Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Retragerile record de numerar din băncile rusești arată o erodare rapidă a încrederii în sistemul financiar, pe fondul temerilor că statul ar putea interveni asupra depozitelor pentru a finanța războiul, potrivit HotNews.
În primele două săptămâni din august, rușii au retras aproape 286,4 miliarde de ruble, echivalentul a 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,3 miliarde lei), conform datelor Băncii Centrale a Rusiei citate de The Washington Post, preluate de The Independent. Mișcarea vine după retrageri de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 32,9 miliarde lei) în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei) în iunie, ceea ce conturează o accelerare a ieșirilor de numerar.
The Washington Post notează că este vorba despre retrageri record, într-un context în care atacurile cu drone ale Ucrainei s-au intensificat, iar percepția de risc intern crește.
Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a interpretat aceste retrageri ca un semnal de teamă generalizată și de neîncredere în sistemul bancar și financiar.
„Înseamnă că oamenii nu mai au încredere în sistemul bancar rusesc sau în sistemul financiar rusesc.”
„Toate acestea sunt o consecință a temerii că guvernul va face ceva cu sistemul bancar, că ar putea naționaliza depozitele.”
Pe fundal, cheltuielile de război au adâncit dezechilibrul fiscal. Deficitul bugetului federal al Rusiei pentru ianuarie–iulie a ajuns la 6,455 trilioane de ruble, în creștere de 1,4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape dublu față de nivelul planificat pentru întregul an (3,786 trilioane de ruble), conform informațiilor citate în articol.
În paralel, The Moscow Times a relatat că oamenii de afaceri ruși ar fi „donat” la buget aproape 400 de miliarde de ruble (aprox. 4 miliarde euro, adică aproximativ 19,9 miliarde lei), după apelul lui Vladimir Putin pentru contribuții voluntare, pe fondul deficitului ridicat.
Potrivit publicației economice „Vedomosti”, care citează date din „Bugetul electronic”, până la jumătatea lunii august donațiile voluntare au totalizat 383,69 miliarde de ruble (3,89 miliarde euro). Înaintea întâlnirii din martie dintre Putin și mediul de afaceri, contribuțiile organizațiilor neguvernamentale erau de 15,6 miliarde de ruble, după care au urcat abrupt: 159,7 miliarde de ruble în luna următoare, apoi creșteri succesive în mai, iunie, iulie și prima jumătate a lui august.
Alexander Șokhin, președintele Uniunii Ruse a Industrialiștilor și Antreprenorilor (RSPP), a susținut că sprijinul este „voluntar” și a spus că, în discuții, a fost menționată și o posibilă taxă pe profiturile excepționale, dar a indicat că „nu există condiții” pentru o astfel de măsură, deoarece multe companii „înregistrează pierderi”.
Combinația dintre retragerile masive de numerar și presiunea pe buget indică o tensiune tot mai mare în mecanismele de finanțare ale statului și în încrederea populației în bănci. Dacă trendul retragerilor continuă, riscul operațional pentru bănci crește (nevoia de lichiditate), iar autoritățile pot fi împinse să caute resurse suplimentare prin măsuri fiscale sau parafiscale, într-un climat în care temerile privind intervenția asupra depozitelor au devenit, deja, un factor de comportament economic.
