Știri
Știri din categoria Apărare

Încetinirea avansului rusesc schimbă calculele de negociere ale Moscovei, pe fondul unei uzuri tot mai vizibile a trupelor și al creșterii eficienței ucrainene în războiul cu drone, potrivit Adevărul, care citează relatări de pe linia frontului preluate de CNN.
Un ofițer ucrainean din grupul „Lazăr”, Kirilo Bondarenko, spune că pe front se simte o schimbare de atitudine în rândul militarilor ruși: „Sunt epuizați”. În evaluarea sa, Ucraina „a reușit să recupereze și să întoarcă situația” în ultimele luni, iar evoluțiile nu ar fi doar o percepție, ci ar contura „o nouă realitate”.
Elementul central invocat este bilanțul teritorial din luna trecută: Ucraina ar fi eliberat mai mult teritoriu decât a cucerit Rusia, ceea ce ar reprezenta prima pierdere netă de teritoriu pentru armata rusă din august 2024, când Ucraina a lansat incursiunea în regiunea Kursk. Chiar dacă Rusia controlează în continuare aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, miza ar fi recâștigarea inițiativei, nu dimensiunea exactă a terenului.
Această schimbare lovește direct în mesajul politic al Kremlinului, construit pe ideea că victoria este „inevitabilă” și că, mai devreme sau mai târziu, Rusia va ocupa Donbasul. În același registru, analiza citată o leagă și de tactica de negociere a Moscovei, bazată pe convingerea că Occidentul va considera inutil sprijinul pentru Ucraina.
Christina Harward, de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), afirmă că evoluțiile recente „demontează, de fapt, întreaga narațiune” pe care se sprijină această abordare.
Potrivit materialului, o parte importantă din succesele recente este atribuită superiorității Ucrainei în utilizarea dronelor, într-un „război total” purtat pe trei direcții:
Harward susține că intensificarea loviturilor cu rază medie „afectează logistica Rusiei” și, dacă amenințarea devine constantă, aceasta ar putea încetini și îngreuna semnificativ aprovizionarea și coordonarea.
Volodimir Zelenski este citat cu ideea că loviturile asupra logisticii armatei ruse (de la depozite și posturi de comandă până la sisteme de apărare antiaeriană) sunt o prioritate, motiv pentru care Ucraina ar crește numărul contractelor și producția.
Un ofițer din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), cu indicativul „Bankir”, a declarat pentru CNN că, în pofida atacurilor ruse în direcția Zaporojie, Ucraina a recâștigat parțial controlul asupra unor zone cucerite de Rusia cu câteva luni în urmă. El pune menținerea sectorului pe seama eforturilor coordonate, de la infanterie la drone.
În același timp, materialul descrie un front atât de „saturat” de drone încât mobilitatea soldaților este puternic limitată, cu efecte pentru ambele tabere, dar mai apăsătoare pentru Rusia, care „nu mai poate susține ritmul de uzură” de până acum. În acest context, infanteria rusă ar încerca infiltrări în grupuri mici pentru a crea impresia unor progrese constante, inclusiv prin ridicarea drapelului în „zona gri”, fără a putea menține pozițiile.
Bondarenko afirmă că rușii ar raporta capturarea unor sate, însă „în realitate, nu sunt acolo”, iar ucrainenii i-ar împinge „constant afară”, inclusiv cu lovituri „cu rază medie” desfășurate continuu.
Materialul notează că Ucraina a intensificat și loviturile pe teritoriul Rusiei, vizând infrastructura de petrol și gaze, inclusiv pentru a limita beneficiile Moscovei din creșterea prețului petrolului pe fondul războiului din Iran. În paralel, atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene s-au intensificat, cu victime civile.
ONU este citată cu un bilanț potrivit căruia anul trecut a fost cel mai mortal pentru civilii ucraineni din 2022 încoace: 2.500 de morți. Totodată, materialul susține că, în primele luni ale acestui an, numărul morților ar fi fost și mai mare, de la lună la lună.
