Știri
Știri din categoria Apărare

Bruiajul GPS întâlnit de avionul militar care îl transporta pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, în zbor spre Lituania evidențiază riscuri operaționale tot mai frecvente pe flancul estic al NATO, într-un context în care astfel de perturbări pot afecta navigația și siguranța zborurilor în regiune, potrivit Adevărul.
Incidentul a avut loc în timpul unui zbor de lucru către Lituania, unde Miruță a vizitat detașamentul românesc „Carpathian Vipers”, dislocat la baza aeriană Šiauliai. Ministrul a spus că a fost vorba despre un „bruiaj foarte puternic” al semnalului GPS.
Într-o declarație făcută în emisiunea „Frontul”, difuzată de TVR INFO, Radu Miruță a precizat că bruiajul a afectat o zonă extinsă și nu ar fi vizat în mod direct aeronava în care se afla.
Potrivit ministrului, avionul militar era echipat cu sisteme anti-bruiaj, iar piloții au trecut pe proceduri de navigație militară pentru a continua zborul în siguranță.
„A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar are dispozitive anti-bruiaj. Am verificat și am avut un bruiaj foarte puternic. Au activat (piloții – n.red.) sistemul militar de navigație, și-au luat măsuri de protecție pentru a face un zbor către destinație în funcție de coordonatele pe care le au ca variantă adițională. Ne-am uitat unde ar putea fi poziționat avionul după informațiile GPS bruiate. A fost o întreagă discuție cu piloții în avion, pe măsură ce ne apropiam de Lituania.”
Ministrul a mai afirmat că aeronava și echipajul au gestionat situația fără probleme, iar zborul a continuat în condiții de siguranță, în pofida perturbărilor semnalului de navigație.
Dezvăluirea vine pe fondul mai multor episoade similare raportate în regiune. Adevărul amintește și cazul unui avion al Royal Air Force care îl transporta pe ministrul britanic al Apărării, John Healey, afectat de bruiaj GPS în apropierea frontierei cu Rusia, potrivit unui material separat al publicației (detalii aici).
Din perspectivă operațională, repetarea acestor incidente întărește importanța redundanțelor de navigație (rute, proceduri și echipamente alternative la GPS) pentru zborurile militare și, în general, pentru activitățile aeriene din proximitatea zonelor cu risc ridicat de război electronic.
Recomandate

Două ținte aeriene detectate lângă Insula Șerpilor au declanșat ridicarea de la sol a unor avioane F-18 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT în nordul județului Tulcea , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că nu a fost detectată pătrunderea în spațiul aerian național, dar incidentul arată nivelul de alertă operațională menținut la granița cu zona de război. MApN a transmis că luni seara, la ora 22:37, sistemul de supraveghere radar a detectat două ținte aeriene la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Insula Șerpilor, care evoluau către frontiera României. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, au fost ridicate de la sol. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 22:55. La ora 22:58, contactele au dispărut de pe radar, fiind raportate explozii pe partea ucraineană. MApN precizează că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian al României. Context: incidente repetate cu drone în apropierea României În același material este menționat și un context recent: după ce autoritățile au stabilit că fragmentele de dronă descoperite sâmbătă în zona plajei Tuzla erau de proveniență ucraineană și transportau explozibil, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că astfel de incidente „nu sunt normale”, în condițiile în care România nu este o țară aflată în război. El a mai afirmat că România discută permanent cu partea ucraineană, inclusiv la nivel diplomatic. Ministrul a mai declarat că incidentele cu drone s-au înmulțit și că, în trei zile, echipele MApN au intervenit de 18 ori pentru recuperarea unor resturi de drone. Întrebat despre o dronă găsită luni în județul Vrancea, Miruță a spus că este „foarte probabil” să fie aceeași cu cea urmărită de radare dimineața, menționând că locul unde a căzut ar fi la 50 de kilometri de granița cu Republica Moldova. [...]

