Știri
Tag: costuri dobanzi

Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]

Rareș Bogdan avertizează că instabilitatea politică poate amplifica riscurile de finanțare ale României , invocând costuri ridicate ale dobânzilor și vulnerabilitatea la o eventuală deteriorare a ratingului de țară, potrivit TVR Info . Mesajul a fost transmis în timpul Congresului Extraordinar al PNL , într-o postare pe Facebook, în care europarlamentarul critică și direcția pe care o atribuie noii conduceri a partidului. În intervenția sa, Rareș Bogdan susține că România „riscă scenariul grecesc” și afirmă că statul plătește „1 miliard de euro” (aprox. 5 miliarde lei) lunar pe dobânzi. El leagă presiunea financiară de blocajul politic și avertizează că un posibil blocaj al împrumuturilor externe ar putea pune probleme de lichiditate, în condițiile în care, spune el, România ar fi „dependentă” de finanțare externă pentru plata salariilor și pensiilor, nu pentru investiții. Europarlamentarul mai afirmă că țara este „aproape de ultima treaptă” a ratingului de țară recomandat investițiilor și că o retrogradare suplimentară ar putea declanșa vânzări de titluri de stat din partea marilor fonduri, cu efect de creștere a costurilor de finanțare. În acest context, el cere „urgent” un guvern „funcțional” și „stabil”. Critica majorării taxelor și efectele invocate asupra economiei Rareș Bogdan califică majorarea taxelor drept „o eroare structurală uriașă”, susținând că măsura ar fi fost aplicată într-un moment de încetinire economică și ar fi produs efecte adverse, între care: scăderea competitivității regionale; descurajarea investițiilor; creșterea evaziunii și migrarea unei părți din capital către economia subterană; reducerea bazei de impozitare, în loc de extinderea ei. Argumentul său este că presiunea fiscală a crescut asupra companiilor, în timp ce reducerea risipei bugetare nu ar fi fost abordată. Disputa internă din PNL: identitate conservatoare și relația cu USR Pe plan politic, Rareș Bogdan spune că PNL nu trebuie să renunțe la „identitatea conservatoare” și critică apropierea de USR, afirmând că liberalii „nu trebuie să devină sluga USR” și să își abandoneze valorile doctrinare. El susține că echipa de conducere propusă ar promova o direcție diferită de valorile conservatoare și de tradiția liberală, făcând referire la Ilie Bolojan în acest context. „Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi.” Materialul TVR Info are la bază o știre Agerpres . [...]