În plan intern, războiul ar deveni „problematic și nepopular” în Rusia, pe fondul adâncirii problemelor economice și al nemulțumirilor legate de întreruperile internetului, în timp ce atacurile ucrainene ar amplifica îngrijorarea. Sunt menționate și estimări ale pierderilor: publicațiile ruse de opoziție Mediazona și Meduza ar fi indicat până la 352.000 de ruși uciși de la începutul invaziei pe scară largă, în timp ce estimările pentru Ucraina ar fi între 100.000 și 150.000 de morți. Materialul precizează că niciuna dintre tabere nu publică cifre oficiale.
În concluzia relatării, semnalele sunt favorabile Ucrainei, însă riscurile operaționale rămân: vegetația de primăvară ar putea reduce vizibilitatea pentru operatorii ucraineni de drone și ar putea oferi mai multă acoperire infiltrărilor ruse. De asemenea, este amintit că și contraofensivele anterioare au fost spectaculoase, fără a aduce o victorie decisivă.
Recomandate

Franța își extinde sprijinul militar pentru Ucraina printr-o cooperare tehnică și operațională pe apărarea anti-rachetă balistică , un pas care ar putea schimba calitatea protecției aeriene ucrainene în fața intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice, potrivit Kyiv Post . În urma unei convorbiri telefonice la nivel prezidențial între Volodîmîr Zelenski și Emmanuel Macron, partea franceză și-a exprimat disponibilitatea de a „lucra pe capabilități anti-balistice”, în contextul în care Ucraina își descrie arhitectura de apărare aeriană ca fiind puternic solicitată după valuri de atacuri cu rachete și drone. De ce contează: trecerea de la apărare „standard” la interceptarea rachetelor balistice Miza principală este apărarea împotriva rachetelor balistice – ținte mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei și profilului de zbor. Zelenski a prezentat discuția cu Macron drept un „pas important” pentru întărirea apărării colective, legând direct decizia de atacurile asupra orașelor ucrainene. „Franța este gata să lucreze la capabilități anti-balistice. Aceasta este o decizie puternică și un pas important. Am discutat, de asemenea, despre creșterea capacității noastre de a respinge atacurile rusești chiar acum”, a scris Zelenski, citat de publicație. Context operațional: atacuri cu rachete balistice și drone, raportate în date prezentate la ONU Articolul menționează că, înaintea unei sesiuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , date diplomatice ucrainene ar fi indicat că, într-un interval scurt la începutul lunii, forțele ruse au lansat aproximativ 16 rachete balistice avansate și 600 de drone de atac către zone rezidențiale și industriale, cu peste 40 de civili uciși. Potrivit aceleiași surse, aceste atacuri ar fi reușit să treacă de „plasele” de apărare pe rază scurtă. Ce ar putea însemna cooperarea: sisteme de interceptare și dezvoltare comună Kyiv Post notează că angajamentul pe direcția „anti-balistică” poate semnala disponibilitatea Parisului de a furniza sau co-dezvolta platforme avansate de interceptare, fiind menționat ca exemplu sistemul SAMP/T (un sistem european de apărare antiaeriană). Publicația nu oferă însă detalii despre un calendar, volume, finanțare sau un acord contractual. Dimensiunea politică: coordonare europeană și presiuni pe arhitectura transatlantică Dincolo de componenta militară, discuția Zelenski–Macron a inclus și coordonarea pe agenda de integrare europeană a Ucrainei, Zelenski susținând deschiderea simultană a tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice) de negociere cu UE, iar Macron reiterând sprijinul Franței pentru acest calendar. Publicația plasează mișcarea Franței într-un context mai larg de consolidare a capacităților europene, pe fondul tensiunilor privind rolul SUA în securitatea continentului. În acest cadru, este amintită și semnarea recentă de către Macron, la Gdansk, a unui pact de apărare și informații aerospațiale cu premierul Poloniei, Donald Tusk , care ar include teme precum comunicații militare prin satelit și perspectiva desfășurării în Polonia a unor aeronave franceze cu capacitate nucleară. Ce urmează Din informațiile disponibile, cooperarea franco-ucraineană pe apărarea anti-rachetă balistică este, deocamdată, un angajament politic și operațional la nivel înalt, fără detalii publice despre livrări, termene sau tipuri de capabilități care vor fi implementate efectiv. Următorul indicator relevant va fi dacă discuțiile se traduc în decizii concrete privind sisteme de interceptare, instruire și integrare în rețeaua de apărare aeriană a Ucrainei. [...]

