Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Germania își crește îndatorarea în 2027 pentru a finanța reînarmarea, într-un proiect de buget care urcă puternic cheltuielile militare și mută presiunea pe alte capitole, potrivit G4Media.
Guvernul german a adoptat proiectul de buget federal pentru 2027, în care bugetul apărării ar urma să crească cu 33% față de anul trecut, până la aproape 110 miliarde de euro (aprox. 550 miliarde lei). Creșterea vine pe fondul efortului de înarmare accelerat după invazia Rusiei în Ucraina.
Cheltuielile totale prevăzute pentru 2027 se ridică la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.777 miliarde lei), cu 12 miliarde de euro peste nivelul estimat inițial la prezentarea liniilor generale din aprilie.
Proiectul prevede o creștere a recurgerii la noi credite cu aproape 8 miliarde de euro, până la 118,7 miliarde de euro (aprox. 593,5 miliarde lei). Dacă sunt incluse și fondurile speciale finanțate prin îndatorare pentru infrastructură, neutralitate climatică și armată, volumul total al noilor împrumuturi ar urma să ajungă anul viitor la 203,7 miliarde de euro (aprox. 1.018,5 miliarde lei).
Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil, a invocat și războiul dintre Israel și Iran ca motiv pentru îndatorarea suplimentară, estimând că acesta a „frânat perspectivele creșterii”. În același context, conflictul și șocul energetic ulterior au afectat speranțele pentru o relansare puternică în 2026 a economiei germane, aflată în dificultate de mai mulți ani.
Pe partea de realocări, proiectul include o scădere cu 6% a bugetului Ministerului Cooperării Economice și Dezvoltării, responsabil de ajutorul public pentru dezvoltare.
În paralel, „mai multe miliarde de euro” ar urma să fie transferate dintr-un fond special dedicat neutralității climatice către bugetul federal obișnuit, măsură criticată de organizații de mediu. BUND a acuzat coaliția guvernamentală de la Berlin că duce „un atac contra protecției climei”.
Dezbaterile parlamentare pe bugetul federal al Germaniei încep în septembrie, iar adoptarea finală a textului este așteptată până la finalul anului.
Recomandate
Germania cere tăieri de „câteva sute de miliarde de euro” din viitorul buget al UE , contestând direct propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, potrivit Euronews . Miza este una bugetară și de putere de negociere: Berlinul, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, împinge discuția spre un plafon mai mic al cheltuielilor, într-un dosar care necesită unanimitate. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că sunt necesare reduceri „în toate domeniile” și a respins atât propunerea Comisiei, cât și un compromis aflat pe masă care ar presupune doar tăieri minore. În același timp, el a susținut că diminuarea bugetului este „esențială”, indiferent de evoluția discuțiilor privind „noile resurse proprii” (surse suplimentare de venit la nivelul UE). Comisia Europeană propune un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro, în termeni ajustați la inflație, la prețurile din 2025. Sumele ar urma să finanțeze proiecte precum achiziții publice în domeniul apărării, politica agricolă, fondurile structurale și programul Erasmus. Negocieri sub presiune, cu un calendar dificil Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 sunt deja în desfășurare, iar președinția rotativă a Consiliului UE este deținută de Irlanda din iulie, cu rol de coordonare a discuțiilor. Dublinul ar urma să prezinte o nouă propunere de compromis în octombrie. Obiectivul menționat este obținerea unui acord între statele membre până la finalul anului, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, însă această țintă este descrisă ca foarte ambițioasă din cauza diferențelor mari dintre pozițiile celor 27 de state. Falii între contributori și beneficiari, cu drept de veto pentru fiecare stat Germania se aliniază cu alți contributori neți – Olanda, Suedia și Danemarca – care susțin un buget mai redus. În opoziție, statele beneficiare nete se opun unor noi tăieri și cer menținerea propunerii actuale. În practică, orice blocaj poate deveni decisiv: CFM poate fi adoptat doar cu acordul unanim al tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că negocierile vor depinde de capacitatea președinției irlandeze de a construi un compromis acceptabil atât pentru „plătitori”, cât și pentru „beneficiari”. