Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Germania își crește îndatorarea în 2027 pentru a finanța reînarmarea, într-un proiect de buget care urcă puternic cheltuielile militare și mută presiunea pe alte capitole, potrivit G4Media.
Guvernul german a adoptat proiectul de buget federal pentru 2027, în care bugetul apărării ar urma să crească cu 33% față de anul trecut, până la aproape 110 miliarde de euro (aprox. 550 miliarde lei). Creșterea vine pe fondul efortului de înarmare accelerat după invazia Rusiei în Ucraina.
Cheltuielile totale prevăzute pentru 2027 se ridică la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.777 miliarde lei), cu 12 miliarde de euro peste nivelul estimat inițial la prezentarea liniilor generale din aprilie.
Proiectul prevede o creștere a recurgerii la noi credite cu aproape 8 miliarde de euro, până la 118,7 miliarde de euro (aprox. 593,5 miliarde lei). Dacă sunt incluse și fondurile speciale finanțate prin îndatorare pentru infrastructură, neutralitate climatică și armată, volumul total al noilor împrumuturi ar urma să ajungă anul viitor la 203,7 miliarde de euro (aprox. 1.018,5 miliarde lei).
Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil, a invocat și războiul dintre Israel și Iran ca motiv pentru îndatorarea suplimentară, estimând că acesta a „frânat perspectivele creșterii”. În același context, conflictul și șocul energetic ulterior au afectat speranțele pentru o relansare puternică în 2026 a economiei germane, aflată în dificultate de mai mulți ani.
Pe partea de realocări, proiectul include o scădere cu 6% a bugetului Ministerului Cooperării Economice și Dezvoltării, responsabil de ajutorul public pentru dezvoltare.
În paralel, „mai multe miliarde de euro” ar urma să fie transferate dintr-un fond special dedicat neutralității climatice către bugetul federal obișnuit, măsură criticată de organizații de mediu. BUND a acuzat coaliția guvernamentală de la Berlin că duce „un atac contra protecției climei”.
Dezbaterile parlamentare pe bugetul federal al Germaniei încep în septembrie, iar adoptarea finală a textului este așteptată până la finalul anului.
Recomandate
România își securizează miza bugetară în UE printr-o alianță de 17 state : președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coagulat o poziție comună în Grupul „Prietenii Coeziunii ” pentru ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), potrivit Euronews . Cele 17 state membre au transmis o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, a cărui țară deține Președinția rotativă a Consiliului UE, înaintea următoarelor etape de negociere a bugetului european, conform președintelui României. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european.” Ce urmărește România în negocierile pentru 2028–2034 Nicușor Dan spune că poziția comună vizează menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, în condițiile în care UE pregătește următorul buget pe termen lung. În același timp, președintele a invocat nevoia de resurse suficiente și pentru noile priorități ale Uniunii, între care securitatea și apărarea, competitivitatea și tranzițiile energetică și digitală. Contextul: propunerea Comisiei și schimbarea arhitecturii fondurilor Demersul are loc pe fondul unor negocieri descrise ca fiind complexe, după ce Comisia Europeană a propus un cadru financiar de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în care coeziunea și agricultura sunt integrate într-o nouă structură de finanțare. Consiliul UE indică faptul că noua structură ar urma să grupeze într-un plan național și regional mai multe domenii, inclusiv coeziunea, agricultura, pescuitul, migrația și securitatea. Ce urmează și de ce contează calendarul Potrivit Consiliului UE, ținta este ca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 să fie închis până la finalul lui 2026, astfel încât legislația necesară să fie adoptată în 2027, iar finanțarea să continue fără întrerupere din ianuarie 2028. Pentru România, miza rămâne păstrarea unor alocări consistente pentru coeziune și agricultură, inclusiv pentru reducerea decalajelor dintre state și susținerea competitivității companiilor din economiile mai puțin dezvoltate. [...]
