Știri
Știri din categoria Apărare
SUA a aprobat o posibilă vânzare militară de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei) către Ucraina, un pachet axat pe modernizarea apărării antiaeriene, care ar urma să fie finanțat dintr-o combinație de contribuții europene și fonduri americane, potrivit news.ro.
Miza economică și operațională a deciziei este că, dacă tranzacția se finalizează, achiziția ar fi plătită inclusiv prin programul american Foreign Military Financing (FMF) — asistență financiară nerambursabilă care permite altor state să cumpere armament și echipamente de apărare produse în SUA. Informațiile sunt transmise de Reuters, citată de publicație.
Departamentul de Stat a precizat că fondurile FMF „vor fi contabilizate drept contribuție de capital a SUA la Fondul de Investiții pentru Reconstrucția Ucrainei, printr-o rambursare în raport de 1 la 1”. Fondul a fost creat în cadrul acordului privind mineralele semnat anul trecut între SUA și Ucraina.
Potrivit Departamentului de Stat, pachetul aprobat include:
Vânzarea propusă trebuie să treacă prin procedura de examinare a Congresului SUA înainte de a putea fi finalizată.
Aprobarea vine în aceeași zi în care președintele Donald Trump a promulgat o lege amplă privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, care permite intensificarea presiunii economice asupra Moscovei. Tot în această lună, Trump a declarat că va cere statelor europene să ramburseze Statelor Unite costurile ajutorului militar și munițiilor trimise anterior Ucrainei, mai notează publicația.
Recomandate
Ucraina susține că a degradat capacitatea Rusiei de a opera drone Orion în Crimeea , după ce a lovit o stație de control la aerodromul Saki , un nod care, potrivit armatei ucrainene, poate limita semnificativ utilizarea acestor sisteme în zonă, relatează Kyiv Post . Loviturile ar fi avut loc joi, 17 septembrie, și în noaptea de 17 spre 18 septembrie, conform unui comunicat al Statului Major General al Ucrainei. Ținta din Crimeea era, potrivit aceleiași surse, la aerodromul Saki, în apropiere de Novofedorivka. De ce contează: efect operațional asupra dronelor Orion Statul Major General afirmă că avarierea stației de control la sol „ar putea restricționa semnificativ” capacitatea Rusiei de a opera dronele Orion în acel sector. Orion (numită și Inokhodets) este descrisă ca o dronă rusească de recunoaștere și atac, de tip „altitudine medie, autonomie mare” (capabilă, potrivit informațiilor citate, să rămână în aer până la 24 de ore). Conform descrierii din material, drona poate executa recunoaștere optică și electronică și poate desemna ținte de la altitudini de până la 7,5 kilometri, iar încărcătura de luptă ar fi de aproximativ 200–250 de kilograme, incluzând rachete ghidate și bombe. Alte ținte raportate: Donetsk și regiunea Luhansk În același bilanț, Statul Major General al Ucrainei a mai raportat: lovirea unei facilități din apropiere de Donețk, folosită pentru depozitarea, pregătirea și lansarea dronelor rusești de atac; lovirea unui depozit de muniții lângă Dovjansk (regiunea Luhansk); lovirea unui depozit de aprovizionare militară lângă Kypuche (regiunea Luhansk). Armata ucraineană nu a precizat ce armament a fost folosit, nici pierderile rusești sau amploarea pagubelor. „Munca împotriva țintelor militare-cheie ale inamicului continuă”, a transmis Statul Major General al Ucrainei, potrivit materialului. În context, publicația notează că Ucraina a vizat în repetate rânduri infrastructură militară și energetică în Crimeea ocupată, pe care Rusia o folosește ca bază pentru operațiuni împotriva Ucrainei. [...]
