Știri
Știri din categoria Externe
AfD pregătește o discuție despre reluarea gazului rusesc, un semnal politic cu potențial de a reaprinde presiunea pe politica energetică a Germaniei, potrivit Mediafax, care citează surse Reuters. Întâlnirea ar urma să aibă loc anul viitor, cel mai devreme în martie, și ar viza inclusiv Nord Stream, infrastructura de transport a gazelor rusești către Germania.
Conform surselor citate, la discuții ar urma să participe Kirill Dmitriev, consilier apropiat al lui Vladimir Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, alături de copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Organizatorii ar lua în calcul ca reuniunea să fie găzduită în Israel, Emiratele Arabe Unite sau India și speră la prezența unor reprezentanți din SUA, deși un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Steve Witkoff și Jared Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați.
Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace, potrivit uneia dintre surse. În acest context, una dintre temele de pe agendă ar fi „posibila redeschidere” a gazoductelor Nord Stream.
Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia, notează Reuters. Materialul amintește că Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi Nord Stream, conductele fiind grav avariate în exploziile din septembrie 2022.
Weidel a susținut, într-un interviu acordat Reuters în iunie, încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că o astfel de schimbare ar putea sprijini economia germană „aflată în dificultate”.
Reuters subliniază că orice astfel de întâlnire ar avea „în principal o valoare simbolică”, deoarece AfD nu se află la guvernare. Totuși, pregătirile indică o presiune în creștere asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale refuză colaborarea cu AfD, iar formațiunea câștigă sprijin electoral.
O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților, mai ales în Europa de Est, potrivit aceleiași surse.
Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, a avertizat că o astfel de întâlnire ar putea alimenta și în interiorul partidului său vocile favorabile reluării achizițiilor de gaze din Rusia.
„AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania.”
În paralel, una dintre surse a spus că AfD ar urmări ca întâlnirea să transmită că partidul poate juca un rol în politica externă și să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie.
Recomandate
MAE anunță că va folosi dialogul diplomatic pentru a contracara declarații discriminatorii despre românii din Germania, după ce lidera partidului de extremă dreapta AfD, Alice Weidel , i-a acuzat pe imigranții români că „jefuiesc” sistemul social german, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe spune că respinge „orice instrumentare în scop politic a prezenței cetățenilor români în țările Uniunii Europene” și precizează că are în atenție „toate pozițiile publice relevante” care vizează comunitatea românească din străinătate, inclusiv din Germania. În reacția transmisă miercuri seară, MAE subliniază că românii din Germania au „o contribuție economică și socială majoră” și că sunt apreciați atât de autoritățile germane, cât și de angajatori. „Folosim dialogul diplomatic permanent cu autoritățile publice, inclusiv pentru a transmite reacția la declarațiile discriminatorii”, arată MAE. Contextul acuzațiilor și miza pentru România Alice Weidel, copreședinta AfD, a susținut că imigranții din România „jefuiesc” sistemul german de protecție socială, invocând un documentar al televiziunii publice regionale MDR despre cazuri în care unele familii ar beneficia de ajutoare sociale în Germania, iar banii trimiși în România ar contribui la prosperitatea unor localități. Din perspectiva interesului public și economic, poziția MAE indică faptul că Bucureștiul tratează subiectul ca pe unul cu potențial de a afecta percepția asupra forței de muncă românești din UE și relația cu autoritățile și angajatorii din Germania. Reacții politice în România Potrivit Digi24, una dintre primele reacții publice a venit de la Dominic Fritz, care i-a răspuns liderei AfD printr-un mesaj video în limba germană și a cerut scuze, argumentând că „sute de mii de români muncesc” legal, plătesc taxe și contribuții. În același context, Digi24 mai notează reacția fostului premier Ilie Bolojan, care a catalogat declarația drept „inacceptabilă” și a criticat retorica xenofobă și extremistă. De asemenea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat public lui Alice Weidel să își retragă afirmațiile, conform publicației. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia tratează Europa unită drept adversar pe termen lung , un mesaj care ridică miza pentru agenda de securitate a UE și pentru rolul Germaniei înaintea unei noi runde de negocieri de pace. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la Berlin, potrivit Digi24 , care citează Ukrainska Pravda . Zelenski a spus că Moscova „s-a hotărât deja” și că „o Europă pașnică și unită este dușmanul ei”, insistând că nu este o situație care „va dispărea pur și simplu într-un an”. El a invocat „infrastructura militară” construită de Rusia în ultimii ani și a susținut că aceasta ar fi „prea mult” pentru a fi îndreptată doar împotriva Ucrainei, mesajul său fiind că amenințarea vizează și Europa. În același discurs, liderul ucrainean a argumentat că Europa este privită și de alte state ca o posibilă „sursă de securitate”, încă „în mare parte potențială”, dar care ar putea deveni „foarte puternică”. Zelenski a adăugat că există „încă o șansă” ca SUA să rămână parte a alianței de securitate importante pentru Europa, însă a avertizat că rolul Statelor Unite în lume „ar putea deveni și mai redus”, ceea ce ar impune o creștere a rolului Europei. Miza pentru Germania, înaintea negocierilor Zelenski a legat explicit consolidarea rolului Europei de implicarea Germaniei, afirmând că fără aceasta obiectivul este „imposibil” și că „Europa nu are o alternativă la Germania”. În același timp, a descris situația Ucrainei drept „extrem de dificilă” în prezent, dar a insistat că Ucraina „nu se va preda niciodată” și „va rămâne mereu europeană”. Președintele ucrainean s-a aflat marți la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz , într-un moment pe care Digi24 îl descrie ca fiind important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului. Vizita a avut loc cu o săptămână înaintea unei noi runde de negocieri de pace, mediate de Statele Unite. [...]
