Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina pregătește un interceptor balistic mai ieftin decât Patriot, printr-un proiect european numit Freya, aflat în faza de testare a prototipurilor, potrivit Kyiv Post. Miza este reducerea costurilor și a dependenței de rachetele PAC-3 pentru Patriot, într-un moment în care livrările SUA sunt descrise ca fiind sub presiune.
La o audiere parlamentară, Denys Shtilerman, co-proprietar și CEO al producătorului ucrainean Fire Point, a spus că programul urmărește dezvoltarea unui sistem capabil să intercepteze rachete balistice. Dacă testele decurg conform planului, primele interceptări ar putea avea loc până la finalul anului, a indicat el.
Patriot este un element central al apărării Ucrainei împotriva rachetelor rusești de mare viteză, însă publicația notează că aprovizionarea SUA este „întinsă” de războiul din Iran. În acest context, costul muniției devine un factor critic: Ministerul ucrainean al Apărării a descris racheta PAC-3 (generația cea mai nouă) drept „cel mai eficient interceptor” împotriva rachetelor rusești avansate, iar costul este estimat la circa 4 milioane de dolari pe unitate (aprox. 18,4 milioane lei), conform materialului.
Tot ca indicator al consumului de muniție, un ofițer superior al Forțelor Aeriene ucrainene a afirmat în martie că, în Orientul Mijlociu, ar fi fost trase până la opt rachete pentru doborârea unei singure drone iraniene, față de una sau două în Ucraina împotriva rachetelor rusești.
Shtilerman a descris Freya drept un proiect comun european, cu implicarea Germaniei, Franței și Norvegiei. Coordonarea pe partea ucraineană ar fi asigurată de Rustem Umerov, secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare (RNBO).
Proiectul ar funcționa prin acorduri interguvernamentale care permit producătorilor de apărare să semneze contracte separate pentru componentele sistemului. Finanțarea ar veni de la companiile participante, iar acordurile între state ar crea mecanisme de partajare a tehnologiilor, potrivit declarațiilor citate. Shtilerman a mai spus că este implicată și o altă companie ucraineană, fără a-i dezvălui numele.
Conceptul Freya a fost prezentat pentru prima dată pe 14 mai și se bazează pe interceptorul FP-7, realizat din materiale compozite și capabil de viteze între 1.500 și 2.000 metri pe secundă (aprox. 5.400–7.200 km/h). Racheta ar urma să folosească un senzor de ghidaj în infraroșu semi-activ, pe care inginerii ucraineni intenționează să îl dezvolte în cooperare cu Diehl Defence (compania germană din spatele sistemului IRIS).
Pentru radar, sunt menționate ca opțiuni Saab Giraffe 8A, Saab Giraffe 4A, Ground Master 400 și TRML-4D. Sistemul ar urma să se integreze în rețeaua ucraineană de apărare aeriană și antirachetă prin protocolul NATO Link-16 (un standard de schimb de date între platforme militare).
În martie, președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul negociază cu două țări nenumite pentru alternative la rachetele PAC-3, dar nu este clar dacă se referea la Freya.