Ucraina susține că a câștigat prima confruntare navală „dronă contra dronă”, un semnal că războiul pe mare intră într-o fază mai automatizată , potrivit TechRadar . Episodul ar fi avut loc în Marea Neagră, unde o dronă navală ucraineană Sargan-3000 ar fi distrus o ambarcațiune fără echipaj a Rusiei folosind o turelă de armament operată de la distanță (Protector RWS). Informația rămâne, însă, incomplet confirmată: relatarea nu a fost verificată independent, iar Ucraina nu a comunicat data, ora sau locul exact al angajării. Rusia, la rândul ei, nu a confirmat că ar fi pierdut o ambarcațiune în acest incident. De ce contează: trecerea de la lovituri asupra navelor la „interceptare” între drone Dacă se confirmă, schimbarea operațională este importantă: dronele maritime nu mai sunt folosite doar pentru atacuri asupra unor ținte mari sau staționare, ci și pentru confruntări directe între platforme fără echipaj. În practică, asta înseamnă că misiunile pe mare pot include „vânătoare” și neutralizare de drone adverse, nu doar lovituri de oportunitate. TechRadar notează că episodul vine pe fondul intensificării activității dronelor maritime ucrainene și la câteva luni după intrarea în serviciu a Sargan-3000. Ce este Sargan-3000 și ce armament ar fi folosit Sargan-3000 a intrat în serviciu activ în aprilie 2026 și este descris ca o „platformă multifuncțională”, ceea ce sugerează un design modular, adaptabil pentru diferite misiuni (de exemplu, prin integrarea de senzori sau armament). În incidentul relatat, drona ar fi folosit o turelă Protector RWS (sistem modular care poate monta mai multe tipuri de armament). În mod specific, ar fi fost utilizată o mitralieră de 12,7 mm controlată de la distanță, posibil de tip M2 Browning sau NSV, menționează publicația. Context: extinderea operațiunilor ucrainene cu drone maritime În 2026, Ucraina și-a extins operațiunile cu drone maritime în Marea Neagră și Marea Azov; TechRadar afirmă că 105 nave rusești ar fi fost atacate în Marea Azov. Totodată, publicația precizează că „caracteristicile fizice” ale Sargan-3000 nu sunt cunoscute în acest moment. Materialul trece în revistă și alte platforme fără echipaj folosite de Ucraina: Sea Baby (folosită de Serviciul de Securitate al Ucrainei): ambarcațiune de 6 metri, cu rază de acțiune estimată la 1.000 km și încărcătură utilă de aproximativ 850 kg, despre care se crede că este utilizată în principal împotriva țintelor ancorate. Magura V5 (sub Direcția de Informații a Apărării ): mai scurtă, cu încărcătură mai mică și rază de acțiune inferioară față de Sea Baby, dar cu rol similar. În incidentul „cel mai recent”, nava rusă ar fi fost identificată de Direcția de Informații a Apărării, care ar fi autorizat drona navală ucraineană să angajeze ținta. TechRadar amintește și un episod anterior, din iulie 2026, când o dronă ucraineană ar fi scufundat de la distanță o ambarcațiune rusească în Marea Neagră. Ce urmează Fără confirmări independente și fără detalii de localizare și moment, episodul rămâne la nivel de revendicare. Totuși, dacă astfel de confruntări devin recurente, ele pot accelera investițiile în detectare, armament la distanță și tactici de „anti-dronă” pe mare, cu efect direct asupra modului în care sunt protejate rutele și activele navale în Marea Neagră. [...]
Polonia întărește securitatea la punctele de frontieră cu Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit ținte ucrainene la câțiva kilometri de granița poloneză, ceea ce a dus inclusiv la suspendarea temporară a trecerii, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: autoritățile poloneze cresc nivelul de protecție al infrastructurii de frontieră folosite de paza de frontieră, pe fondul riscului ca loviturile din proximitatea graniței să afecteze fluxurile de trecere și securitatea în zona de contact. Ce a declanșat decizia Ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat consolidarea punctelor de trecere după atacuri cu drone atribuite Rusiei asupra unor ținte din Ucraina, foarte aproape de granița cu Polonia. Conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, o dronă rusă a lovit duminică un tren de pasageri, iar o altă dronă a lovit un camion în apropierea unei benzinării din zonă. Ulterior, grănicerii polonezi au anunțat suspendarea trecerii frontierei. Ce se schimbă la frontieră: fortificații și supraveghere suplimentară Potrivit mesajelor publice citate în material, Polonia trece la consolidări fizice și la întărirea dispozitivului de supraveghere: geniştii construiesc fortificații la graniță folosind containere din plastic care pot fi umplute cu nisip sau pietriș; vor fi suplimentate posturile de observare și pază la punctele de trecere de la Dorohusk, Medyka și Korczowa . Într-un mesaj publicat pe X, ministrul apărării a justificat măsurile prin deteriorarea mediului de securitate regional: „Ultimele zile arată că acțiunile Rusiei amenință securitatea întregii Europe. În concordanță cu decizia guvernului nostru, infrastructura folosită de paza frontierei este consolidată”. De ce contează Consolidarea punctelor de trecere și suplimentarea posturilor de observare indică o trecere la un regim de frontieră mai „întărit” operațional, în contextul în care atacurile din apropiere pot produce întreruperi ale traficului și pot crește costurile logistice și de securitate pentru operațiunile din zonă. Materialul nu oferă un calendar sau o durată pentru suspendarea trecerii ori pentru finalizarea lucrărilor. [...]
