Știri
Știri din categoria Bănci
Consolidarea cadrului de rezoluție bancară devine o condiție practică pentru pașii României către Uniunea Bancară și, implicit, către adoptarea euro, argumentează un text de opinie publicat de Libertatea. Miza nu este una teoretică: un mecanism credibil de gestionare a falimentelor bancare reduce riscul ca șocurile din sectorul financiar să se transforme în costuri bugetare și instabilitate economică.
Autorul plasează discuția în logica post-criză 2008–2009, când arhitectura prudențială europeană s-a extins dincolo de supravegherea „instituție cu instituție”. În această nouă paradigmă, rezoluția bancară (proceduri și instrumente pentru administrarea ordonată a unei bănci aflate în dificultate) apare alături de politica macroprudențială, tocmai pentru a limita riscul sistemic și contagiunea.
Un punct central este că rezoluția bancară urmărește gestionarea dificultăților unor instituții de importanță sistemică fără transferarea costurilor către contribuabili. În acest cadru, principiul este ca acționarii și creditorii să suporte cu prioritate pierderile, ceea ce, în interpretarea autorului, reduce „hazardul moral” (tendința de a-ți asuma riscuri mai mari dacă te aștepți la sprijin public automat).
În același timp, rezoluția nu este prezentată doar ca „plan de criză”, ci ca parte structurală a stabilității financiare, cu rol în menținerea încrederii în sistem și în funcționarea economiei reale (creditare, transmisia politicii monetare, plăți).
Textul susține că, în arhitectura europeană actuală, adoptarea monedei unice presupune și aderarea la Uniunea Bancară, ceea ce face ca gradul de pregătire al autorităților și al băncilor pentru acest cadru să devină un criteriu „implicit și de substanță” al convergenței către euro.
În plan intern, autorul descrie colaborarea din cadrul BNR între funcțiile de:
în baza cadrului legislativ transpus din BRRD (Directiva europeană privind redresarea și rezoluția bancară) și a protocoalelor operaționale de cooperare și schimb de informații. Totodată, este menționată necesitatea separării operaționale a funcțiilor, pentru a evita conflicte de obiective.
Autorul reamintește că, după criza financiară globală din 2008–2009, România s-a numărat printre puținele state din UE care nu au recurs la bani publici pentru salvarea instituțiilor de credit, performanță pe care o plasează într-un grup restrâns de țări.
În această logică, „activitățile din zona rezoluției bancare” sunt prezentate ca având importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, depășind gestionarea riscurilor pe termen scurt.
Direcția indicată este consolidarea continuă a capacității de rezoluție, inclusiv prin elaborarea și actualizarea planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit din România și evaluarea posibilității de soluționare ordonată. Textul furnizează însă mai degrabă argumentul de politică publică și de arhitectură instituțională, fără un calendar sau ținte operaționale detaliate în fragmentul disponibil.
Recomandate
În criza din 2008, unele bănci au cerut lichiditate de la BNR fără garanții , episod pe care guvernatorul Mugur Isărescu îl descrie ca un semnal de vulnerabilitate operațională și de neînțelegere a regulilor de finanțare interbancară, potrivit Economedia . Isărescu a relatat că, în toamna lui 2008, pe fondul înghețării piețelor și al lipsei de lichidități („lei gheață”), reprezentanți ai unor bănci au venit seara la Banca Națională, după închiderea pieței, să ceară lei împrumut, deși nu aveau titluri de stat pentru a garanta operațiunea. În relatarea guvernatorului, directoarea i-ar fi întrebat dacă au titluri de stat, iar răspunsul a fost negativ, urmat de solicitarea ca BNR să le dea totuși lei. „E rușinea rușinilor, să nu știi cum funcționează piața, să te duci să ceri bani dacă nu ai linii deschise”, a povestit Mugur Isărescu. De ce contează: disciplina colateralului și accesul la lichiditate Episodul descris pune în prim-plan o regulă de bază în finanțarea de la banca centrală: accesul la lichiditate se face, în mod obișnuit, contra garanții. Isărescu a explicat că BNR acordă împrumuturi băncilor prin „facilitatea Lombard” doar dacă acestea depun drept garanție titluri de stat (obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor). În 2008, conform relatării, unele bănci nu aveau astfel de titluri disponibile pentru a accesa finanțarea în lei, dar au încercat să obțină bani după închiderea pieței, fără colateral. Guvernatorul a comparat situația cu solicitarea unui „credit uriaș” fără nicio garanție. Context: criza a blocat lichiditatea, iar piața s-a „închis” Relatarea este plasată în momentul în care criza financiară globală a ajuns și în România, iar băncile s-au confruntat cu lipsa de lichiditate. În acest cadru, cererea de finanțare de ultimă instanță de la banca centrală devine critică, însă rămâne condiționată de regulile de colateral și de mecanismele pieței. [...]
