Știri
Știri din categoria Bănci
În criza din 2008, unele bănci au cerut lichiditate de la BNR fără garanții, episod pe care guvernatorul Mugur Isărescu îl descrie ca un semnal de vulnerabilitate operațională și de neînțelegere a regulilor de finanțare interbancară, potrivit Economedia.
Isărescu a relatat că, în toamna lui 2008, pe fondul înghețării piețelor și al lipsei de lichidități („lei gheață”), reprezentanți ai unor bănci au venit seara la Banca Națională, după închiderea pieței, să ceară lei împrumut, deși nu aveau titluri de stat pentru a garanta operațiunea. În relatarea guvernatorului, directoarea i-ar fi întrebat dacă au titluri de stat, iar răspunsul a fost negativ, urmat de solicitarea ca BNR să le dea totuși lei.
„E rușinea rușinilor, să nu știi cum funcționează piața, să te duci să ceri bani dacă nu ai linii deschise”, a povestit Mugur Isărescu.
Episodul descris pune în prim-plan o regulă de bază în finanțarea de la banca centrală: accesul la lichiditate se face, în mod obișnuit, contra garanții. Isărescu a explicat că BNR acordă împrumuturi băncilor prin „facilitatea Lombard” doar dacă acestea depun drept garanție titluri de stat (obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor).
În 2008, conform relatării, unele bănci nu aveau astfel de titluri disponibile pentru a accesa finanțarea în lei, dar au încercat să obțină bani după închiderea pieței, fără colateral. Guvernatorul a comparat situația cu solicitarea unui „credit uriaș” fără nicio garanție.
Relatarea este plasată în momentul în care criza financiară globală a ajuns și în România, iar băncile s-au confruntat cu lipsa de lichiditate. În acest cadru, cererea de finanțare de ultimă instanță de la banca centrală devine critică, însă rămâne condiționată de regulile de colateral și de mecanismele pieței.
Recomandate
Consolidarea cadrului de rezoluție bancară devine o condiție practică pentru pașii României către Uniunea Bancară și, implicit, către adoptarea euro, argumentează un text de opinie publicat de Libertatea . Miza nu este una teoretică: un mecanism credibil de gestionare a falimentelor bancare reduce riscul ca șocurile din sectorul financiar să se transforme în costuri bugetare și instabilitate economică. Autorul plasează discuția în logica post-criză 2008–2009, când arhitectura prudențială europeană s-a extins dincolo de supravegherea „instituție cu instituție”. În această nouă paradigmă, rezoluția bancară (proceduri și instrumente pentru administrarea ordonată a unei bănci aflate în dificultate) apare alături de politica macroprudențială, tocmai pentru a limita riscul sistemic și contagiunea. De ce contează: protecția contribuabilului și disciplina de piață Un punct central este că rezoluția bancară urmărește gestionarea dificultăților unor instituții de importanță sistemică fără transferarea costurilor către contribuabili. În acest cadru, principiul este ca acționarii și creditorii să suporte cu prioritate pierderile, ceea ce, în interpretarea autorului, reduce „hazardul moral” (tendința de a-ți asuma riscuri mai mari dacă te aștepți la sprijin public automat). În același timp, rezoluția nu este prezentată doar ca „plan de criză”, ci ca parte structurală a stabilității financiare, cu rol în menținerea încrederii în sistem și în funcționarea economiei reale (creditare, transmisia politicii monetare, plăți). Cum se leagă de Uniunea Bancară și zona euro Textul susține că, în arhitectura europeană actuală, adoptarea monedei unice presupune și aderarea la Uniunea Bancară, ceea ce face ca gradul de pregătire al autorităților și al băncilor pentru acest cadru să devină un criteriu „implicit și de substanță” al convergenței către euro. În plan intern, autorul descrie colaborarea din cadrul BNR între funcțiile de: supraveghere microprudențială, politică macroprudențială, autoritate de rezoluție, în baza cadrului legislativ transpus din BRRD (Directiva europeană privind redresarea și rezoluția bancară) și a protocoalelor operaționale de cooperare și schimb de informații. Totodată, este menționată necesitatea separării operaționale a funcțiilor, pentru a evita conflicte de obiective. Context: România și evitarea salvărilor cu bani publici Autorul reamintește că, după criza financiară globală din 2008–2009, România s-a numărat printre puținele state din UE care nu au recurs la bani publici pentru salvarea instituțiilor de credit, performanță pe care o plasează într-un grup restrâns de țări. În această logică, „activitățile din zona rezoluției bancare” sunt prezentate ca având importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, depășind gestionarea riscurilor pe termen scurt. Ce urmează, în termenii textului Direcția indicată este consolidarea continuă a capacității de rezoluție, inclusiv prin elaborarea și actualizarea planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit din România și evaluarea posibilității de soluționare ordonată. Textul furnizează însă mai degrabă argumentul de politică publică și de arhitectură instituțională, fără un calendar sau ținte operaționale detaliate în fragmentul disponibil. [...]