Distrugerea unei drone marine cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru cea mai mare investiție energetică a României , într-un moment în care proiectul este în derulare și are rol strategic pentru aprovizionarea cu gaze. Informațiile au fost relatate de Economedia , care citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) și reacții oficiale. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Potrivit MApN, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a executat foc cu tunul de bord, lovind drona. Intervenție militară și verificări în desfășurare Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că Garda de Coastă a semnalat dimineața existența unei drone marine „la câteva sute de metri” de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la Neptun Deep. A fost constituită o celulă de comandă la nivelul MApN, iar decizia de distrugere a fost luată „în coordonare cu Președintele României”, cu prioritate pentru protejarea personalului de pe platformă și securizarea infrastructurii critice. MApN a mai precizat că o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări, iar misiunea este în desfășurare. Totodată, Miruță a afirmat că, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, România a primit confirmarea oficială că drona nu este de proveniență ucraineană. Reacții: UE vorbește despre „război hibrid”, OMV Petrom spune că lucrările continuă Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încadrat incidentul într-o „campanie de amenințări” în escaladare și a folosit explicit termenul de „război hibrid” (acțiuni sub pragul unui conflict declarat, precum sabotaj, dezinformare sau atacuri asupra infrastructurii). „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă (...). Este vorba de un război hibrid.” Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat Armata Română, piloții celor două F-16 și Garda de Coastă, afirmând că prioritatea a fost protejarea oamenilor și a infrastructurii critice. În același mesaj, el a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”. OMV Petrom a transmis, la solicitarea Economedia, că lucrează „îndeaproape” cu autoritățile române pentru protecția infrastructurii energetice offshore și că activitățile din proiect se desfășoară conform graficului, subliniind că siguranța personalului și integritatea operațiunilor rămân prioritare. De ce contează pentru economie: Neptun Deep, proiect strategic și investiție majoră Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și este descris drept cea mai mare investiție din sectorul energetic românesc din ultimele decenii. „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, unde gazele extrase din zăcămintele submarine urmează să fie procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție pentru proiect, iar premierul interimar Ilie Bolojan a caracterizat exploatarea gazelor din Marea Neagră drept un proiect strategic pentru securitatea energetică, cu efecte asupra economiei și industriei, inclusiv prin posibilitatea de a susține relansarea unor ramuri industriale și un consum la prețuri mai stabile. Pentru context suplimentar despre miza economică a proiectului, Economedia indică și materialul explicativ: Economedia . Informarea MApN citată în articol este disponibilă aici: MApN . [...]

Două avioane F-18 spaniole au fost ridicate de la sol pentru monitorizare după ce o țintă aeriană a fost detectată marți dimineață în proximitatea frontierei României cu Ucraina, potrivit HotNews , care citează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Episodul arată presiunea operațională constantă pe apărarea aeriană din zona de graniță și rolul misiunilor aliate în reacția rapidă. MApN a anunțat că alerta aeriană a încetat la ora 09:04 și că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. Ținta aeriană a fost detectată de sistemul de supraveghere radar al MApN la aproximativ 4 km est de Vâlcove, în apropierea frontierei cu Ucraina. Vâlcove este o localitate ucraineană aflată peste Dunăre de Periprava. Reacția operațională: ridicarea F-18 de la Kogălniceanu Ca urmare a detecției, „două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu , au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației”, potrivit comunicatului MApN citat de publicație. Alertarea populației: mesaj RO-Alert în Tulcea Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert la ora 07:31, avertizând asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomandând populației să se adăpostească. Durata estimată a alertei a fost de 90 de minute. Context: alerte repetate în nordul județului Tulcea Nordul județului Tulcea a mai fost vizat și luni seară de o alertă, după ce două ținte aeriene au fost detectate la 25 de kilometri de Insula Șerpilor. [...]

Frecvența alertelor Ro-Alert din Tulcea a ajuns în 2026 la nivelul cumulat al anilor 2023–2025 , un semnal de presiune operațională pentru sistemul de avertizare publică pe fondul incidentelor legate de atacurile cu drone din proximitatea graniței, potrivit Antena 3 . În primele șapte luni din 2026, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis populației din județul Tulcea 61 de alerte extreme „din cauza atacurilor cu drone ale Rusiei”, arată datele furnizate Agerpres de IGSU și preluate de publicație. Prin comparație, în intervalul 2023–2025 au fost transmise, cumulat, 63 de mesaje Ro-Alert: 12 în 2023, 21 în 2024 și 30 în 2025. Ce arată comparația pe ani Datele IGSU indică o creștere accelerată a numărului de alerte în Tulcea, județ aflat în imediata vecinătate a zonei de conflict: 2023: 12 mesaje Ro-Alert 2024: 21 mesaje 2025: 30 mesaje 2026 (ianuarie–iulie): 61 alerte extreme Extinderea geografică a alertelor, în timp Publicația notează și momentele în care au fost transmise primele mesaje Ro-Alert pe acest tip de risc în mai multe județe: primul mesaj în România pe fondul războiului: Tulcea , 13 septembrie 2023, ora 00:50; urmat de Galați , la 01:04; primul mesaj pe fondul atacurilor cu drone: Constanța , 17 octombrie 2024, ora 18:55; Vrancea , 25 noiembrie 2025, ora 08:36. Context: confirmări și incidente în proximitatea graniței Ministerul Apărării Naționale a confirmat în septembrie 2023 găsirea unor fragmente dintr-un echipament „care ar putea fi asimilat unei drone”, identificate în satul Plauru (comuna Ceatalchioi, Delta Dunării, județul Tulcea), localitate aflată la câteva sute de metri de portul Ismail (regiunea Odesa, Ucraina), separată de acesta de Dunăre. Separat, articolul menționează că războiul din Ucraina a escaladat în 2022, iar în Deltă au avut loc 110 incendii care au afectat o suprafață totală de 22.085,2 hectare, cea mai mare suprafață de vegetație afectată de incendii în perioada 2015–2025, potrivit Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. [...]

