Știri
Știri din categoria Bănci
Consolidarea cadrului de rezoluție bancară devine o condiție practică pentru pașii României către Uniunea Bancară și, implicit, către adoptarea euro, argumentează un text de opinie publicat de Libertatea. Miza nu este una teoretică: un mecanism credibil de gestionare a falimentelor bancare reduce riscul ca șocurile din sectorul financiar să se transforme în costuri bugetare și instabilitate economică.
Autorul plasează discuția în logica post-criză 2008–2009, când arhitectura prudențială europeană s-a extins dincolo de supravegherea „instituție cu instituție”. În această nouă paradigmă, rezoluția bancară (proceduri și instrumente pentru administrarea ordonată a unei bănci aflate în dificultate) apare alături de politica macroprudențială, tocmai pentru a limita riscul sistemic și contagiunea.
Un punct central este că rezoluția bancară urmărește gestionarea dificultăților unor instituții de importanță sistemică fără transferarea costurilor către contribuabili. În acest cadru, principiul este ca acționarii și creditorii să suporte cu prioritate pierderile, ceea ce, în interpretarea autorului, reduce „hazardul moral” (tendința de a-ți asuma riscuri mai mari dacă te aștepți la sprijin public automat).
În același timp, rezoluția nu este prezentată doar ca „plan de criză”, ci ca parte structurală a stabilității financiare, cu rol în menținerea încrederii în sistem și în funcționarea economiei reale (creditare, transmisia politicii monetare, plăți).
Textul susține că, în arhitectura europeană actuală, adoptarea monedei unice presupune și aderarea la Uniunea Bancară, ceea ce face ca gradul de pregătire al autorităților și al băncilor pentru acest cadru să devină un criteriu „implicit și de substanță” al convergenței către euro.
În plan intern, autorul descrie colaborarea din cadrul BNR între funcțiile de:
în baza cadrului legislativ transpus din BRRD (Directiva europeană privind redresarea și rezoluția bancară) și a protocoalelor operaționale de cooperare și schimb de informații. Totodată, este menționată necesitatea separării operaționale a funcțiilor, pentru a evita conflicte de obiective.
Autorul reamintește că, după criza financiară globală din 2008–2009, România s-a numărat printre puținele state din UE care nu au recurs la bani publici pentru salvarea instituțiilor de credit, performanță pe care o plasează într-un grup restrâns de țări.
În această logică, „activitățile din zona rezoluției bancare” sunt prezentate ca având importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, depășind gestionarea riscurilor pe termen scurt.
Direcția indicată este consolidarea continuă a capacității de rezoluție, inclusiv prin elaborarea și actualizarea planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit din România și evaluarea posibilității de soluționare ordonată. Textul furnizează însă mai degrabă argumentul de politică publică și de arhitectură instituțională, fără un calendar sau ținte operaționale detaliate în fragmentul disponibil.
Recomandate
Comisia Europeană vrea să reducă barierele pentru fuziuni și activitate bancară transfrontalieră , într-un pachet de măsuri care urmărește să scoată sectorul din fragmentarea pe linii naționale și să-i crească capacitatea de finanțare a economiei, potrivit Economica . Miza este formarea unor bănci europene „cu forță și amploare” care să poată susține investițiile în inovare, tranziția curată și apărare, fără a slăbi stabilitatea financiară. De ce intervine Comisia: trei probleme care limitează creditarea și competitivitatea Executivul UE identifică trei blocaje principale care reduc capacitatea băncilor de a sprijini eficient economia: fragmentarea pe criterii naționale , care îngreunează extinderea și câștigurile de eficiență la nivel transfrontalier; transpunerea standardelor Basel III (set de reguli internaționale privind capitalul și riscurile bancare) care „nu reflectă întotdeauna” particularitățile pieței europene și ar trebui să funcționeze mai bine atât pentru bănci mari, cât și pentru cele mici; complexitatea și povara administrativă a cadrului de reglementare (inclusiv interacțiunea dintre reguli microprudențiale, macroprudențiale și de rezoluție, plus cerințe de raportare), pe care Comisia vrea să le simplifice. Ce măsuri sunt pe masă: capital mai mobil în UE și un nou mecanism pentru depozite Una dintre direcțiile centrale este eliminarea barierelor prudențiale și neprudențiale care frânează activitatea bancară transfrontalieră, astfel încât grupurile bancare să poată atinge dimensiuni comparabile cu rivalii globali. În acest cadru, grupurile transfrontaliere ar urma să poată folosi capitalul și lichiditatea mai eficient în interiorul UE , inclusiv prin redirecționarea fondurilor excedentare către zone unde pot fi „mai productive”, fără a afecta finanțarea economiilor locale, conform documentului citat. Pe