Recomandate
Propunerea NATO de a fixa un prag de 0,25% din PIB pentru sprijinul Ucrainei riscă să se blocheze politic , după ce Mark Rutte a admis că unele dintre cele mai mari puteri ale Alianței ar respinge ideea, potrivit Euronews . Miza este una bugetară și de coordonare: un prag comun ar împinge statele europene către un efort anual aproape triplat, dar întâmpină rezistență tocmai în capitale cu greutate în NATO. De ce contează: fără un prag comun, crește riscul de „ajutor în valuri” și negocieri prelungite Rutte a discutat deja propunerea ca țările europene să aloce Ucrainei echivalentul a 0,25% din PIB, argumentând că întărirea militară a Kievului ar contribui implicit la securitatea Europei. Potrivit estimărilor menționate de Rutte, o astfel de decizie ar duce la aproape triplarea ajutorului anual, până la 143 de miliarde de dolari pe an (aprox. 657 miliarde lei). Totuși, șeful NATO a recunoscut că există „multă rezistență” față de ideea unei cifre fixe. „Nu cred că această propunere va fi acceptată, deoarece există multă rezistență față de această cifră fixă de 0,25%. Nu sunt foarte entuziasmați de idee.” Cine ar putea bloca propunerea și care este contextul Potrivit The Guardian , care citează surse apropiate lui Rutte, printre statele care ar refuza se numără Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania — adică aliați cu pondere mare, a căror opoziție poate face dificilă transformarea propunerii într-un angajament colectiv. În paralel, articolul notează că există semnale de relaxare a unor sancțiuni: pe 19 mai, Marea Britanie a emis o licență temporară care permite importuri de motorină și kerosen din țiței rusesc, dacă produsele sunt procesate într-o țară terță. Totodată, a fost acordată o licență care permite transportul sau livrarea de gaze naturale lichefiate de la terminalele rusești LNG Sakhalin-2 și Yamal. Ce susținătorii propunerii pot invoca mai departe Euronews arată că propunerea lui Rutte este susținută de cel puțin șapte țări NATO, inclusiv state nordice care ar oferi chiar mai mult de 0,25% din PIB pentru susținerea Ucrainei. În practică, susținerea unui grup de state nu rezolvă însă problema centrală: fără acordul marilor contributori, un prag comun riscă să rămână o țintă politică, nu un mecanism predictibil de finanțare. [...]
Zelenski avertizează că Rusia ar putea folosi rachete Oreșnik într-un atac combinat, greu de interceptat , iar populația este îndemnată să trateze cu maximă seriozitate alertele de raid aerian „începând din această seară”, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei spune că serviciile ucrainene de informații, împreună cu parteneri americani și europeni, au date că Rusia s-ar pregăti să folosească racheta strategică cu rază medie Oreșnik ca parte a unui atac mai amplu, care ar putea viza inclusiv Kievul. Zelenski precizează că informațiile sunt în curs de verificare. În același mesaj, liderul ucrainean afirmă că au fost observate pregătiri care indică posibilitatea unui „atac combinat”, adică o lovitură cu mai multe tipuri de armament, în care ar putea fi incluse și armele cu rază medie de acțiune menționate. Ce înseamnă riscul operațional: viteză mare și interceptare dificilă În contextul avertismentului, Biziday notează că Rusia a lansat până acum două rachete Oreșnik asupra Ucrainei, fără încărcătură. Racheta este descrisă cu următoarele caracteristici, care îi cresc potențialul de impact într-un atac amplu: greutate de circa 35 de tone; poate transporta șase focoase (nucleare sau convenționale); rază operațională „prezumată” la 6.000 km; viteză de peste 12.000 km/h, ceea ce o face „foarte dificil de interceptat”. Avertisment și către aliați: presiune „preventivă” asupra Moscovei Zelenski le transmite aliaților că, dacă Rusiei „i se permite să distrugă vieți la o asemenea scară”, atunci „niciun acord” nu va împiedica alte regimuri similare să comită agresiuni. El cere un răspuns al comunității internaționale care să fie „preventiv, nu post factum” și solicită presiune asupra Moscovei „pentru ca aceasta să nu extindă războiul”. Informațiile sunt atribuite de Biziday surselor Kyiv Independent și RBC-Ukraine , fără ca în material să fie indicate linkuri către acestea. [...]