Distrugerea unui radar american de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,25 miliarde lei) arată cât de vulnerabile au devenit „nodurile” fixe din apărarea antirachetă , iar SUA caută acum să treacă la senzori mobili și dispersați, potrivit HotNews . Episodul a avut loc în contextul războiului cu Iranul, după ce un radar AN/TPY-2 dislocat într-o bază din Iordania a fost scos din luptă. SUA au în inventar doar 13 sau 14 radare AN-TPY2, fiecare evaluat la circa 500 de milioane de dolari, iar rolul lor este central în arhitectura de apărare antirachetă, inclusiv împotriva rachetelor balistice care pot avea încărcătură nucleară. De ce contează: un activ rar și scump, neutralizat de un adversar „mai puțin sofisticat” Radarul AN/TPY-2 este descris ca „ochii, urechile și creierul” sistemului THAAD, conceput pentru contracararea rachetelor balistice cu rază intermediară (de circa 3.000 km), dar integrat și într-o rețea extinsă care poate urmări inclusiv rachete balistice intercontinentale. În cazul din Iordania, iranienii au reușit să evite detectarea și interceptarea, iar americanii nu știu nici acum sigur dacă radarul a fost distrus de o dronă sau de o rachetă. Un element de vulnerabilitate subliniat în material: deși are rază mare (până la 3.000 km), radarul este static, ceea ce îl face o țintă dacă este localizat. Potrivit Military Watch Magazine, cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului, China a publicat imagini din satelit care arătau dislocarea radarului în Iordania, iar ulterior acesta a fost distrus (context prezentat de HotNews, cu trimitere la un material Military Watch Magazine ). Schimbarea de direcție: SUA caută radare mobile, instalabile rapid Consecința operațională imediată descrisă în articol este reorientarea către senzori mobili. Publicația americană Axios notează că Agenția americană pentru apărare antirachetă (Missile Defense Agency – MDA) caută sisteme de radare mobile capabile să detecteze și să urmărească rachete balistice, de croazieră și hipersonice, tocmai pe fondul vulnerabilității radarelor fixe și a senzorilor statici. În luna curentă, MDA a publicat detalii despre viitoarea competiție „Forward-Based Mode Radar Next”, iar cerințele menționate includ: să încapă în avioane de transport Boeing C-17; să poată fi instalate în câteva ore de la sosire; să poată fi demontate în câteva minute, pentru a evita focul inamic; să funcționeze cu rețelele existente de comandă și control; să fie proiectate pentru producție rapidă în serie, la costuri scăzute. Context: „cei mici” pot produce pagube disproporționate HotNews citează un articol de opinie al lui Thomas L. Friedman din The New York Times, care leagă incidentul de o tendință mai amplă: actori cu resurse mai reduse pot lovi cu precizie și costuri mici sisteme scumpe, moștenite, ale marilor puteri. „Concluzia mea privind această nouă dinamică este că cei mici pot acum să acționeze cu adevărat la scară mare, cu mare precizie și cu costuri foarte reduse.” În aceeași logică, materialul menționează că, deși Iranul este sub sancțiuni economice din 1979, a reușit să dezvolte un arsenal de rachete și drone sofisticate, dar relativ ieftine. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția de lucru a SUA este accelerarea tranziției de la „noduri” fixe, mari și greu de protejat, la o rețea de detectare mai mobilă și mai dispersată, gândită să supraviețuiască unui atac inițial și să susțină avertizarea timpurie inclusiv în fața rachetelor hipersonice, care au traiectorii mai greu de anticipat și timpi de reacție mai scurți. Limitarea rămasă explicită în material: cauza exactă a distrugerii radarului (dronă sau rachetă) nu este confirmată. [...]

Rusia își consolidează capacitățile militare din spațiu printr-un nou satelit plasat pe orbită , într-o mișcare care poate susține mai bine comunicațiile și coordonarea operațională în contextul războiului din Ucraina, potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că satelitul „a fost plasat pe orbită conform programului” și că operațiunea a fost realizată sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse, într-un comunicat preluat de agenția rusă Interfax. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse.” Potrivit comandamentului militar rus, specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, iar sistemele acestuia funcționează normal, relatează Agerpres . Ministerul Apărării a mai precizat că lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită „s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială „Gherman Titov”. Context: intensificarea lansărilor cu utilizare militară În ultimele luni, Rusia a accelerat lansările de echipamente cu potențial militar: în aprilie, armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachetele Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk; în iulie, 16 sateliți Rassvet-3, descriși drept „Starlinkul rusesc”, au fost plasați pe orbită. Deși scopul lor este comercial și civil, EFE notează că ar putea deveni „extrem de utili” pentru armata rusă, inclusiv prin posibilitatea de a permite lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene; în 2025, Rusia a mai lansat mai multe sonde militare, cea mai recentă fiind pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a. De ce contează: infrastructura orbitală devine un avantaj operațional Mesajul central al acestei evoluții este operațional: o constelație mai densă de sateliți (militari sau cu utilizare duală, civilă și militară) poate crește reziliența comunicațiilor și a fluxurilor de date, într-un război în care informația în timp real și coordonarea sunt critice. În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic, în condițiile în care propriul program spațial a înregistrat „numeroase eșecuri” în ultimii ani, potrivit aceleiași surse. [...]