Iranul își extinde arhitectura de apărare printr-o nouă forță de voluntari , într-o mobilizare pe care autoritățile o leagă direct de războiul început la final de februarie și de presiunea economică exercitată de SUA, potrivit Al Jazeera . La Teheran, sute de mii de oameni au participat la un marș organizat de guvern, prezentat ca un semnal de disponibilitate pentru „apărare” și, la nevoie, pentru a lua armele. O nouă forță de voluntari, integrată în dispozitivul IRGC și Basij Guvernul iranian a prezentat la miting o forță de voluntari nou formată, care ar urma să primească instruire militară limitată și pregătire pentru intervenții de urgență. Rolul declarat: un strat suplimentar de securitate pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și pentru miliția Basij. Participanții au defilat prin centrul Teheranului în uniforme de luptă, unii cu steaguri și arme, iar autoritățile au expus echipamente militare, inclusiv drone și baterii antiaeriene, notează publicația. Cifrele raportate de autorități nu pot fi verificate independent Autoritățile iraniene au susținut că 313.000 de persoane au participat la evenimentul din capitală, însă cifra nu a putut fi verificată independent. Șeful IRGC din Teheran, Hassan Hassanzadeh, a declarat pentru postul de stat IRIB că peste 600.000 de persoane s-ar fi înregistrat pentru campania voluntară „Janfada-ye-Iran” (tradus aproximativ: „Cei care își sacrifică viața pentru Iran”), iar peste un milion ar urma să participe la instruire. La miting au fost prezenți și lideri de vârf, inclusiv președintele Masoud Pezeshkian și șeful Basij, Hossein Taeb. Taeb le-a spus participanților că voluntarii ar fi pregătiți pentru „apărare în toată regula” și ar deveni un „coșmar” pentru inamicii Iranului. Mobilizarea, legată de război și de presiunea economică Al Jazeera relatează că mobilizarea este prezentată de autorități ca parte a unei strategii mai largi de apărare, în contextul atacurilor americano-israeliene lansate la final de februarie. Campania de mobilizare a voluntarilor ar fi început la începutul lui aprilie, în perioada de intensificare a atacurilor. În paralel, mitingul are loc pe fondul dificultăților economice, pe care Iranul le pune pe seama blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și a unor noi sancțiuni. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, a condamnat ceea ce a numit un „război economic brutal”, „conceput deliberat” pentru a provoca suferință populației. Publicația mai notează că administrația SUA a vizat, joi, rețele de monedă digitală despre care afirmă că ar facilita accesul unor entități iraniene sancționate la sistemul financiar internațional. În acest context, autoritățile iraniene susțin că peste 30 de milioane de persoane s-au înregistrat pentru o eventuală chemare la arme, dintr-o populație de 86 de milioane — un indicator al dimensiunii mobilizării pe care Teheranul încearcă să o proiecteze, deși datele rămân, în parte, imposibil de verificat independent. [...]
Germania își ancorează pe termen mediu aviația de luptă în F-35 , după ce prăbușirea programului european FCAS o obligă să caute rapid un „succesor” credibil pentru flota sa, potrivit Politico . Berlinul a primit primul avion F-35 la uzina Lockheed Martin din Fort Worth (Texas), într-un moment în care dezbaterea internă se mută de la livrări la întrebarea „ce urmează” după aparatul american. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a participat la ceremonie, iar livrarea vine în cadrul comenzii inițiale de 35 de avioane, evaluată la 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei). În paralel, dispariția, „mai devreme în acest an”, a programului franco-germano-spaniol Future Combat Air System (FCAS) alimentează în Berlin discuții despre extinderea achiziției de F-35, ca soluție de tranziție. De ce contează: „gol” de capabilități după FCAS și presiune pe decizii de achiziții F-35A Lightning II este prezentat ca răspuns la o nevoie imediată: înlocuirea avioanelor Tornado aflate la final de viață și menținerea rolului Germaniei în „nuclear sharing” (aranjamentul NATO prin care anumite state aliate au aeronave capabile să transporte bombe nucleare americane, decizia de utilizare rămânând la Washington). Pistorius a insistat că Germania „vrea și are nevoie” să mențină această misiune și a susținut că F-35 este, în acest moment, „singurul avion din lume” capabil să o îndeplinească. Calendarul operațional: instruire în SUA, Büchel din 2027, capacitate deplină în 2030 Primele aparate vor rămâne în Statele Unite pentru instruire, unde piloți și tehnicieni germani se pregătesc pentru operare. Conform planului citat, mai multe avioane ar urma să ajungă la baza Büchel spre finalul lui 2027, iar atingerea capacității operaționale depline este așteptată în 2030. Germania