Ucraina își „gamifică” războiul cu un sistem de puncte care direcționează echipamente către unitățile cu rezultate , iar competițiile între piloții militari de drone devin un instrument practic de selecție și feedback pentru producători, potrivit Reuters . Într-un câmp de lângă stațiunea Truskaveț, în vestul Ucrainei, piloți din 19 dintre cele mai bune unități de drone au participat săptămâna aceasta la „ Wild Drones ”, o competiție în care miza nu este doar prestigiul, ci și accesul la hardware modern pentru unitățile din prima linie. Într-o demonstrație, o dronă interceptoare P1-SUN a tăiat cablul care lega o altă dronă de un balon-țintă, spre reacția soldaților care urmăreau. Cum funcționează „gamificarea” și de ce contează operațional Ucraina a introdus anul trecut un sistem de puncte pentru „lovituri confirmate” cu drone, puncte pe care unitățile le pot cheltui pentru echipamente pe platformele online DOT-Chain și Brave1 Market, descrise în articol drept un fel de „Amazon pentru război”. Un soldat din primul batalion al Brigăzii 22 Mecanizate Separate a comparat procesul de selecție cu alegerea unei mașini, argumentând că echipamentele „fac lucruri diferite”. Oficialii ucraineni citați de Reuters susțin că mecanismul urmărește două obiective: să motiveze soldații prin competiție între unități; să aloce resursele mai eficient, către piloții considerați cei mai buni. În paralel, Rusia ar folosi un sistem de bonusuri în numerar care stimulează distrugerea de echipamente, notează Reuters. Competiția ca „piață” între front și producători Organizatorii și participanții descriu competiția și ca pe un spațiu de lucru între militari și industria de drone. Sergentul-major „Grey”, din batalionul de drone Black Raven (Brigada 93 Mecanizată), spune că evenimentul le permite piloților să comunice între ei și să vadă ce produse noi aduc producătorii. Mai mulți ofițeri afirmă că unitățile lor sunt în contact regulat cu producătorii pentru îmbunătățiri. Comandantul unității Black Raven, „Dym”, a descris ritmul de schimbare ca fiind continuu, cu versiuni de drone care se pot modifica radical în câteva luni. Extinderea „zonei de lovire” și utilizări logistice Creșterea razei de zbor a dronelor extinde constant „Kill Zone”, pe care Reuters o plasează în prezent la aproximativ 15 km de fiecare parte a liniei frontului, zonă în care soldații și vehiculele pot fi atacați rapid. Participanți la eveniment au mai spus că drone precum bombardierul greu Vampire, produs de compania ucraineană de tehnologie de apărare Skyfall, sunt folosite și pentru transport de hrană, apă și materiale medicale în această zonă, pentru a reduce numărul de oameni trimiși acolo. Câștigătorii pe categorii au primit câte trei drone Vampire, plus baterii și sisteme. Un purtător de cuvânt al Skyfall, identificat cu indicativul „Ares”, a declarat că firma are capacitatea de a produce peste 10.000 de drone pe zi și că primește constant feedback de pe front, adăugând că „cea mai mare cerere este automatizarea, astfel încât mai puțini oameni să poată opera mai multe drone”. [...]
SUA au aprobat un pachet de 108,1 milioane de dolari (aprox. 486 milioane lei) pentru mentenanța și susținerea operațională a sistemelor de apărare aeriană HAWK folosite de Ucraina , într-o formulă care vizează prelungirea funcționării acestora în rețeaua integrată de apărare antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Vânzarea militară externă (Foreign Military Sale – mecanism prin care SUA furnizează echipamente și servicii de apărare către aliați) a fost aprobată de Departamentul de Stat al SUA și include, la cererea Kievului, remorci cu catarg montabil, servicii de mentenanță și suport pentru modificări majore, piese de schimb, consumabile, servicii de reparație și returnare, precum și asistență de inginerie, tehnică și logistică din partea guvernului american și a contractorilor pentru sistemele „FrankenSAM HAWK”. Contractorul principal al proiectului este Sierra Nevada Corporation , cu sediul în Englewood, Colorado. Washington a transmis că pachetul urmărește întărirea capacităților Ucrainei de a răspunde „amenințărilor curente și viitoare”, prin consolidarea apărării aeriene integrate pentru autoapărare și misiuni de securitate regională. În același timp, Departamentul de Stat a susținut că tranzacția „nu va modifica echilibrul militar de bază din regiune” și că transferul nu va avea „niciun impact negativ asupra pregătirii de apărare a SUA”. Ce susține, concret, pachetul pentru HAWK Din informațiile publicate, sprijinul aprobat acoperă în principal zona de