Recomandate
Rusia a oprit pe termen nedeterminat emisiunile interne de datorie, semn că finanțarea deficitului devine mai dificilă , după ce Ministerul Finanțelor a suspendat licitațiile de obligațiuni federale de împrumut (OFZ), instrumentul principal prin care statul se împrumută de pe piața internă, potrivit Economedia . Autoritățile de la Moscova justifică decizia prin nevoia de a „stabiliza situația de pe piață”. „Ministerul Finanțelor al Federației Ruse informează cu privire la suspendarea licitațiilor OFZ pentru a contribui la stabilizarea situației de pe piață. Informații suplimentare privind reluarea licitațiilor vor fi comunicate ulterior.” Decizia vine pe fondul intensificării presiunilor asupra finanțelor publice, în contextul cheltuielilor ridicate asociate războiului din Ucraina și al veniturilor afectate de sancțiunile occidentale, dar și de volatilitatea prețurilor la energie. Deficit în creștere și cheltuieli mai mari Suspendarea licitațiilor are loc la scurt timp după informații potrivit cărora deficitul bugetar al Rusiei pentru 2026 ar urma să fie revizuit în creștere cu peste 1.000 de miliarde de ruble. În primul semestru, deficitul bugetului federal a ajuns la aproximativ 5,73 trilioane de ruble, iar cheltuielile bugetare estimate pentru întregul an au fost majorate la 45,11 trilioane de ruble. În mod obișnuit, guvernul acoperă o parte importantă a deficitului prin emiterea de OFZ pe piața internă. Oprirea licitațiilor sugerează că autoritățile încearcă să evite presiuni suplimentare asupra costurilor de finanțare sau asupra pieței obligațiunilor. Reacția pieței și întrebarea-cheie: de unde vin banii După anunț, indicele obligațiunilor guvernamentale tranzacționate la Bursa din Moscova (RGBI) a recuperat o parte din pierderile anterioare și a închis în creștere, semnalând o reacție pozitivă a investitorilor la măsura de stabilizare. Rămâne însă neclar cât va dura suspendarea și prin ce alte surse va finanța Kremlinul deficitul, în condițiile în care necesarul de cheltuieli al statului continuă să crească. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
Taiwanul a aprobat bugetul pe 2026 după 266 de zile de blocaj politic , iar una dintre cele mai mari mize economice este direcționarea a aproape 2 miliarde de dolari către industria dronelor, într-un pachet de cheltuieli totale de 2,98 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 93,06 miliarde dolari, adică aproximativ 419 miliarde lei), potrivit G4Media . Bugetul a fost votat vineri de Parlamentul Taiwanului , controlat de partidele de opoziție, după o întârziere de 266 de zile – cea mai lungă din istoria insulei, conform Reuters. În acest interval, administrația a funcționat pe baza unui mecanism provizoriu care a permis plata salariilor din sectorul public, acordarea beneficiilor sociale și finanțarea proiectelor deja în derulare, folosind veniturile fiscale și alte fonduri disponibile. Aproape 2 miliarde de dolari pentru drone, într-un buget de 93 miliarde dolari Din totalul cheltuielilor aprobate, 63,4 miliarde dolari taiwanezi (aprox. 1,98 miliarde dolari, adică aproximativ 8,9 miliarde lei) sunt alocate dezvoltării și achiziției de echipamente pentru industria dronelor, potrivit agenției taiwaneze CNA , citată de publicație. Programul pentru drone este prezentat în contextul intensificării presiunii militare exercitate de China și al eforturilor Taipeiului de a-și consolida capacitățile de apărare, inclusiv pentru supravegherea teritoriului și a apelor din jurul insulei. Dispute politice și tăieri contestate de președinte Guvernul de la Taipei a transmis proiectul de buget Parlamentului la 31 august 2025. Propunerea inițială prevedea cheltuieli de aproximativ 3,034 trilioane dolari taiwanezi, însă disputele dintre partidul de guvernământ și opoziție au împiedicat adoptarea documentului în termenul prevăzut (până la finalul lunii noiembrie 2025, potrivit CNA). Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a criticat forma finală a bugetului, acuzând parlamentarii că au introdus „numeroase reduceri și înghețări nejustificate” ale fondurilor, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. Ce urmează: bugetul pe 2027, cu cheltuieli militare record Aprobarea bugetului pe 2026 vine cu doar câteva zile înainte ca guvernul să prezinte proiectul de buget pe 2027, programat pentru 20 august. Potrivit CNA, acesta ar urma să includă cheltuieli militare record de 1,1 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 34,35 miliarde dolari, adică aproximativ 155 miliarde lei), destinate consolidării capacităților militare în fața presiunii exercitate de China. [...]