operează în prezent în jur de 80 de avioane Tornado, iar o parte dintre misiuni ar urma să fie preluate de Eurofighter Typhoon. Totuși, colapsul FCAS lasă un gol pe termen lung în planificarea flotei de luptă. Opțiunile Berlinului: mai multe F-35, un program „de generația a șasea” sau efort național La Berlin Air Show din iunie, Pistorius a spus că Germania cântărește mai multe direcții după eșecul FCAS: achiziția de F-35 suplimentare ca opțiune „punte”; aderarea la un program internațional existent de generația a șasea; dezvoltarea unui efort național condus de Airbus. Șeful Forțelor Aeriene germane, lt. gen. Holger Neumann, a declarat la același eveniment că a cerut ministerului să procure „platforme de generația a cincea plus dincolo de 2035” și a avertizat că, chiar dacă un nou sistem nu va fi gata în 2035, planificarea trebuie să înceapă de acolo. Una dintre variantele discutate este creșterea flotei prin cumpărarea a încă 15 avioane F-35. Miza industrială: cât de mult intră companiile germane în mentenanța F-35 Pentru industria germană, întrebarea centrală devine cât de profund vor fi integrate companiile locale în mentenanța și suportul pe termen lung al F-35. Lockheed Martin susține că aproximativ un sfert din componente sunt fabricate în Europa, iar Rheinmetall produce părți de fuselaj pentru clienți din afara Germaniei. Marie-Christine von Hahn, director general al asociației industriei aerospațiale și de apărare BDLI, a spus că F-35 are „o misiune clară” în nuclear sharing, dar a avertizat că achizițiile nu trebuie să distragă atenția de la problema mai mare: capacitatea Europei — și în special a Germaniei — de a dezvolta, construi, întreține și moderniza propriile avioane de luptă. În fundal, Politico notează că legăturile industriale transatlantice sunt puse la încercare de îndoieli privind angajamentul Washingtonului față de apărarea Europei sub președintele Donald Trump. Pistorius a argumentat că, atunci când se discută despre „independență”, trebuie recunoscute și „dependențele reciproce” care țin aliații aproape și le permit să beneficieze unii de alții. [...]
Serbia își extinde capacitatea de producție militară printr-o fabrică de drone cu partener israelian , într-un demers care vizează atât dotarea armatei proprii, cât și exportul, potrivit Agerpres . Președintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat inaugurarea pe Instagram, fără să precizeze localizarea unității și fără să numească partenerul israelian. Jurnaliștii nu au fost invitați la eveniment, Vucic invocând „confidențialitatea procesului de producție”. Producție pentru armată și pentru export În mesajul public, Vucic a descris noua unitate drept o „fabrică de asamblare de drone avansate de fabricație israeliană” și a susținut că aceasta va produce echipamente „destinate forțelor armate sârbe și celor din alte țări”. Președintele a mai afirmat că autoritățile de la Belgrad ar avea în plan deschiderea a „cel puțin încă trei fabrici” în Serbia, împreună cu partenerii israelieni. La vizită a participat și ambasadoarea Israelului, Avivit Bar-Ilan, conform materialului. Cine ar fi partenerul și cum ar arăta structura joint-venture-ului Deși numele companiei nu a fost comunicat oficial, investigații publicate de Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) și de cotidianul israelian Haaretz indică drept partener Elbit Systems . Potrivit acelorași surse, Elbit Systems ar deține 51% din societatea mixtă, iar grupul sârb de stat din industria de armament Yugoimport-SDPR ar deține 49%. Conform BIRN și Haaretz, fabrica ar urma să producă drone cu rază scurtă și lungă de acțiune. Niciuna dintre părți nu a comentat aceste informații, notează Agerpres, care citează AFP. Context: exporturi de armament către Israel și reînarmare regională Serbia a intrat în atenție în legătură cu exporturile de arme către Israel, care, potrivit anchetelor jurnalistice menționate în material, ar fi crescut de la 1,4 milioane de euro (aprox. 7 milioane lei) în 2023 la 42,3 milioane de euro (aprox. 212 milioane lei) în 2024. În același context, raportoarea specială a ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, a apreciat în timpul unei vizite în Serbia din acest an că Belgradul rămâne unul dintre aliații „cei mai constanți și hotărâți” ai Israelului, în pofida apelurilor de restricționare a exporturilor de arme din cauza războiului din Gaza. Belgradul a anunțat în ultimele luni și noi achiziții și proiecte de producție de armament, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa. Serbia, una dintre puținele țări din Balcanii de Vest care nu este membră NATO, afirmă că investește masiv în armată pentru a-și „păstra neutralitatea”, menținând totodată legături strânse cu Moscova după invazia rusă în Ucraina, potrivit AFP. [...]