Fire Point, unul dintre cei mai mari producători ucraineni de armament, își extinde capacitățile către spațiu printr-un program de sateliți menit să reducă dependența Ucrainei de furnizori americani și occidentali de tehnologie, potrivit Kyiv Post . Compania spune că a lansat deja doi sateliți în acest an și pregătește trimiterea a „zeci” pe orbită în 2027. Miza este una operațională și strategică: sateliții ar urma să susțină nevoi de apărare precum comunicațiile, coordonarea și „conștientizarea” situației pe câmpul de luptă, în contextul extinderii operațiunilor ucrainene cu drone și rachete. Denys Shtilierman , cofondator și proiectant-șef al Fire Point, nu a oferit specificații tehnice despre sateliți, dar a prezentat programul ca parte a construirii unor sisteme strategice interne. De ce contează: lecția din 2025 despre dependența de informații Articolul plasează inițiativa în contextul vulnerabilităților Ucrainei față de deciziile partenerilor occidentali. Dependența de accesul la informații a devenit „deosebit de evidentă” în martie 2025, când administrația Trump a pus pe pauză ajutorul militar, sprijinul de informații și livrări de arme către Ucraina, după disputa din Biroul Oval dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski din 28 februarie. Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că măsura ar fi urmărit să pună presiune asupra Ucrainei pentru negocieri, iar pauza a afectat în special informațiile necesare pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit materialului. Cum se leagă sateliții de portofoliul Fire Point Fire Point, înființată după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a crescut rapid și produce drone cu rază lungă și rachete de croazieră folosite în lovituri în adâncimea teritoriului rus, notează publicația. Compania afirmă că împinge acum către un „ecosistem” integrat, în care sateliții se conectează cu: drone și rachete; sisteme autonome de țintire; o rețea unificată pentru operațiuni pe câmpul de luptă. Separat, Fire Point spune că lucrează la un proiect de „scut paneuropean de apărare aeriană”, cu obiectivul de a reduce dependența de sisteme străine individuale și de a crea o rețea europeană mai integrată de securitate. Interes european și extindere internă, pe fondul unor investigații Shtilierman afirmă că guverne și companii europene de apărare sunt tot mai interesate de sistemele ucrainene, invocând costuri mai mici și experiența de luptă comparativ cu alternativele occidentale. În paralel, compania s-a extins în Ucraina, crescând producția și descentralizând facilitățile pentru a reduce vulnerabilitatea la lovituri rusești și pentru a mări producția de sisteme fără pilot folosite pe linia frontului. Materialul menționează și că Fire Point se confruntă cu „verificări” legate de corupție și investigații interne în țară, fără a detalia acuzațiile sau stadiul acestora. [...]

Exercițiul NATO din jurul insulei Gotland a scos la iveală un decalaj operațional în războiul cu drone , după ce piloți ucraineni au „învins” forțele suedeze în scenariul de luptă, potrivit Bild . Miza pentru aliați nu este rezultatul simbolic al unui joc de război, ci lecția practică: experiența de front a Ucrainei pare să ofere un avantaj imediat într-un domeniu care devine central în apărarea modernă. În scenariul exercițiului, Suedia era amenințată de o țară nenumită, iar insula Gotland – poziție strategică în Marea Baltică – intra în vizor, pe fondul unor efecte precum pene de curent și penurie de alimente. Ucrainenii au jucat rolul agresorului, iar, conform evaluării militare ucrainene citate de publicație, forțele suedeze ar fi fost „moarte” într-o situație reală. Un detaliu cu relevanță operațională este că exercițiul ar fi fost întrerupt de mai multe ori, pentru ca partea suedeză să se reorganizeze și să își ajusteze apărarea. Concluzia transmisă de militarii ucraineni este că există potențial, dar și „un mare deficit” la capitolele drone, tactică și contramăsuri. „Învățare accelerată” pe drone: mesajul conducerii militare suedeze Comandantul suprem al forțelor armate suedeze, Michael Claesson, avertizează că armatele occidentale trebuie să învețe „rapid” cum funcționează atacurile cu drone și apărarea anti-dronă, iar cea mai