Victoria democraților în alegerile intermediare din SUA reaprinde așteptările privind schimbări în comerț, energie și securitate , pe fondul reacțiilor venite din capitale europene și din alte regiuni, potrivit Digi24 . Mesajul comun: rezultatul este citit ca un „semnal politic puternic” și poate modifica gradul de previzibilitate al politicilor americane, fără să elimine însă riscurile de protecționism sau de blocaj intern la Washington. În sinteză, miza pentru partenerii SUA este dacă noul echilibru de putere va tempera deciziile cu impact direct asupra economiei globale – de la tarife și lanțuri de aprovizionare până la prețurile la combustibili și direcția politicilor climatice. Europa: mai multă previzibilitate, dar și avertismente despre protecționism Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a descris rezultatul drept un semnal de schimbare de curs, indicând că în politica americană se fac auzite „voci” mai apropiate de pozițiile europene, inclusiv pe climă, mediu și politică externă. Din Parlamentul European , Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, a vorbit despre o „oportunitate și un avertisment” pentru UE: mai multă influență democratică ar putea aduce dialog și previzibilitate, însă „protecționismul SUA nu va dispărea”, iar UE ar trebui să-și apere interesele și să poată acționa independent. În aceeași cheie, Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, a sugerat că rezultatul ar putea sprijini Ucraina și tranziția verde, dar a insistat că UE trebuie să-și continue consolidarea. Energie și putere de cumpărare: atenție la efectul asupra petrolului și benzinei Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a indicat că va fi de urmărit dacă președintele Donald Trump va recunoaște nevoia unor schimbări, inclusiv în privința prețurilor la benzină, cu impact direct asupra populației, și dacă își va reduce implicarea internațională. În Franța, Jordan Bardella (RN) a legat intervenția americană privind Iranul de riscuri economice „nu numai pentru economia SUA”, ci și pentru economia europeană, invocând posibile efecte asupra puterii de cumpărare prin creșterea prețurilor la petrol. Rusia: prudență oficială și lipsa unei reacții de la Kremlin Din Rusia nu a venit un comentariu al Kremlinului, însă Serghei Riabkov , adjunct al șefului diplomației ruse, a îndemnat la așteptarea rezultatelor finale și a spus că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, fără a sugera o schimbare de linie la Moscova. Aliați și parteneri din afara Europei: continuitate în relații și cooperare Guvernul Greciei, prin purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis, a transmis că relațiile greco-americane vor rămâne solide și că proiectele majore și acordurile importante nu vor fi afectate. Taiwanul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a anunțat că monitorizează evoluțiile și a reiterat intenția de a aprofunda cooperarea cu SUA în domenii precum securitate, comerț, tehnologie și educație, mizând pe sprijin bipartizan. Japonia, prin secretarul-șef al Cabinetului, Minoru Kihara, a subliniat că alianța Japonia–SUA rămâne piatra de temelie a politicii externe și de securitate, într-un context internațional mai „turbulent” și incert. Ce urmează, din perspectiva economică Reacțiile strânse de Digi24 indică două direcții urmărite de piețe și guverne: pe de o parte, posibilitatea unei politici americane mai previzibile în raport cu aliații; pe de altă parte, riscul ca polarizarea internă să ducă la blocaje și la decizii mai greu de anticipat, cu efecte în comerț, energie și securitate. Informațiile din sursă nu includ un calendar al măsurilor concrete care ar putea urma. [...]