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe la 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) în S1 2026 pune presiune pe finanțarea externă a economiei , în condițiile în care datoria externă totală a României a urcat la 232 de miliarde de euro și a depășit 60% din PIB, potrivit Biziday , care citează date ale Băncii Naționale a României (BNR) . În primele șase luni din 2026, investițiile străine directe (inclusiv profitul reinvestit) au totalizat 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025. Practic, nivelul din 2026 este de circa o cincime din cel raportat anul trecut, ceea ce reduce o sursă importantă de finanțare „stabilă” a economiei (capital adus de investitori, nu împrumuturi). Datoria externă a trecut de 60% din PIB La finalul lunii iunie, datoria externă totală a ajuns la 232 de miliarde de euro (aprox. 1.160 miliarde lei), în creștere cu 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) față de începutul anului. Din total, datoria externă pe termen lung era de 184 miliarde de euro (aprox. 920 miliarde lei), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2025. Consum extern mai mare și deficit de cont curent în creștere Pe partea de ieșiri de valută, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro (aprox. 24,4 miliarde lei) în prima jumătate a anului, cu 742 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei) mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Biziday notează că „cam tot cu atât” a crescut și deficitul de cont curent . După primul trimestru, deficitul de cont curent era de 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei), comparativ cu 13,55 miliarde de euro (aprox. 67,8 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025, conform datelor citate. [...]
Petrișor Peiu susține că menținerea ratingului Fitch nu are efecte directe , iar discuția publică ar trebui mutată pe datoria publică și deficitul bugetar, potrivit Adevărul . Liderul senatorilor AUR afirmă că decizia de a păstra calificativul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, este „birocratică” și cu „nuanțe politice”, fără implicații asupra economiei sau „vieții românilor”. Într-un comunicat transmis duminică, Peiu a contestat relevanța practică a ratingului pentru situația economică internă și a criticat „isteria” generată la București pe acest subiect. „În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch nu are nicio implicație asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.” De ce contează: discuția se mută pe costul finanțării și indicatorii fiscali Peiu susține că ratingurile agențiilor internaționale nu reflectă întotdeauna „situația economică reală” și compară România cu state din regiune – Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia. În argumentația sa, unele dintre aceste țări ar avea datorii publice sau deficite comparabile ori chiar mai bune decât România, dar primesc calificative diferite și se finanțează mai ieftin. Totodată, el afirmă că România are același rating din 2011, deși datoria publică ar fi crescut, în acest interval, de la aproximativ 35% din PIB la peste 60%, iar deficitul bugetar „a variat semnificativ”. În acest context, Peiu ridică întrebări despre legătura dintre ratingul Fitch, indicatorii economici ai României și dobânzile la care se împrumută statul. „Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch, nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?” Context: Fitch a menținut „BBB-”, cu perspectivă negativă Declarațiile vin după ce Fitch a anunțat vineri menținerea ratingului suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, într-o decizie despre care agenția a precizat că a fost diferită de evaluarea inițială, în urma unor informații suplimentare transmise de autoritățile române, conform materialului citat de Adevărul. [...]
Diferența dintre „datorie totală” și „datorie ca pondere în PIB” schimbă complet clasamentul : potrivit HotNews , Statele Unite sunt estimate să ajungă în 2026 la o datorie publică de 40.700 de miliarde de dolari, cea mai mare din lume, în timp ce Japonia are deja cea mai ridicată datorie raportată la dimensiunea economiei, de 204% din PIB. Datele analizate de Profit.ro arată că mai multe economii europene se regăsesc între cele mai îndatorate state din lume ca pondere în PIB, deși, în termeni absoluți, datoriile lor totale sunt mult sub cele ale SUA sau Chinei. Cu alte cuvinte, „topul” depinde de indicatorul folosit: valoarea totală a datoriei sau povara ei relativă în economie. Publicația notează și că țările cu cele mai mari datorii publice în valoare absolută nu sunt neapărat și cele cu cea mai grea povară a datoriei, ceea ce are implicații directe pentru modul în care investitorii și instituțiile internaționale evaluează riscul fiscal și sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru detalii și infograficul complet, materialul integral este disponibil pe Profit.ro . În fragmentul publicat de HotNews nu apar însă cifrele sau poziția exactă a României în aceste clasamente. [...]