zona de încredere și stabilitate, Comisia anunță intenția de a propune un mecanism comun de protecție a depozitelor , „mai simplu și mai eficace”, în cadrul uniunii bancare. Acesta ar urma să înlocuiască propunerea din 2015 privind sistemul european de asigurare a depozitelor și să se bazeze pe plasele de siguranță centrale și naționale existente, menționate ca fiind finanțate integral. Totodată, Comisia indică o monitorizare mai atentă a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a regulilor de protecție a consumatorilor, precum și a aplicării lor la nivel național, cu efect așteptat de facilitare a serviciilor transfrontaliere. Recalibrarea Basel III și simplificarea regulilor: ce ar putea schimba pentru bănci UE își menține angajamentul față de standardele internaționale, dar vrea să le aplice ținând cont de „proporționalitate” și de specificul pieței europene. Printre măsurile menționate se află: reevaluarea modului de implementare a unor standarde internaționale care, în unele cazuri, pot limita capacitatea de creditare a băncilor din UE; posibile revizuiri ale unor norme prudențiale și de guvernanță corporativă pentru a reflecta mai bine diferențele de dimensiune, modele de afaceri și activități. Pe simplificare, Comisia indică reducerea complexității „inutile” și creșterea predictibilității cerințelor, inclusiv prin măsuri precum simplificarea „stivei de capital”, armonizarea amortizoarelor macroprudențiale, standardizarea cerințelor privind capitalul de rezoluție și ajustarea criteriilor pentru „instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate”. Ce urmează Comisia prezintă direcțiile într-o „comunicare” care, potrivit instituției, este un pilon al strategiei privind uniunea economiilor și investițiilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat pachetul de obiectivul de a menține fluxul de capital către economie: „Comunicarea de astăzi face un pas clar în această direcţie, recalibrând abordarea noastră faţă de risc şi permiţând creşterea economică şi inovarea, menţinând în acelaşi timp stabilitatea financiară.” [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
Aproape jumătate dintre români au donat în ultimul an, iar banca devine tot mai mult „canalul” preferat pentru donații digitale , potrivit unui studiu publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o cerere în creștere pentru soluții de donație integrate în aplicațiile de mobile banking, cu accent pe simplitate, siguranță și transparență. În total, 48% dintre respondenți spun că au donat pentru o cauză socială în ultimul an. Cea mai folosită formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozit (38%), urmată de donațiile de haine, alimente și produse (33%), iar transferul bancar și donațiile cash sunt la egalitate (30% fiecare). Digitalizarea donațiilor: ce vor utilizatorii de la bănci Când donația este făcută prin intermediul băncii, preferința se mută spre opțiuni digitale și cu fricțiune redusă: 43% ar dona direct din aplicația de mobile banking; 29% ar alege rotunjirea sumelor la cumpărături (diferența dintre preț și următorul prag rotund); 19% ar opta pentru donații recurente prin debit direct (plăți automate periodice). Pe lângă aceste opțiuni, 24% dintre respondenți folosesc donațiile prin SMS, iar 20% preferă plățile online cu cardul, pe platforme dedicate sau direct pe site-ul beneficiarului. „Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale.” Sume mici, dar recurente: profilul donațiilor lunare Studiul indică o preferință pentru contribuții accesibile: 54% dintre cei care donează alocă lunar până în 50 de lei. Alți 21% donează între 51 și 100 de lei, iar 10% declară donații de peste 200 de lei. Cauzele care atrag cele mai multe donații În topul cauzelor se află sănătatea copiilor (46%). Urmează sprijinirea copiilor cu nevoi sociale (39%) și susținerea persoanelor aflate în dificultate (31%). Educația copiilor este menționată de 24% dintre respondenți, iar protejarea animalelor de 21% și mediul înconjurător de 9%. Transparență, comisioane și confidențialitate: condiții pentru donația prin bancă Pentru donațiile realizate prin bancă, respondenții pun accent pe încredere și informare: 89% consideră important ca banca să ofere informații clare privind siguranța și confidențialitatea datelor și plăților. În plus, 88% vor să știe cum sunt utilizate donațiile și care este impactul lor, iar 86% consideră importante informațiile despre cauzele susținute și despre eventualele comisioane aplicate. Raiffeisen Bank precizează că, în aplicația Smart Mobile, donațiile se pot face similar unei plăți obișnuite, iar tranzacția poate fi salvată ca șablon sau reluată din istoricul de plăți pentru confirmare rapidă. Studiul a fost realizat în iunie 2026, împreună cu Appinio, prin metoda CAWI (chestionar online), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național. [...]