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe , într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania . Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar. De ce contează: semnal pentru costul și accesul la finanțare Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză). În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă. Ce a stat în spatele deciziei Fitch Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma: actualizării criteriilor de evaluare pentru unele bănci din Europa Centrală și de Est, inclusiv BT; evidențierii rezilienței băncii, susținută de rezultate financiare solide și capacitatea de a absorbi șocuri economice; finanțării atrase de BT începând cu 2023: aproape 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), prin șapte emisiuni de obligațiuni eligibile MREL. Alte ratinguri: depozite și instrumente de datorie Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite: „BBB” pentru depozitele pe termen lung, cu o treaptă peste ratingul de viabilitate al băncii („bbb-”), ceea ce, potrivit comunicatului, reflectă un nivel suplimentar de protecție pentru clienți; „F3” pentru depozitele pe termen scurt, menținut. În tabelul publicat, BT mai arată că: IDR pe termen scurt rămâne „F3”; ratingul de viabilitate (VR) rămâne „bbb-”; „Senior Non-Preferred” este „BBB-”. Următorul reper Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026. [...]
Fitch a urcat ratingul Băncii Transilvania peste cel al României, susținut de „bufferul” de rezoluție , un indicator care poate influența costul de finanțare și percepția de risc a băncii în relația cu investitorii și deponenții, potrivit Profit . Agenția explică decizia prin excluderea datoriei senior de rezoluție din obligațiile de referință pentru IDR (Issuer Default Rating – ratingul riscului de neplată al emitentului), prin „bufferul” foarte mare de datorie de rezoluție al Băncii Transilvania și prin considerentele legate de riscul de țară. „La finalul anului 2025, bufferul de datorie de rezoluție era de 17% din activele ponderate la risc (RWA) și ne așteptăm să rămână sustenabil peste 15%.” Plafonarea la o treaptă peste ratingul suveran și perspectiva negativă În cazul Băncii Transilvania, Fitch precizează că ratingul pe termen lung al băncii și ratingul aferent datoriei senior negarantate sunt limitate de riscul de țară, astfel că sunt plafonate la o treaptă peste ratingul „BBB-” al României. Perspectiva pentru IDR-ul pe termen lung este negativă, în linie cu cea a statului român. Ce ratinguri a atribuit Fitch pentru depozite Fitch a atribuit Băncii Transilvania: rating pentru depozite pe termen lung: „BBB”; rating pentru depozite pe termen scurt: „F3”. Agenția arată că ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste ratingul de viabilitate (VR) al băncii, aflat la „bbb-”, pe fondul opiniei revizuite privind creșterea protecției deponenților, susținută de bufferul ridicat de datorie de rezoluție. În același timp, Fitch a confirmat ratingul IDR pe termen scurt la „F3” și explică menținerea la acest nivel prin faptul că scorul de finanțare și lichiditate nu este suficient de mare pentru a justifica ratinguri pe termen scurt mai ridicate. Context: CEC Bank și Libra Internet Bank Separat, Fitch a îmbunătățit și calificativul pe termen lung al CEC Bank, de la „BB” la „BB+”, cu perspectivă stabilă, invocând bufferul ridicat de datorie de rezoluție și îmbunătățirea protecției deponenților, conform Profit . Tot separat, Fitch a atribuit Libra Internet Bank ratinguri pentru depozitele pe termen lung și scurt la „BB/B”, iar ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste VR-ul băncii („bb-”), pe baza evaluării privind protecția crescută a deponenților, ca urmare a respectării cerinței de buffer de rezoluție și a strategiei de rezoluție aplicabile. [...]
Fitch a îmbunătățit ratingul CEC Bank , un semnal de costuri potențial mai mici la finanțare și de încredere mai mare pentru deponenți și creditori , după ce agenția a evaluat mai bine capacitatea băncii de a absorbi pierderi, potrivit Ziarul Financiar . Fitch a ridicat ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al CEC Bank de la BB la BB+, cu perspectivă stabilă. În același timp, agenția a atribuit ratinguri pentru depozite: BBB- pe termen lung și F3 pe termen scurt. De ce contează: protecția deponenților și accesul la finanțare Un element-cheie din decizie este că ratingul pentru depozitele pe termen lung este plasat cu două trepte peste ratingul de viabilitate al băncii. Potrivit informațiilor transmise de CEC Bank, acest lucru reflectă evaluarea Fitch privind „nivelul ridicat de protecție a deponenților”, în contextul unei revizuiri de metodologie. Fitch a revizuit ratingurile acordate CEC Bank după publicarea metodologiei actualizate privind ratingurile bancare, la 8 mai 2026. Ce a stat în spatele îmbunătățirii: capital și MREL CEC Bank arată că agenția a luat în calcul poziția solidă de capital și nivelul „semnificativ” al amortizorului MREL (cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție – adică resurse care pot fi folosite pentru absorbția pierderilor într-un scenariu de criză, fără a afecta deponenții). „Prin aceste acţiuni, Fitch recunoaşte poziţia solidă de capital a CEC Bank şi nivelul semnificativ al amortizorului de datorie de rezoluţie (MREL), care asigură o capacitate ridicată de absorbţie a pierderilor şi consolidează rezilienţa băncii în scenarii de stres, susţinând siguranţa deponenţilor şi protecţia creditorilor seniori.” Banca mai susține că poziția de capital îi oferă flexibilitate pentru a continua investițiile în transformare, digitalizare și eficientizare operațională, menținând totodată capacitatea de a absorbi șocuri economice sau de piață. „CEC Bank rămâne angajată în menţinerea unui bilanţ rezilient, protejând depozitele clienţilor săi şi sprijinind economia românească prin finanţare sustenabilă şi crearea de valoare pe termen lung.” Context: profilul băncii CEC Bank este fondată în 1864 și are „cea mai extinsă rețea națională”, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale, conform informațiilor din articol. Banca oferă produse și servicii pentru persoane fizice, IMM-uri și companii mari, prin canale precum unități bancare, rețele de ATM și POS, aplicația de mobile banking (CECapp) și magazinul virtual CEC_IN pentru acces 100% online la produse și servicii bancare. [...]
