să intre în procedura de deficit excesiv a UE la câteva luni după adoptarea euro , ceea ce ar aduce țara sub monitorizare fiscală mai strictă și ar impune măsuri de corecție bugetară, potrivit G4Media . Premierul Rumen Radev a declarat că Bulgaria ar urma să fie inclusă miercuri în procedura de deficit excesiv, la doar câteva luni după aderarea la zona euro (1 ianuarie 2026). El a acuzat fostul guvern de centru-dreapta că ar fi „manipulat datele fiscale” pentru a îndeplini criteriile de convergență necesare intrării în zona euro. „Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a declarat Rumen Radev jurnaliștilor, după revenirea sa de la Bruxelles. Ce înseamnă procedura și de ce contează Procedura de deficit excesiv este mecanismul prin care UE obligă statele care depășesc regulile fiscale europene să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB într-un termen stabilit. În practică, aceasta presupune o supraveghere mai strictă din partea Comisiei Europene și presiune pentru ajustări bugetare. Potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene , Bulgaria ar putea avea în 2026 un deficit de 4,1% din PIB. În plus, țara se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației din zona euro, conform aceleiași surse. Dacă estimările vor fi confirmate, Bulgaria ar deveni prima țară care intră în zona euro și ajunge rapid sub componenta fiscală corectivă a UE. Ar fi, totodată, prima procedură de deficit excesiv pentru Sofia după închiderea celei precedente, în 2012. Reacții politice și următorii pași la Bruxelles Radev a ajuns la conducerea țării în luna mai, după ce partidul său populist de stânga, Bulgaria Progresivă, a câștigat alegerile din aprilie și a obținut prima majoritate formată dintr-un singur partid din ultimii 30 de ani. Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de publicarea pachetului privind semestrul european, programată pentru săptămâna viitoare. Fostul ministru de Finanțe Temenuzhka Petkova (GERB) a respins acuzațiile premierului și a susținut că Bulgaria s-a încadrat în limita de deficit de 3% în 2025 datorită clauzei europene de flexibilitate privind cheltuielile pentru apărare. Ea a adăugat că eventualele probleme financiare ar fi apărut din cauza deciziilor luate de administrația interimară. În același context, posibila declanșare a procedurii vine la câteva zile după ce Bruxelles-ul a deblocat 370 de milioane de euro din fonduri europene înghețate pentru Bulgaria, în timp ce alte aproximativ 3 miliarde de euro rămân blocate până la implementarea reformelor în justiție și anticorupție. [...]
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia . Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile. Două blocuri cu priorități opuse Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare. De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est. Argumentul alianței coordonate de România: „pierderi în termeni reali” Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului. În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda. Ce urmează în negocieri Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European. [...]
Liderii UE caută „resurse proprii” ca să evite creșterea contribuțiilor naționale pentru un buget multianual de 2.000 de miliarde de euro, dar lista de taxe și redirecționări de venituri propusă deja împarte statele între plătitori neți și beneficiari, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034 este de 2 trilioane de euro, iar prima încercare de compromis, elaborată săptămâna trecută de președinția cipriotă a UE, a redus această țintă cu 2%. Reducerea nu a mulțumit nici statele care vor un buget mai mic, nici pe cele care cer mai mulți bani, în condițiile în care bugetul finanțează politici de la agricultură și coeziune până la tehnologii noi și programe de schimb pentru studenți, conform Reuters, citată de Digi24. Falia clasică: plătitori neți vs. beneficiari Țările mai bogate, care contribuie mai mult decât primesc, cer limitarea cheltuielilor și o reorientare spre „noile provocări”, în timp ce statele care beneficiază net apără liniile tradiționale de finanțare. Țările de Jos, contributor net, au criticat compromisul pentru că ar favoriza agricultura și coeziunea în detrimentul apărării și modernizării. Premierul olandez Rob Jetten a spus: „Propunerea aflată în prezent pe masă nu este deloc suficientă pentru Țările de Jos”. Spania, beneficiar net (chiar dacă „mic”), susține contrariul: bugetul ar fi prea mic, iar alocările pentru agricultură și coeziune ar trebui ajustate în sus pentru a ține cont de inflație. Premierul Pedro Sanchez a declarat: „Propunerea este chiar mai inadecvată decât cea propusă inițial de Comisia Europeană și, prin urmare, nu suntem deloc de acord cu ea”. Miza pentru companii: taxe și venituri redirecționate la nivel european Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale, liderii UE discută noi surse de venit care să nu vină direct din bugetele statelor. Printre opțiunile menționate în material se află: alocarea către bugetul UE a unei părți din veniturile obținute de guverne din vânzarea permiselor de emisii de CO₂ către companii; o parte din taxa aplicată importurilor în UE din țări cu politici climatice mai puțin stricte (mecanismul de ajustare la frontieră pe carbon); o taxă pe deșeurile electronice necolectate; o parte din acciza pe tutun; o contribuție anuală forfetară din partea marilor companii care operează și vând în UE; alte propuneri: taxă pe averea extremă, pe serviciile digitale, pe jocurile de noroc online și pe câștigurile de capital din criptoactive. Calendar strâns: acordul ar trebui împins înainte de valul electoral Din punct de vedere juridic, statele trebuie să ajungă la un acord până la finalul lui 2027, însă, pe fondul alegerilor programate anul viitor în mai multe țări (Franța, Italia, Polonia, Spania, Grecia, Estonia, Finlanda și Slovacia), în material se arată că ar fi de preferat un acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a evita blocajele din campaniile electorale. Potrivit informațiilor citate, este puțin probabil ca liderii să decidă imediat asupra noilor surse de venit, dar urmează să-și exprime preferințele, astfel încât viitoarea președinție irlandeză a UE să pregătească o nouă propunere de compromis pentru luna octombrie. [...]
