Știri
Știri din categoria Bănci
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe, într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania.
Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar.
Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză).
În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă.
Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma:
Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite:
În tabelul publicat, BT mai arată că:
Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026.
Recomandate
Fitch a urcat ratingul Băncii Transilvania peste cel al României, susținut de „bufferul” de rezoluție , un indicator care poate influența costul de finanțare și percepția de risc a băncii în relația cu investitorii și deponenții, potrivit Profit . Agenția explică decizia prin excluderea datoriei senior de rezoluție din obligațiile de referință pentru IDR (Issuer Default Rating – ratingul riscului de neplată al emitentului), prin „bufferul” foarte mare de datorie de rezoluție al Băncii Transilvania și prin considerentele legate de riscul de țară. „La finalul anului 2025, bufferul de datorie de rezoluție era de 17% din activele ponderate la risc (RWA) și ne așteptăm să rămână sustenabil peste 15%.” Plafonarea la o treaptă peste ratingul suveran și perspectiva negativă În cazul Băncii Transilvania, Fitch precizează că ratingul pe termen lung al băncii și ratingul aferent datoriei senior negarantate sunt limitate de riscul de țară, astfel că sunt plafonate la o treaptă peste ratingul „BBB-” al României. Perspectiva pentru IDR-ul pe termen lung este negativă, în linie cu cea a statului român. Ce ratinguri a atribuit Fitch pentru depozite Fitch a atribuit Băncii Transilvania: rating pentru depozite pe termen lung: „BBB”; rating pentru depozite pe termen scurt: „F3”. Agenția arată că ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste ratingul de viabilitate (VR) al băncii, aflat la „bbb-”, pe fondul opiniei revizuite privind creșterea protecției deponenților, susținută de bufferul ridicat de datorie de rezoluție. În același timp, Fitch a confirmat ratingul IDR pe termen scurt la „F3” și explică menținerea la acest nivel prin faptul că scorul de finanțare și lichiditate nu este suficient de mare pentru a justifica ratinguri pe termen scurt mai ridicate. Context: CEC Bank și Libra Internet Bank Separat, Fitch a îmbunătățit și calificativul pe termen lung al CEC Bank, de la „BB” la „BB+”, cu perspectivă stabilă, invocând bufferul ridicat de datorie de rezoluție și îmbunătățirea protecției deponenților, conform Profit . Tot separat, Fitch a atribuit Libra Internet Bank ratinguri pentru depozitele pe termen lung și scurt la „BB/B”, iar ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste VR-ul băncii („bb-”), pe baza evaluării privind protecția crescută a deponenților, ca urmare a respectării cerinței de buffer de rezoluție și a strategiei de rezoluție aplicabile. [...]
Consolidarea cadrului de rezoluție bancară devine o condiție practică pentru pașii României către Uniunea Bancară și, implicit, către adoptarea euro, argumentează un text de opinie publicat de Libertatea . Miza nu este una teoretică: un mecanism credibil de gestionare a falimentelor bancare reduce riscul ca șocurile din sectorul financiar să se transforme în costuri bugetare și instabilitate economică. Autorul plasează discuția în logica post-criză 2008–2009, când arhitectura prudențială europeană s-a extins dincolo de supravegherea „instituție cu instituție”. În această nouă paradigmă, rezoluția bancară (proceduri și instrumente pentru administrarea ordonată a unei bănci aflate în dificultate) apare alături de politica macroprudențială, tocmai pentru a limita riscul sistemic și contagiunea. De ce contează: protecția contribuabilului și disciplina de piață Un punct central este că rezoluția bancară urmărește gestionarea dificultăților unor instituții de importanță sistemică fără transferarea costurilor către contribuabili. În acest cadru, principiul este ca acționarii și