UniCredit își extinde oferta pentru clienții cu venituri mari printr-un model care mută relația cu banca în aplicație, dar păstrează accesul prioritar în sucursale , odată cu lansarea „ Prime by UniCredit Bank ” în nouă piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, potrivit Ziarul Financiar . Noul model este adresat clienților „affluent” (segmentul cu disponibilități financiare peste medie) și combină servicii digitale cu consultanță umană: un bancher personal dedicat, accesibil direct din aplicație, plus servicii prioritare în agenții și în contact center, conform informațiilor transmise de bancă. Ce primește clientul „Prime” în România În România, pachetul include, potrivit UniCredit, o combinație de servicii și facilități, atât în zona fizică, cât și în cea digitală: bancher personal dedicat și consultanță personalizată, inclusiv în aplicația mobilă UniCredit Bank, în secțiunea „PRIME”; servicii prioritare și oferte exclusive în sucursale și în call center; spațiu dedicat „Prime” în sucursale, pentru intimitate și confort; acces prioritar în agenții și în contact center. Beneficii regionale: ipotecare cu dobânzi preferențiale și acces la cercetare de investiții La nivelul întregii regiuni ECE, clienții Prime ar urma să aibă acces și la produse de investiții, credite ipotecare cu dobânzi preferențiale, protecție pentru călătorii, precum și la cercetări și strategii de investiții furnizate de The Investment Institute by UniCredit. Banca menționează și beneficii de tip „lifestyle”, precum acces în lounge-urile aeroporturilor, evenimente VIP și parteneriate din zona wellness. Privilegiile și beneficiile diferă de la o țară la alta, precizează UniCredit. De ce contează: competiția pe segmentul „affluent” se mută în experiența de servicii Lansarea arată o direcție de piață: băncile încearcă să crească veniturile din segmentele cu potențial mai mare (investiții, credit ipotecar, servicii cu valoare adăugată), printr-o experiență care îmbină interacțiunea digitală cu un „punct unic” de contact uman (bancherul dedicat) și cu timpi de așteptare mai mici în rețea. UniCredit spune că modelul este implementat simultan în România, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia și Slovenia. [...]
Libra Internet Bank permite deschiderea simultană a contului personal și a celui de firmă, cu o singură identificare , reducând pașii operaționali pentru antreprenori și clienți care folosesc în paralel bankingul personal și cel business, potrivit Economica . Soluția, numită „Cont Online 2 în 1”, presupune că utilizatorul face o singură identificare, iar ambele conturi sunt pregătite rapid pentru utilizare. Datele de acces pentru cele două conturi sunt transmise în același e-mail, iar clienții au acces la internet și mobile banking atât pentru contul business, cât și pentru cel personal, cu posibilitatea de a comuta instant între ele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Prin acest produs, clienții pot selecta un abonament operațional potrivit afacerii, împreună cu un card business sau un card personal. Economica menționează și beneficii asociate cardurilor, precum beneficii premium de călătorie, control mai bun asupra cheltuielilor și limite de utilizare personalizate. Poziționarea băncii: „100% digital” și reducerea birocrației În declarația citată de publicație, Elena Nedelcu, Director Divizia Digital Libra Internet Bank, spune că banca este prima din România care oferă o soluție „100% digitală” pentru deschiderea simultană a contului personal și a celui de business: „Ne bucurăm să fim prima bancă din România care oferă o soluție 100% digitală prin care poți deschide simultan atât contul personal, cât și cel de business, totul într-o experiență de banking clară, rapidă și ușor de parcurs. Cont Online 2 în 1 înseamnă timp câștigat pentru antreprenorii care devin clienți Libra Internet Bank, astfel că aceștia își pot concentra resursele pe dezvoltarea business-ului, nu pe birocrație.” Libra mai precizează că „Cont Online 2 în 1” completează oferta de deschidere online a conturilor și continuă direcția de simplificare a interacțiunii cu serviciile bancare. În context, banca amintește că a introdus deschiderea conturilor online „fără hârtii și fără deplasări în sucursale” încă din 2014. [...]