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică blochează mecanic creșteri de salarii și pensii , iar presiunea de ajustare riscă să se mute și mai mult pe taxe, cu efecte directe asupra companiilor și consumului, potrivit unei analize citate de Agerpres , care redă poziția consultantului financiar Adrian Negrescu. După primul trimestru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 miliarde de lei, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut (55,8%). Avansul este al patrulea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Pragul de 60% activează restricții legale Negrescu atrage atenția că depășirea pragului nu este doar un reper simbolic, ci declanșează constrângeri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare : Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile de personal din sectorul public sau pe cele de asistență socială. Concret, salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate cât timp datoria se menține peste 60% din PIB, consecință „deja anunțată oficial de Ministerul Finanțelor”, potrivit materialului. Costul finanțării rămâne ridicat, deși datoria e sub media UE Analiza descrie o „poziție paradoxală”: România are o datorie raportată la PIB sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, pe fondul ritmului de îndatorare și al percepției de risc politic și fiscal. În acest context, Negrescu indică randamente ridicate pentru titlurile de stat românești pe 10 ani, la aproximativ 6,7–7,4%, peste nivelurile menționate pentru Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Diferența ar ține mai puțin de mărimea datoriei și mai mult de încrederea investitorilor în traiectoria fiscală, factor urmărit și de agențiile de rating, potrivit explicațiilor sale. 2027, an cu risc de noi taxe și spațiu fiscal redus Consultantul financiar apreciază că 2027 ar putea fi „extrem de complicat” și nu exclude o creștere de taxe. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, este citat cu estimări de creștere a datoriei la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, cu o scădere treptată abia după atingerea acestui vârf, condiționată de respectarea angajamentelor din procedura de deficit excesiv (în care România se află din 2020). Negrescu argumentează că reducerea cheltuielilor (salarii, pensii, investiții) este dificilă politic și limitată de rigiditatea bugetului, ceea ce face ca majorarea taxelor să devină o cale de ajustare mai rapidă bugetar, dar cu costuri economice: frânarea consumului și presiune suplimentară pe firme. În același pasaj, el invocă „analize citate în presă” care ar indica o contracție economică a României în 2026; Agerpres nu detaliază însă sursa acelor analize. Efecte pentru companii: fiscalitate mai apăsătoare și creditare mai scumpă Pe partea de economie reală, Negrescu susține că o parte importantă din efortul de reducere a deficitului este suportată de populație prin taxe mai mari și venituri blocate, iar mediul de afaceri resimte presiunea pe mai multe canale: impozitul pe profit ar fi crescut „real”, în condițiile în care creșterea impozitării (circa 1,5%) ar fi fost depășită de inflație (circa 10%), ceea ce ar însemna o presiune fiscală mai mare pe profitul efectiv; la impozitele pe proprietăți comerciale și terenuri pentru persoane juridice, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru terenuri ar fi crescut cu aproximativ 170%; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) rămân în vigoare în 2026, cu promisiunea eliminării din 2027, ceea ce ar afecta planificarea bugetară, mai ales la companiile cu marje reduse; dobânzile ridicate la titlurile suverane tind să împingă în sus și costul creditării corporative. În plus, Negrescu afirmă că bugetul de investiții al statului ar urma să fie mai mic în 2027, cu impact indirect asupra firmelor din construcții, infrastructură și lanțurile lor de furnizori. El indică drept posibilă „veste bună” pentru anul viitor eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcțiile speciale, dar subliniază că, deocamdată, sunt promisiuni pentru 2027, nu certitudini legislative. „Avem nevoie de soluții pentru a crește colectarea (...), avem nevoie de soluții outside the box pentru a reduce cheltuielile statului și a crește atractivitatea investițională a României, apropo de scăderea drastică a ISD-urilor”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook. În aceeași postare, el propune ca președintele Nicușor Dan să cheme la Cotroceni reprezentanți ai unor mari contributori privați la buget (din carburanți, construcția de mașini, tutun, retail alimentar și industria chimică) pentru a identifica alternative la creșterea taxelor. [...]
