Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Menținerea ratingului României la „investment grade”, dar cu perspectivă negativă, nu rezolvă riscul de finanțare și pune presiune pe felul în care va fi făcută consolidarea fiscală, susține deputatul PSD Adrian Câciu, într-o reacție la evaluarea Standard & Poor’s, potrivit Agerpres. El avertizează că decizia nu ar trebui tratată nici ca „victorie” politică, nici ca argument pentru „discursul fricii” legat de tăieri și taxe.
Câciu afirmă că România are nevoie de consolidare fiscală, însă miza este „ce fel de consolidare”, pentru că reducerea deficitului poate fi făcută și într-un mod care „slăbește economia” – prin creșteri de taxe, înghețări de venituri, comprimarea consumului și frânarea investițiilor. În opinia sa, o astfel de ajustare poate îmbunătăți deficitul „pe hârtie”, dar cu costul unei creșteri economice mai mici și al unei baze fiscale mai slabe pe termen următor.
Agenția Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-/A-3, încadrat la „investment grade” (nivel considerat recomandat pentru investiții), și a menținut perspectiva negativă.
În evaluarea citată de Agerpres, perspectiva negativă este legată de:
Într-un mesaj publicat pe Facebook (link în sursă), fostul ministru de Finanțe susține că România „nu are nevoie de mai multă austeritate”, ci de „o ajustare mai inteligentă”, care să nu transfere costul consolidării pe „salariați, pensionari, familii și firmele care produc”.
Direcțiile indicate de Câciu includ:
El leagă sustenabilitatea finanțelor publice de întărirea economiei, prin investiții publice și private, reindustrializare, infrastructură, capital românesc și productivitate, argumentând că deficitul ar trebui redus „fără să-și reducă viitorul”.
„S&P nu ne-a cerut să sărăcim România, ca să salvăm deficitul.”
„România trebuie să-și reducă deficitul fără să-și reducă viitorul.”
Materialul nu include măsuri concrete sau un calendar de consolidare fiscală, ci poziția politică a deputatului PSD după decizia S&P. Rămâne de văzut ce mix de politici va fi ales pentru reducerea deficitului, în condițiile în care S&P menține perspectiva negativă tocmai din cauza riscurilor de implementare și a dependenței de încrederea investitorilor.
Recomandate

Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]

Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]

Rectificarea bugetară a readus finanțarea serviciilor de urgență la nivelul cerut inițial de Ministerul Sănătății , după ce, la începutul anului, solicitarea nu ar fi fost acoperită integral, potrivit Digi24 . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că ar fi „dezinformat” în disputa despre buget, susținând că ministerul a cerut 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, a primit inițial 440 de milioane, iar diferența de 200 de milioane a fost alocată ulterior, la rectificare. Miza: bani pentru urgențe, într-un buget cu presiune pe deficit Rogobete spune că a prezentat un document transmis de Ministerul Sănătății către Guvern la 2 februarie 2026, prin care ar fi fost solicitată suma de 660 de milioane de lei pentru serviciile de urgență. În relatarea sa, alocarea inițială a fost mai mică, iar rectificarea bugetară a completat diferența. Ministrul a argumentat că finanțarea pentru urgențe nu ar trebui redusă, deoarece necesarul depinde de factori greu de anticipat, precum numărul accidentelor rutiere, fluxul de pacienți la unitățile de primiri urgențe și cazurile de terapie intensivă. De ce contează pentru deficit: „din 200 de milioane nu reduci deficitul” În contextul discuțiilor despre reducerea deficitului bugetar, Rogobete a susținut că suplimentarea cu 200 de milioane de lei pentru urgențe nu poate produce un efect relevant asupra deficitului. „Din 200 de milioane de la UPU nu reduci deficitul bugetar”, a spus ministrul, conform Digi24. Context politic: acuzații de „dezinformare” și dispute pe tăieri Ministrul afirmă că declarațiile unor lideri liberali, potrivit cărora anumite ministere ar fi riscat „colaps financiar” pentru că nu ar fi cerut sumele necesare, sunt contrazise de documentele pe care le invocă. În același interviu, Rogobete a mai spus că a contestat și alte măsuri discutate în Guvern, dând ca exemplu o propunere de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, măsură pe care afirmă că nu a susținut-o. Articolul Digi24 furnizat este trunchiat în partea finală, astfel că detaliile suplimentare despre această controversă nu pot fi redate complet pe baza textului disponibil. [...]

Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]