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
BCR își consolidează poziția în finanțarea economiei reale, după ce a fost desemnată „Cea mai bună bancă din România” în 2026 , o recunoaștere care, potrivit Banking News , vine pe fondul creșterii creditării corporate, al extinderii finanțărilor sustenabile și al accelerării digitalizării unor produse-cheie, inclusiv creditul ipotecar. Premiul a fost acordat la Euromoney Awards for Excellence 2026 și anunțat la gala organizată la Londra. Distincția recompensează performanțele băncii în digitalizare, finanțare sustenabilă și susținerea economiei reale, conform aceleiași surse. „La BCR, avem convingerea că cea mai bună bancă este, în același timp, banca cea mai utilă, cu care lucrezi simplu și transparent”, a declarat Sergiu Manea , CEO Banca Comercială Română. Ce a contat în evaluarea Euromoney: creditare, digitalizare și finanțări verzi În evaluare au fost evidențiate mai multe elemente operaționale și comerciale, între care: dezvoltarea Programului de Beneficii George, descris drept primul program bancar de loialitate din România, cu oferte personalizate; faptul că BCR este singura bancă din România care a digitalizat complet creditul ipotecar, cu flux 100% digital în George atât pentru accesare, cât și pentru refinanțare, inclusiv de la alte bănci; integrarea educației și sănătății financiare în strategia de retail, prin Coaching Financiar, cu peste 900.000 de persoane care au beneficiat de un plan financiar personalizat în 2025; consolidarea portofoliului de finanțări sustenabile: Casa Mea Natura (credit ipotecar verde) a reprezentat 77% din creditele ipotecare noi acordate de bancă în 2025; în același an, 1 din 3 noi clienți cu credit ipotecar din România a ales BCR; finanțări sustenabile noi în corporate și retail de peste 6,4 miliarde de lei (1,26 miliarde de euro), cu aproximativ 87% peste nivelul din 2024; credite noi pentru companii de 16,1 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul anterior; aproximativ un sfert din aceste credite au fost destinate investițiilor; activitate pe piața de capital și finanțare eligibilă MREL (cerință minimă de fonduri proprii și datorii eligibile): emisiune de euroobligațiuni de 500 de milioane de euro și o emisiune de obligațiuni senior non-preferred de 1,12 miliarde de lei. Context regional: Erste Group, din nou lider în Europa Centrală și de Est În același cadru, Erste Group a primit pentru al treilea an consecutiv titlul de „Cea mai bună bancă din Europa Centrală și de Est” și premiul pentru „Cea mai bună bancă pentru companii mari din regiune”. Grupul a mai obținut, cumulat, opt distincții naționale în România, Austria, Polonia, Cehia și Slovacia. Euromoney Awards for Excellence sunt acordate din 1992 și folosesc, potrivit descrierii din material, un cadru de evaluare cu indicatori comparabili, aplicații structurate și un proces de selecție transparent, între peste 700 de instituții participante la nivel global. [...]