Depășirea pragului de 40.000 de miliarde de dolari la datoria SUA amplifică presiunea dobânzilor asupra bugetului federal , într-un moment în care costurile de finanțare pe termen lung au urcat la maximele ultimilor ani, potrivit Agerpres , care citează date ale Departamentului Trezoreriei și o analiză AFP. După o emisiune de obligațiuni realizată marți, datoria Trezoreriei SUA a ajuns la 40.047 miliarde de dolari (aprox. 184.200 miliarde lei), nivel atins pe fondul creșterii împrumuturilor asociate cheltuielilor cu sănătatea și securitatea socială, dar și al dobânzilor plătite pentru datoria existentă. Costul refinanțării urcă odată cu randamentele pe termen lung Publicația notează că randamentul cerut de investitori pentru obligațiunile americane pe 30 de ani a atins marți cel mai ridicat nivel din 2007. În practică, asta înseamnă că Guvernul SUA trebuie să aloce sume mai mari pentru a se refinanța, ceea ce poate accelera creșterea datoriei. În acest context, ministrul american al Finanțelor a anunțat că, din septembrie, vor fi făcute achiziții mai mari de obligațiuni pe termen lung, măsură care, potrivit materialului, a contribuit la calmarea investitorilor și la scăderea dobânzilor. Ritmul datoriei depășește estimările și ridică semne de întrebare privind deficitul Creșterea datoriei este descrisă ca fiind mai rapidă decât anticipase anterior Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) , care estima că datoria federală ar urma să ajungă la aproximativ 39.400 miliarde de dolari până la finalul anului. Potrivit aceleiași surse, datoria SUA s-a dublat de la criza financiară din 2008 și reprezintă acum aproape 125% din PIB. Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution, avertizează că deficitul federal „evoluează într-un ritm nesustenabil” și că piețele au devenit mai sensibile, în condițiile în care nivelurile deficitului se apropie de 6%–7% din PIB, față de 3%–4% în trecut. Ce alimentează deficitul, potrivit materialului În ultimele luni, deficitul s-a mărit, între altele, din cauza: rambursărilor de tarife vamale către companii, după ce acestea au fost anulate de Curtea Supremă în februarie; reducerilor de impozite; cheltuielilor militare, inclusiv cele legate de conflictul cu Iranul. Președintele SUA, Donald Trump, a promis reducerea cheltuielilor și a deficitului, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a indicat ca obiectiv coborârea deficitului la 3% din PIB, mai notează Agerpres. În același timp, analiștii citați subliniază că nu există un prag automat al raportului datorie/PIB care să declanșeze o criză, însă astfel de repere pot avea un efect psihologic asupra piețelor, forțând o reevaluare a riscului asociat datoriei în creștere. [...]
Retragerile record de numerar din băncile rusești arată o erodare rapidă a încrederii în sistemul financiar , pe fondul temerilor că statul ar putea interveni asupra depozitelor pentru a finanța războiul, potrivit HotNews . În primele două săptămâni din august, rușii au retras aproape 286,4 miliarde de ruble, echivalentul a 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,3 miliarde lei), conform datelor Băncii Centrale a Rusiei citate de The Washington Post, preluate de The Independent. Mișcarea vine după retrageri de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 32,9 miliarde lei) în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei) în iunie, ceea ce conturează o accelerare a ieșirilor de numerar. The Washington Post notează că este vorba despre retrageri record, într-un context în care atacurile cu drone ale Ucrainei s-au intensificat, iar percepția de risc intern crește. Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a interpretat aceste retrageri ca un semnal de teamă generalizată și de neîncredere în sistemul bancar și financiar. „Înseamnă că oamenii nu mai au încredere în sistemul bancar rusesc sau în sistemul financiar rusesc.” „Toate acestea sunt o consecință a temerii că guvernul va face ceva cu sistemul bancar, că ar putea naționaliza depozitele.” Presiunea bugetară: deficit în creștere și căutarea de bani Pe fundal, cheltuielile de război au adâncit dezechilibrul fiscal. Deficitul bugetului federal al Rusiei pentru ianuarie–iulie a ajuns la 6,455 trilioane de ruble, în creștere de 1,4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape dublu față de nivelul planificat pentru întregul an (3,786 trilioane de ruble), conform informațiilor citate în articol. În paralel, The Moscow Times a relatat că oamenii de afaceri ruși ar fi „donat” la buget aproape 400 de miliarde de ruble (aprox. 4 miliarde euro, adică aproximativ 19,9 miliarde lei), după apelul lui Vladimir Putin pentru contribuții voluntare, pe fondul deficitului ridicat. Potrivit publicației economice „Vedomosti”, care citează date din „Bugetul electronic”, până la jumătatea lunii august donațiile voluntare au totalizat 383,69 miliarde de ruble (3,89 miliarde euro). Înaintea întâlnirii din martie dintre Putin și mediul de afaceri, contribuțiile organizațiilor neguvernamentale erau de 15,6 miliarde de ruble, după care au urcat abrupt: 159,7 miliarde de ruble în luna următoare, apoi creșteri succesive în mai, iunie, iulie și prima jumătate a lui august. Alexander Șokhin, președintele Uniunii Ruse a Industrialiștilor și Antreprenorilor (RSPP), a susținut că sprijinul este „voluntar” și a spus că, în discuții, a fost menționată și o posibilă taxă pe profiturile excepționale, dar a indicat că „nu există condiții” pentru o astfel de măsură, deoarece multe companii „înregistrează pierderi”. De ce contează Combinația dintre retragerile masive de numerar și presiunea pe buget indică o tensiune tot mai mare în mecanismele de finanțare ale statului și în încrederea populației în bănci. Dacă trendul retragerilor continuă, riscul operațional pentru bănci crește (nevoia de lichiditate), iar autoritățile pot fi împinse să caute resurse suplimentare prin măsuri fiscale sau parafiscale, într-un climat în care temerile privind intervenția asupra depozitelor au devenit, deja, un factor de comportament economic. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