creditorii să suporte cu prioritate pierderile, ceea ce, în interpretarea autorului, reduce „hazardul moral” (tendința de a-ți asuma riscuri mai mari dacă te aștepți la sprijin public automat). În același timp, rezoluția nu este prezentată doar ca „plan de criză”, ci ca parte structurală a stabilității financiare, cu rol în menținerea încrederii în sistem și în funcționarea economiei reale (creditare, transmisia politicii monetare, plăți). Cum se leagă de Uniunea Bancară și zona euro Textul susține că, în arhitectura europeană actuală, adoptarea monedei unice presupune și aderarea la Uniunea Bancară, ceea ce face ca gradul de pregătire al autorităților și al băncilor pentru acest cadru să devină un criteriu „implicit și de substanță” al convergenței către euro. În plan intern, autorul descrie colaborarea din cadrul BNR între funcțiile de: supraveghere microprudențială, politică macroprudențială, autoritate de rezoluție, în baza cadrului legislativ transpus din BRRD (Directiva europeană privind redresarea și rezoluția bancară) și a protocoalelor operaționale de cooperare și schimb de informații. Totodată, este menționată necesitatea separării operaționale a funcțiilor, pentru a evita conflicte de obiective. Context: România și evitarea salvărilor cu bani publici Autorul reamintește că, după criza financiară globală din 2008–2009, România s-a numărat printre puținele state din UE care nu au recurs la bani publici pentru salvarea instituțiilor de credit, performanță pe care o plasează într-un grup restrâns de țări. În această logică, „activitățile din zona rezoluției bancare” sunt prezentate ca având importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, depășind gestionarea riscurilor pe termen scurt. Ce urmează, în termenii textului Direcția indicată este consolidarea continuă a capacității de rezoluție, inclusiv prin elaborarea și actualizarea planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit din România și evaluarea posibilității de soluționare ordonată. Textul furnizează însă mai degrabă argumentul de politică publică și de arhitectură instituțională, fără un calendar sau ținte operaționale detaliate în fragmentul disponibil. [...]
Banca Transilvania își actualizează agenda publică de comunicare , printr-un flux de „Noutăți” care grupează materiale recente despre poziționarea băncii ca angajator, raportări periodice de tip „Grupul BT News” și mesaje de piață despre relația cu companiile românești, potrivit Newsroom BT . Pentru mediul de afaceri, miza este una operațională: aceste actualizări indică temele pe care banca le prioritizează în relația cu clienții, angajații și ecosistemul local. Ce apare în cele mai recente „Noutăți” În lista de materiale afișate pe pagina „Noutăți” sunt evidențiate, cu dată de publicare, următoarele subiecte: „BT, printre cei mai doriți angajatori din România, potrivit studiului Catalyst Solutions 2026 ” (15 mai 2026); „Grupul BT News: Aprilie 2026” (30 aprilie 2026); „Brandurile românești cresc împreună. Pentru 70% din acestea, BT este banca principală” (1 aprilie 2026); „Grupul BT News: Martie 2026” (31 martie 2026); „Voluntarii, BT și Electric Castle au continuat în martie împădurirea EC Village” (30 martie 2026); „BT contribuie la performanța României în Global Innovation Index ” (30 martie 2026). De ce contează pentru companii și piață Selecția de subiecte sugerează trei direcții urmărite în comunicarea curentă a băncii: competiția pentru forță de muncă (tema de angajator), informarea periodică despre activitatea grupului (materialele lunare „Grupul BT News”) și poziționarea în raport cu companiile românești (inclusiv afirmația că pentru 70% dintre brandurile românești menționate, BT este banca principală). Pagina funcționează, practic, ca un tablou de bord al temelor pe care banca le scoate în față în acest moment, fără a oferi în acest extras detalii suplimentare despre metodologii, indicatori sau rezultate financiare. Pentru astfel de detalii, ar fi necesară consultarea fiecărui material individual listat în „Noutăți”. [...]