operare și întreținere, nu livrări noi de sisteme complete: mentenanță și suport pentru modificări majore; piese de schimb și consumabile; servicii de reparație și returnare; asistență de inginerie, tehnică și logistică; remorci cu catarg montabil (erectable mast trailers) pentru sistem. Context: HAWK și „FrankenSAM”, soluția de integrare rapidă HAWK („Homing All the Way Killer”) este un sistem american de rachete sol-aer cu rază medie, proiectat inițial în Războiul Rece pentru distrugerea aeronavelor și adaptat ulterior pentru interceptarea rachetelor de croazieră și a dronelor. Deși este mai vechi decât sisteme precum Patriot, bateriile HAWK modernizate sunt încă folosite în mai multe țări pentru acoperire antiaeriană de rază medie. Ucraina a primit sisteme și rachete HAWK de la aliați occidentali de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, ca parte a unei apărări stratificate împotriva atacurilor cu rachete și drone. Potrivit site-ului de monitorizare open-source Oryx, Ucraina ar fi primit probabil în jur de cinci sisteme HAWK din SUA, Spania și Țările de Jos. Programul „FrankenSAM”, menționat în anunț, combină platforme ucrainene de apărare aeriană de origine sovietică cu rachete și tehnologie radar occidentală, pentru a integra mai rapid muniții standard NATO în sistemele existente, la costuri mai mici. [...]
Un atac rapid asupra statelor baltice ar putea bloca reacția NATO prin întârzierea deciziei politice și a întăririlor , într-un scenariu discutat de Știrile Pro TV , pe baza unei analize din Foreign Policy despre vulnerabilitățile alianței în fața unei Rusii care ar ieși din războiul din Ucraina cu o armată mai mare și mai experimentată. Miza, potrivit analizei citate, este că o eventuală încetare a focului în Ucraina nu ar reduce automat riscurile de securitate pentru Europa. Din contră, odată oprite luptele, raportul de forțe ar putea deveni mai nefavorabil pentru europeni, iar capacitatea de descurajare (abilitatea de a preveni un atac prin riscul de represalii) ar ajunge la un minim relativ față de puterea Rusiei. De ce contează: „fereastra” de vulnerabilitate după un armistițiu Foreign Policy argumentează că, într-un orizont în care războiul s-ar apropia de un armistițiu spre finalul acestui an sau în 2027, Europa ar putea intra „în cea mai periculoasă perioadă” în raport cu Rusia. Rațiunea ține de ritmul diferit de acumulare a capacităților: Rusia ar avea o armată crescută numeric, cu aproape cinci ani de experiență de luptă, în timp ce statele europene încă încearcă să recupereze întârzieri, inclusiv în „războiul la distanță” și lovirea țintelor din spatele frontului. În același cadru, analiza susține că pentru Vladimir Putin armata rămâne instrumentul principal de impunere a obiectivelor legate de refacerea unei sfere de influență, ceea ce ar face ca riscurile să fie mai ușor de anticipat: presiunea militară ar deveni opțiunea recurentă. Mecanismul „paralizării”: viteză, fapt împlinit și descurajare nucleară Scenariul descris pornește dintr-un joc de război desfășurat în decembrie 2025 la Universitatea Helmut Schmidt a Bundeswehr-ului german din Hamburg, axat pe decizia politică, nu pe testarea unui plan operațional. Autorul citat spune că, jucând rolul șefului Statului Major rus într-o „Echipă Roșie”, a creat o criză pe flancul estic și a atacat Lituania „din prima mișcare”, ceea ce ar fi copleșit procesul decizional politic și militar german, iar Germania „nu a făcut nimic”. În logica acestui scenariu, trei elemente ar putea bloca reacția alianței: Viteza : Rusia ar avea deja trupe în zonă într-o criză, în timp ce NATO „are nevoie de timp” pentru întăriri – „zile în cel mai bun caz”, dar „săptămâni sau chiar mai mult” în cel mai rău caz. Ocuparea rapidă a unui teritoriu într-o ofensivă limitată, înainte ca un contraatac să se materializeze. Menținerea teritoriului și amenințarea cu escaladarea nucleară , pentru a descuraja un contraatac al NATO. Analiza pune accent și pe o întrebare politică sensibilă, atribuită în special liderilor germani: dacă ar accepta riscul unui război direct, „posibil nuclear”, cu Rusia pentru apărarea unui stat baltic. Ce urmează, în termenii discuției din analiză Textul nu avansează un calendar sau măsuri concrete ale NATO, dar sugerează că punctul critic este timpul de reacție – atât militar (mobilizarea și deplasarea întăririlor), cât și politic (decizia de a răspunde). În această cheie, vulnerabilitatea majoră nu este doar geografică, ci și de guvernanță: capacitatea de a lua rapid decizii într-o criză care evoluează în ore și zile. [...]