Economistul-șef al BNR propune un pact politic pe 4 ani pentru a face credibilă reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030 , avertizând că fără reguli stabile pe cheltuieli și colectare România rămâne dependentă de împrumuturi, potrivit Economedia . Valentin Lazea a vorbit la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, informația fiind relatată de Agerpres. Miza, în viziunea sa, este una de credibilitate și predictibilitate pentru investitori, într-un moment în care România se află de ani buni în procedura de deficit excesiv. Lazea susține că un angajament politic explicit ar „scoate din jocul politic” două teme recurente: disciplina cheltuielilor (salarii și pensii) și îmbunătățirea colectării, în special la TVA și impozitul pe profit. Dependența de împrumuturi: „un leu din șapte” cheltuit din finanțare împrumutată Economistul-șef al BNR a legat direct nivelul deficitului de nevoia de finanțare prin datorie. El a spus că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, „circa un leu din șapte” cheltuiți de stat provine din împrumuturi, iar ținta ar trebui să fie un deficit de 3% din PIB, echivalent cu „un leu din 14” finanțat prin împrumuturi. „Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14.” Două condiții pentru ajustarea fiscală: reguli la cheltuieli și colectare mai bună Lazea a indicat două direcții care, în opinia sa, ar trebui asumate printr-un pact între „forțele politice responsabile” pentru următorii patru ani: Respectarea corelației dintre PIB-ul nominal, salarii și pensii : majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai repede decât salariile. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale , în special la TVA și impozitul pe profit . Pe partea de venituri, el a afirmat că România pierde anual echivalentul a aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. În același timp, a atras atenția că o colectare mai bună „nu poate fi bugetată ex ante”, ceea ce complică planificarea fiscală. Ce ar urma să susțină pactul: combaterea evaziunii și reformarea ANAF În contextul creșterii colectării, Lazea a vorbit despre necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a eliminării „portițelor legislative” care permit optimizarea fiscală, precum și despre reformarea activității ANAF, inclusiv în zona de motivare și remunerare a personalului. La începutul intervenției, el a precizat că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR. [...]

Comisia Europeană propune un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat prin datorie comună a UE , într-un moment în care costul de finanțare pe piețe crește, iar nota de plată ar urma să ajungă, sub forma dobânzilor, la statele membre, potrivit Euronews . Miza economică imediată pentru Uniune este dublă: accesarea rapidă a banilor pentru Kiev și stabilirea modului în care vor fi acoperite costurile cu dobânzile în bugetul european. Propunerea a fost prezentată miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și ar urma să completeze împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit anterior de liderii europeni. Fondurile ar fi acordate treptat pe parcursul anului 2027, pentru a susține economia ucraineană și efortul de război, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii. Cum ar fi împărțiți banii și de ce contează structura Din totalul de 45 de miliarde de euro, Comisia propune două componente distincte, inclusiv pentru a răspunde statelor care se opun livrărilor de armament: 20 de miliarde de euro pentru sprijin financiar (componentă civilă); 25 de miliarde de euro pentru achiziții de armament, inclusiv drone, rachete și interceptoare pentru apărare antiaeriană (componentă militară). Separarea este relevantă politic și operațional, deoarece permite statelor membre să își poziționeze participarea în funcție de sensibilitățile interne legate de sprijinul militar. Costul finanțării: dobânzi mai mari, presiune pe bugetele statelor Una dintre problemele centrale rămâne costul împrumutului . Comisia ar urma să atragă cele 45 de miliarde de euro de pe piețele internaționale, într-un context în care dobânzile au crescut în acest an, pe fondul prețurilor ridicate la energie, al tensiunilor geopolitice, al incertitudinii investitorilor și al investițiilor masive în inteligență artificială. Chiar dacă UE păstrează ratingul maxim AAA , împrumutul ar genera costuri importante cu dobânzile, care ar trebui acoperite de statele membre. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a spus că bugetul multianual al Uniunii va trebui reanalizat pentru a stabili dacă dobânzile anuale vor fi acoperite prin mecanismele existente de sprijin pentru Ucraina sau separat. Opoziție în Consiliu și legătura cu negocierile pe bugetul UE Von der Leyen s-a declarat „foarte încrezătoare” că toate cele 27 de state membre vor susține propunerea, însă Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria au transmis deja că nu intenționează să participe la noul mecanism. Discuțiile despre împrumut se suprapun cu negocierile privind viitorul buget multianual al UE. Cancelarul german Friedrich Merz a amenințat că va bloca următorul buget european, inclusiv fondurile de coeziune, dacă ajutorul suplimentar pentru Kiev nu va fi aprobat de toate cele 27 de state membre. Premierul slovac Robert Fico a calificat această poziție drept „șantaj”. Prima discuție a liderilor europeni pe marginea propunerii este programată săptămâna viitoare, la Bruxelles, iar negocierile paralele pe buget pot complica obținerea unui acord. Rambursarea: condiționată de despăgubiri de război și active rusești blocate Mecanismul propus prevede că Ucraina ar urma să ramburseze principalul împrumutului doar după ce Rusia plătește despăgubiri de război . Dacă Moscova refuză, Bruxelles-ul își rezervă dreptul de a utiliza activele rusești imobilizate în UE, estimate la aproximativ 210 miliarde de euro . Von der Leyen a precizat că propunerea include explicit posibilitatea folosirii soldurilor financiare rusești blocate pentru rambursare, astfel încât Ucraina nu ar urma să suporte din propriul buget plata principalului. De ce apare acum: deficitul de finanțare al Ucrainei în 2027 Comisia Europeană estimează că Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de euro în 2027 , după ce ipoteza inițială a încheierii războiului în 2026 nu s-a confirmat, iar atacurile asupra infrastructurii au afectat economia, veniturile bugetare și funcționarea serviciilor publice. În această logică, împrumutul de 45 de miliarde de euro ar acoperi aproximativ două treimi din necesarul estimat pentru 2027, iar restul ar urma să vină de la alți aliați ai Kievului, inclusiv Marea Britanie, Norvegia, Canada și Japonia. Bruxelles-ul ar permite și statelor partenere cu rating AAA să contribuie cu încă 5 miliarde de euro la împrumut. [...]