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
BNR pune în vânzare din 7 mai două monede tematice, cu tiraj total de 8.000 de piese, la prețuri de 1.000 lei și 260 lei , o emisiune care țintește direct piața numismatică și cererea de colecție, potrivit Mediafax . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat cu tema „ Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”. Monedele vor fi disponibile începând cu 7 mai. Prețuri, tiraje și valori nominale Conform informațiilor transmise, tirajele maxime aprobate sunt: 4.000 de piese pentru moneda din argint (valoare nominală 10 lei ); 4.000 de piese pentru moneda din tombac cuprat (valoare nominală 1 leu ). Prețurile de vânzare stabilite de BNR sunt: 1.000 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din argint, cu certificatul de autenticitate; 260 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din tombac cuprat, cu certificatul de autenticitate. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României , însă distribuția este organizată ca emisiune numismatică (pentru colecționare), la prețuri mult peste valoarea nominală. Cum arată monedele și cum sunt livrate Aversul monedei din argint include o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”. Aversul monedei din tombac cuprat are aceeași temă, cu valoarea nominală „1 LEU” și anul „2026”. Reversul este comun pentru ambele: sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central. Unde se vând Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din: București Cluj Constanța Dolj Iași Timiș Pentru BNR, emisiunea înseamnă o ofertă limitată, cu distribuție controlată, într-o zonă în care cererea este, de regulă, sensibilă la tiraj și la tema aleasă. [...]
BNR pune în vânzare, din 7 mai, o emisiune numismatică cu tiraj limitat, la prețuri de până la 1.000 lei , ceea ce o poziționează mai degrabă ca produs de colecție decât ca instrument monetar uzual, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat, dedicate aniversării a 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua București. Tirajul este limitat la 4.000 de exemplare pentru fiecare tip de monedă. Prețurile anunțate de BNR sunt: 1.000 lei pentru moneda din argint (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate); 260 lei pentru moneda din tombac cuprat (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate). Caracteristici tehnice și elemente grafice Moneda din argint are valoare nominală de 10 lei , diametrul de 37 mm și greutatea de 31,1 grame , iar varianta din tombac cuprat are valoarea nominală de 1 leu și greutatea de 23,5 grame . Ambele monede sunt realizate în calitate „proof” (finisaj de colecție) și au formă rotundă. Aversul redă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală și anul de emisiune „2026”. Reversul include sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Distribuție și statut de monedă Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Deși sunt produse destinate colecționarilor, BNR precizează că monedele au putere circulatorie pe teritoriul României . Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș . Într-o postare pe LinkedIn, Cristian Popa, CFA , membru al Consiliului de Administrație al BNR, a descris emisiunea ca un omagiu adus performanței Stelei din 1986. „Banca Naţională a României omagiază cea mai mare performanţă a fotbalului românesc la nivel de club printr-o emisiune numismatică deosebită, constând într-o monedă din argint şi o monedă din tombac cuprat, dedicată eroilor de la Sevilla, cei care, într-o noapte de 7 mai 1986, pe un stadion Ramón Sánchez Pizjuán arhiplin, au scris istorie pentru România.” [...]
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe , într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania . Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar. De ce contează: semnal pentru costul și accesul la finanțare Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză). În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă. Ce a stat în spatele deciziei Fitch Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma: actualizării criteriilor de evaluare pentru unele bănci din Europa Centrală și de Est, inclusiv BT; evidențierii rezilienței băncii, susținută de rezultate financiare solide și capacitatea de a absorbi șocuri economice; finanțării atrase de BT începând cu 2023: aproape 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), prin șapte emisiuni de obligațiuni eligibile MREL. Alte ratinguri: depozite și instrumente de datorie Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite: „BBB” pentru depozitele pe termen lung, cu o treaptă peste ratingul de viabilitate al băncii („bbb-”), ceea ce, potrivit comunicatului, reflectă un nivel suplimentar de protecție pentru clienți; „F3” pentru depozitele pe termen scurt, menținut. În tabelul publicat, BT mai arată că: IDR pe termen scurt rămâne „F3”; ratingul de viabilitate (VR) rămâne „bbb-”; „Senior Non-Preferred” este „BBB-”. Următorul reper Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026. [...]
Libra Internet Bank permite deschiderea simultană a contului personal și a celui de firmă, cu o singură identificare , reducând pașii operaționali pentru antreprenori și clienți care folosesc în paralel bankingul personal și cel business, potrivit Economica . Soluția, numită „Cont Online 2 în 1”, presupune că utilizatorul face o singură identificare, iar ambele conturi sunt pregătite rapid pentru utilizare. Datele de acces pentru cele două conturi sunt transmise în același e-mail, iar clienții au acces la internet și mobile banking atât pentru contul business, cât și pentru cel personal, cu posibilitatea de a comuta instant între ele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Prin acest produs, clienții pot selecta un abonament operațional potrivit afacerii, împreună cu un card business sau un card personal. Economica menționează și beneficii asociate cardurilor, precum beneficii premium de călătorie, control mai bun asupra cheltuielilor și limite de utilizare personalizate. Poziționarea băncii: „100% digital” și reducerea birocrației În declarația citată de publicație, Elena Nedelcu, Director Divizia Digital Libra Internet Bank, spune că banca este prima din România care oferă o soluție „100% digitală” pentru deschiderea simultană a contului personal și a celui de business: „Ne bucurăm să fim prima bancă din România care oferă o soluție 100% digitală prin care poți deschide simultan atât contul personal, cât și cel de business, totul într-o experiență de banking clară, rapidă și ușor de parcurs. Cont Online 2 în 1 înseamnă timp câștigat pentru antreprenorii care devin clienți Libra Internet Bank, astfel că aceștia își pot concentra resursele pe dezvoltarea business-ului, nu pe birocrație.” Libra mai precizează că „Cont Online 2 în 1” completează oferta de deschidere online a conturilor și continuă direcția de simplificare a interacțiunii cu serviciile bancare. În context, banca amintește că a introdus deschiderea conturilor online „fără hârtii și fără deplasări în sucursale” încă din 2014. [...]