Schimbarea rapidă a războiului cu drone pune sub presiune programele de înzestrare cu tancuri și blindate , inclusiv cele aflate în derulare în România, în condițiile în care vulnerabilitatea acestor platforme pe frontul din Ucraina obligă armatele să-și regândească doctrina și investițiile, potrivit Antena 3 . Generalul american în rezervă David Petraeus , fost comandant al armatei SUA în Irak și Afganistan și fost director al CIA, a spus într-un interviu acordat Bloomberg că Statele Unite nu au învățat „nimic” din lecțiile conflictului din Ucraina și că este nevoie de o schimbare instituțională profundă pentru adaptarea doctrinei la „noul tip de război cu drone”. În această logică, Petraeus susține că tancurile și vehiculele blindate au devenit, în multe situații, inutilizabile pe câmpul de luptă. „Tancurile nu mai pot manevra și nu mai pot supraviețui pe câmpul de luptă. Mașinile blindate nici măcar nu mai pot fi folosite (...) până în așa-numita zonă a morții, care se întinde pe câte 35 de kilometri, de o parte și alta a liniei frontului ucrainean.” De ce contează: costuri mari, risc de „învechire” accelerată Mesajul lui Petraeus are o miză operațională și bugetară: dacă dronele produc deja cea mai mare parte a pierderilor și pot lovi în profunzime, investițiile în platforme grele trebuie însoțite de capabilități anti-dronă, apărare antiaeriană și adaptări rapide ale echipamentelor (inclusiv software și hardware), altfel eficiența lor scade abrupt. Petraeus afirmă că Ucraina folosește „10.000 de drone pe zi” și că „90% din pierderile armatei ruse sunt acum provocate de drone”. El mai spune că Ucraina ar urma să crească producția de drone de la 3,5 milioane la 7 milioane „în acest an”, ceea ce ar echivala cu „20.000 de drone pe zi”, dacă există suficienți piloți. Următorul pas: autonomie, „roiuri” și contramăsuri cu rază scurtă Fostul director al CIA susține că lipsa de piloți ar putea deveni mai puțin relevantă, pe măsură ce apar sisteme complet autonome, fără operator uman, ceea ce ar duce la „roiuri de drone” – o problemă pentru care, spune el, „nu avem o soluție în prezent”. Ca posibilă contramăsură, Petraeus indică armele cu puls electromagnetic de mare putere, aflate în producție, dar cu limitări: sunt eficiente, însă au „rază scurtă de acțiune”. El vorbește despre necesitatea unui număr foarte mare de astfel de sisteme, în condițiile unei raze de 2–3 kilometri. Context românesc: contracte mari pentru Lynx și Abrams În același context, Antena 3 citează date oficiale ale guvernului român transmise Parlamentului, potrivit cărora România a încheiat un contract de 3,33 miliarde de euro pentru 298 de blindate germane Lynx. Din total: 232 de vehicule Lynx ar urma să fie finanțate prin împrumutul SAFE, cu un cost total de 2,6 miliarde de euro (aprox. 11,19 milioane de euro per unitate); 66 de vehicule Lynx vor fi finanțate din bugetul României, la o valoare totală de 738,6 milioane de euro. Totodată, România va achiziționa de la SUA 54 de tancuri Abrams și 12 derivate ale acestora, pentru 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde de lei). [...]