Administrația Prezidențială apără contractele de lobby din SUA, dar evită să indice rezultate și costuri efective , deși unul dintre acorduri are un plafon maxim de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), potrivit Digi24 . Miza, în versiunea Cotroceniului, este accesul mai rapid la decidenții americani în contextul administrației Donald Trump, însă lipsa detaliilor despre livrabile și efecte concrete lasă deschisă discuția despre eficiența cheltuirii banilor publici. Vlad Ionescu , consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, susține că România trebuie să folosească „toate canalele” pentru a ajunge la factorii de decizie din SUA și argumentează că lobby-ul este „instituționalizat”, „bine reglementat” și „transparent” în democrația americană, fiind raportat într-un registru public. „Acum, în democrația americană, lobby-ul este o activitate instituționalizată și foarte bine reglementată și foarte transparentă”, a declarat Vlad Ionescu. Ce spune Cotroceniul despre utilitatea lobby-ului Oficialul afirmă că, până acum, România a mizat în principal pe canalele diplomatice și militare, dar că ar fi existat un „blocaj mental” în a utiliza și lobby-ul ca instrument de influență și comunicare. În argumentația sa, lobby-ul nu ar fi „elementul central”, ci o „valoare adăugată” folosită de toate statele, cu o relevanță sporită „având în vedere natura administrației Trump”. „Este un alt instrument pe care, iată, trebuie să îl folosim în panoplia completă de instrumente pe care le avem și care, având în vedere natura administrației Trump, este un instrument eficient”, a explicat consilierul de stat. Întrebarea cheie: rezultate concrete și bani cheltuiți Întrebat dacă aceste contracte au produs rezultate concrete și care sunt sumele cheltuite, Vlad Ionescu nu a oferit cifre și nici exemple punctuale. În schimb, a invocat obiective generale precum „securitatea” și „prosperitatea” României, legate de un parteneriat strâns cu SUA, și a indicat existența unui „dialog politico-diplomatic” cu administrația americană „la toate nivelurile”. „Acum nu aș vrea să mă concentrez pe această activitate. Eu pot să vă spun că există un dialog politico-diplomatic cu administrația americană la toate nivelurile”, a declarat acesta. Contractul cu Eversheds Sutherland: parametri și obiective declarate Administrația Prezidențială a anunțat în luna mai încheierea unui contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, cu firma americană Eversheds Sutherland. Contractul are o durată inițială de șase luni și un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Potrivit instituției, obiectivul este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și promovarea intereselor României în domenii precum apărarea, securitatea, energia și atragerea de investiții. În materialul Digi24, nu sunt prezentate exemple concrete de rezultate obținute în baza acestor demersuri. [...]
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Liderul suprem al Iranului transmite că schimbarea majorității în Congresul SUA nu va modifica linia Washingtonului față de Teheran , într-un mesaj care sugerează continuitate în tensiunile geopolitice cu potențial efect direct asupra riscului regional și, implicit, asupra piețelor energetice, potrivit Digi24 . Mojtaba Khamenei a declarat că „oricine crede că rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului vor schimba poziţia Washingtonului faţă de Teheran se înşală amarnic”, într-o intervenție preluată de CNN și Reuters, potrivit News.ro. În același mesaj, liderul iranian a respins ideea că eventuale concesii către SUA ar reduce ostilitatea față de Iran. „Oricine se agaţă încă de o speranţă, oricât de mică, că sistemul de dominaţie şi-ar putea schimba comportamentul (...) se înşală profund.” Mesajul Teheranului: presiune și descurajare, nu detensionare În declarațiile citate, Khamenei a invocat drept elemente ale unei „campanii împotriva hegemoniei SUA” atât distrugerea de către Teheran a bazelor americane din regiune, cât și controlul asupra Strâmtorii Ormuz — un punct-cheie pentru tranzitul petrolului la nivel global. „SUA consideră că sfârşitul hegemoniei lor este îndepărtat; noi îl vedem ca fiind aproape.” Din perspectiva impactului economic, referirea la Strâmtoarea Ormuz menține în prim-plan riscul de perturbare a fluxurilor energetice, într-un context în care războiul din regiune a fost asociat deja cu scumpiri la benzină și motorină pentru consumatori, inclusiv în SUA. Contextul politic din SUA: războiul, costul vieții și schimbarea majorității Materialul notează că războiul comun al SUA și Israelului împotriva Iranului a devenit un subiect central în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, pe fondul nemulțumirilor legate de conflict și de costul ridicat al vieții. În același context, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că „americanii au spus NU războiului”. Totodată, Donald Trump a recunoscut că războiul din Iran a afectat candidații republicani, dar și-a menținut decizia de a începe conflictul. Potrivit informațiilor prezentate, democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților, iar rezultatul deschide o perioadă de „guvernare divizată” la Washington. Ce urmează și de ce contează Mesajul liderului suprem iranian indică faptul că Teheranul nu se așteaptă la o recalibrare a politicii SUA după schimbarea echilibrului politic din Congres. În termeni practici, asta înseamnă că riscul geopolitic asociat conflictului și tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne ridicat, iar volatilitatea din energie poate continua să fie alimentată de evoluțiile din regiune. [...]