Menținerea ratingului României la „investment grade”, dar cu perspectivă negativă, nu rezolvă riscul de finanțare și pune presiune pe felul în care va fi făcută consolidarea fiscală , susține deputatul PSD Adrian Câciu , într-o reacție la evaluarea Standard & Poor’s, potrivit Agerpres . El avertizează că decizia nu ar trebui tratată nici ca „victorie” politică, nici ca argument pentru „discursul fricii” legat de tăieri și taxe. Câciu afirmă că România are nevoie de consolidare fiscală, însă miza este „ce fel de consolidare”, pentru că reducerea deficitului poate fi făcută și într-un mod care „slăbește economia” – prin creșteri de taxe, înghețări de venituri, comprimarea consumului și frânarea investițiilor. În opinia sa, o astfel de ajustare poate îmbunătăți deficitul „pe hârtie”, dar cu costul unei creșteri economice mai mici și al unei baze fiscale mai slabe pe termen următor. Ce semnale transmite S&P și de ce contează pentru finanțarea statului Agenția Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-/A-3, încadrat la „investment grade” (nivel considerat recomandat pentru investiții), și a menținut perspectiva negativă. În evaluarea citată de Agerpres, perspectiva negativă este legată de: riscuri de implementare privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe; sensibilitatea la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul necesarului semnificativ de finanțare externă; nivelul ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți. „Ajustare inteligentă”, nu austeritate: ce propune Câciu Într-un mesaj publicat pe Facebook (link în sursă), fostul ministru de Finanțe susține că România „nu are nevoie de mai multă austeritate”, ci de „o ajustare mai inteligentă”, care să nu transfere costul consolidării pe „salariați, pensionari, familii și firmele care produc”. Direcțiile indicate de Câciu includ: reducerea risipei și a ineficienței statului; creșterea colectării; protejarea investițiilor; distribuirea echitabilă a costului consolidării. El leagă sustenabilitatea finanțelor publice de întărirea economiei, prin investiții publice și private, reindustrializare, infrastructură, capital românesc și productivitate, argumentând că deficitul ar trebui redus „fără să-și reducă viitorul”. „S&P nu ne-a cerut să sărăcim România, ca să salvăm deficitul.” „România trebuie să-și reducă deficitul fără să-și reducă viitorul.” Ce urmează (limitele informației) Materialul nu include măsuri concrete sau un calendar de consolidare fiscală, ci poziția politică a deputatului PSD după decizia S&P. Rămâne de văzut ce mix de politici va fi ales pentru reducerea deficitului, în condițiile în care S&P menține perspectiva negativă tocmai din cauza riscurilor de implementare și a dependenței de încrederea investitorilor. [...]
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027 , după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres . Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor. Ce a transmis Nazare despre evaluarea Moody’s Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni: deficitul „cash” a coborât la 2,9% din PIB la opt luni; față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare. De ce contează calendarul bugetului pe 2027 Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”. În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating. Ce urmează, în logica prezentată de minister Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică. [...]