Fitch a îmbunătățit ratingul CEC Bank , un semnal de costuri potențial mai mici la finanțare și de încredere mai mare pentru deponenți și creditori , după ce agenția a evaluat mai bine capacitatea băncii de a absorbi pierderi, potrivit Ziarul Financiar . Fitch a ridicat ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al CEC Bank de la BB la BB+, cu perspectivă stabilă. În același timp, agenția a atribuit ratinguri pentru depozite: BBB- pe termen lung și F3 pe termen scurt. De ce contează: protecția deponenților și accesul la finanțare Un element-cheie din decizie este că ratingul pentru depozitele pe termen lung este plasat cu două trepte peste ratingul de viabilitate al băncii. Potrivit informațiilor transmise de CEC Bank, acest lucru reflectă evaluarea Fitch privind „nivelul ridicat de protecție a deponenților”, în contextul unei revizuiri de metodologie. Fitch a revizuit ratingurile acordate CEC Bank după publicarea metodologiei actualizate privind ratingurile bancare, la 8 mai 2026. Ce a stat în spatele îmbunătățirii: capital și MREL CEC Bank arată că agenția a luat în calcul poziția solidă de capital și nivelul „semnificativ” al amortizorului MREL (cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție – adică resurse care pot fi folosite pentru absorbția pierderilor într-un scenariu de criză, fără a afecta deponenții). „Prin aceste acţiuni, Fitch recunoaşte poziţia solidă de capital a CEC Bank şi nivelul semnificativ al amortizorului de datorie de rezoluţie (MREL), care asigură o capacitate ridicată de absorbţie a pierderilor şi consolidează rezilienţa băncii în scenarii de stres, susţinând siguranţa deponenţilor şi protecţia creditorilor seniori.” Banca mai susține că poziția de capital îi oferă flexibilitate pentru a continua investițiile în transformare, digitalizare și eficientizare operațională, menținând totodată capacitatea de a absorbi șocuri economice sau de piață. „CEC Bank rămâne angajată în menţinerea unui bilanţ rezilient, protejând depozitele clienţilor săi şi sprijinind economia românească prin finanţare sustenabilă şi crearea de valoare pe termen lung.” Context: profilul băncii CEC Bank este fondată în 1864 și are „cea mai extinsă rețea națională”, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale, conform informațiilor din articol. Banca oferă produse și servicii pentru persoane fizice, IMM-uri și companii mari, prin canale precum unități bancare, rețele de ATM și POS, aplicația de mobile banking (CECapp) și magazinul virtual CEC_IN pentru acces 100% online la produse și servicii bancare. [...]
UniCredit își extinde oferta pentru clienții cu venituri mari printr-un model care mută relația cu banca în aplicație, dar păstrează accesul prioritar în sucursale , odată cu lansarea „ Prime by UniCredit Bank ” în nouă piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, potrivit Ziarul Financiar . Noul model este adresat clienților „affluent” (segmentul cu disponibilități financiare peste medie) și combină servicii digitale cu consultanță umană: un bancher personal dedicat, accesibil direct din aplicație, plus servicii prioritare în agenții și în contact center, conform informațiilor transmise de bancă. Ce primește clientul „Prime” în România În România, pachetul include, potrivit UniCredit, o combinație de servicii și facilități, atât în zona fizică, cât și în cea digitală: bancher personal dedicat și consultanță personalizată, inclusiv în aplicația mobilă UniCredit Bank, în secțiunea „PRIME”; servicii prioritare și oferte exclusive în sucursale și în call center; spațiu dedicat „Prime” în sucursale, pentru intimitate și confort; acces prioritar în agenții și în contact center. Beneficii regionale: ipotecare cu dobânzi preferențiale și acces la cercetare de investiții La nivelul întregii regiuni ECE, clienții Prime ar urma să aibă acces și la produse de investiții, credite ipotecare cu dobânzi preferențiale, protecție pentru călătorii, precum și la cercetări și strategii de investiții furnizate de The Investment Institute by UniCredit. Banca menționează și beneficii de tip „lifestyle”, precum acces în lounge-urile aeroporturilor, evenimente VIP și parteneriate din zona wellness. Privilegiile și beneficiile diferă de la o țară la alta, precizează UniCredit. De ce contează: competiția pe segmentul „affluent” se mută în experiența de servicii Lansarea arată o direcție de piață: băncile încearcă să crească veniturile din segmentele cu potențial mai mare (investiții, credit ipotecar, servicii cu valoare adăugată), printr-o experiență care îmbină interacțiunea digitală cu un „punct unic” de contact uman (bancherul dedicat) și cu timpi de așteptare mai mici în rețea. UniCredit spune că modelul este implementat simultan în România, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia și Slovenia. [...]
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