Rusia își taie cheltuielile sociale în 2027 pentru a acoperi creșterea bugetului militar , potrivit Meduza , care citează o analiză Reuters bazată pe documente bugetare. Reducerile vizează atât „politica socială”, cât și educația și sănătatea, în timp ce costurile cu datoria publică sunt proiectate să urce puternic. Conform documentelor consultate de Reuters, cheltuielile la capitolul „Politică socială” (care include pensii, plăți pentru veteranii de război și indemnizații de maternitate) sunt reduse cu 7% față de planul de anul trecut. În același timp, cheltuielile pentru educație scad cu 6%, iar cele pentru sănătate cu 6,8%. Tăieri și în „economia națională”, presiune mai mare din dobânzi Pe lângă zona socială, bugetul pentru 2027 prevede o reducere de 7,4% la capitolul „Economia națională”, care include construcția de drumuri și proiecte de infrastructură, precum și subvenții pentru agricultură și alte sectoare. În paralel, cheltuielile cu serviciul datoriei (plata dobânzilor și costurilor asociate) ar urma să crească în 2027 cu 21,6% față de planul de anul trecut. Documentele indică faptul că acestea vor ajunge la 9,4% din cheltuielile bugetare în 2027, cu o creștere ulterioară până la 10,6% în 2029. Venituri suplimentare: noi majorări de taxe, inclusiv pe „supraprofit” și venituri pasive Ca sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile militare planificate în 2027, publicația The Bell notează posibilitatea unei noi runde de majorări de taxe, care ar putea aduce la buget 1,5 trilioane ruble. Potrivit calculelor economistului Dmitri Polevoi, citate în material, pachetul ar include: 200 miliarde ruble dintr-o taxă pe supraprofit aferentă anului 2026 pentru companiile din metalurgie; 500–700 miliarde ruble din introducerea unei scări progresive a impozitului pe venit pentru veniturile pasive (dividende, dobânzi la depozite, vânzări de proprietăți etc.); restul, cel mai probabil, din alte taxe noi, între care: impozit pe profit de 15% pentru fondurile de investiții (PIF), creșterea impozitului pe dividendele plătite nerezidenților către conturi de tip „C” de la 15% la 35%, precum și TVA de 22% pentru cumpărături pe platforme străine de comerț online. În context, Reuters a relatat anterior că Rusia a prevăzut pentru 2027 cheltuieli militare record, de 17,1 trilioane ruble, peste nivelul bugetat pentru 2026 (12,1 trilioane ruble). The Bell mai susține că o parte din creșterea din planul bugetar s-ar fi produs deja în 2026, prin cheltuieli efective mai mari decât cele programate inițial. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni , pe fondul unei creșteri a veniturilor mai rapide decât avansul cheltuielilor, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres . Execuția bugetului general consolidat pe ianuarie–august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul de 86,36 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Ce a împins deficitul în jos: venituri în creștere, cheltuieli temperate Ministerul Finanțelor leagă evoluția de continuarea consolidării fiscal-bugetare: veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 11,4% (aproape 48 miliarde de lei) față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei). Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8% (aprox. +0,85 puncte procentuale). Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. În structura veniturilor, instituția indică drept contribuții importante: încasările din TVA: 103,35 miliarde de lei, +25,2% (aprox. +20,80 miliarde de lei); impozitul pe salarii și venit: 42,86 miliarde de lei, +8,1%; impozitul pe profit: 29,55 miliarde de lei, +9,1%; contribuțiile de asigurări: 147,53 miliarde de lei, +7,1% (aprox. +9,80 miliarde de lei); impozite și taxe pe proprietate: peste +30%, până la aprox. 11,02 miliarde de lei; sume primite de la UE și alți donatori: 43,38 miliarde de lei, +37,7%. Presiunea care rămâne: costul dobânzilor Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026 (aprox. -0,7 puncte procentuale). În interiorul cheltuielilor, Ministerul Finanțelor evidențiază două mișcări cu impact direct asupra bugetului: cheltuielile de personal: 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în 2025–2026; ca pondere în PIB, 5,3% (cu 0,6 puncte procentuale mai puțin); cheltuielile cu dobânzile: 42,05 miliarde de lei, +26,7% (aprox. +8,86 miliarde de lei), ajungând la aproximativ 2% din PIB. „Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.” Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate de măsuri adoptate prin Legea nr. 141/2025. În această categorie sunt menționate și plăți de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale (pentru șapte luni din 2026), în sumă de 236,64 milioane de lei. Investițiile: mai mult din bani europeni La capitolul dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțări europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile din PNRR . Finanțele mai arată că plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR (granturi și împrumuturi) au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de anul trecut, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Cheltuielile pentru investiții (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare din surse interne și externe) au urcat cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027. Ținta anuală și mesajul de politică fiscală Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare, dar cere prudență, invocând presiuni bugetare ridicate și un spațiu fiscal limitat. După primele șapte luni, deficitul era de 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