scurtă cale este să asculte de ucraineni, potrivit relatării. Un militar ucrainean citat în articol descrie diferența de mentalitate și proceduri de luptă: ucrainenii sunt nevoiți adesea să zboare „orb” împotriva rușilor, adică fără sprijinul dronelor de recunoaștere – o situație pe care, în evaluarea sa, trupele occidentale o pot înțelege greu fără să o vadă direct. „Trebuie să vezi cu ochii tăi.” Context: nu ar fi primul semnal de alarmă pentru NATO Materialul plasează episodul din Suedia într-o serie mai largă de exerciții în care ucrainenii ar fi avut un avantaj net pe componenta de drone. Ca exemplu, publicația amintește un exercițiu din Estonia, unde zece militari ucraineni ar fi „scos din joc” două batalioane aliate în jumătate de zi, inclusiv prin „distrugerea” a 17 vehicule blindate. Tot ca precedent, este menționată o aplicație navală NATO în care ucrainenii ar fi reușit, într-un scenariu, să „scufunde” o fregată aliată. De ce contează Dincolo de retorica de tip „victorie/înfrângere” într-un exercițiu, mesajul practic este că integrarea dronelor în tactică și dezvoltarea apărării anti-dronă devin un test de pregătire cu efect direct asupra modului în care armatele NATO își planifică instruirea, dotarea și procedurile. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă aceste concluzii se vor traduce în schimbări accelerate de antrenament și doctrină în statele aliate, inclusiv prin preluarea sistematică a lecțiilor din Ucraina. [...]

România riscă să irosească banii din SAFE dacă rămâne la asamblare fără transfer de tehnologie , avertizează șeful ROMARM, într-un moment în care statul are termen până pe 30 mai să semneze contracte individuale prin program. Într-un interviu acordat Adevărul , Răzvan Pîrcălăbescu (director general ROMARM și președinte al Organizației Patronale a Industriei de Apărare – OPIA) spune că modelele de cooperare bazate pe „asamblare sub licență” nu reconstruiesc industria și pot lăsa România în afara lanțurilor europene de producție „încă o generație”. Miza economică și operațională este directă: autoritățile își propun ca 60% din producție să fie realizată în România, însă rezultatul depinde de cum sunt structurate contractele și parteneriatele, astfel încât să aducă investiții, competențe și capacități industriale durabile, nu doar livrări de echipamente din import. SAFE: fereastră scurtă pentru contracte și presiune pe conținutul local Potrivit interviului, România este „într-o cursă contracronometru” până la 30 mai, termen-limită pentru a încheia achiziții individuale prin SAFE, fără obligația de a intra în achiziții comune cu alte state membre. Pîrcălăbescu susține că programul este „o oportunitate majoră”, dar avertizează că, dacă fondurile sunt folosite „exclusiv pentru achiziții externe”, impactul intern rămâne limitat. În schimb, corelarea achizițiilor cu dezvoltarea industriei locale ar putea transforma SAFE într-un „accelerator real”. „Simpla asamblare nu dezvoltă industria”: condiția transferului real de tehnologie Șeful ROMARM indică drept problemă recurentă faptul că, în ultimii ani, cooperarea a mers adesea pe formule în care România produce sau asamblează sub licență ori în joint venture (asociere) cu un partener extern, fără ca asta să ducă automat la consolidarea bazei industriale. „Experiența ultimilor ani ne arată că simpla asamblare nu dezvoltă industria.” În viziunea sa, utilitatea licențelor și a joint venture-urilor există doar „dacă sunt construite corect”, adică includ: transfer real de know-how și tehnologie; dezvoltarea de competențe; crearea de capacități industriale „durabile” în România; integrarea companiilor românești ca parteneri, nu doar ca executanți. Parteneriatele invocate: Rheinmetall și coproducția de drone cu Ucraina Pîrcălăbescu indică drept exemplu colaborarea OPIA–Rheinmetall, despre care spune că urmărește integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție și participarea la proiecte relevante din SAFE, inclusiv prin transfer de tehnologie, investiții și crearea de capabilități locale. Separat, el se referă la Memorandumul semnat pe 12 martie de președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, care ar pune bazele coproducției de drone militare ucrainene în România, printr-o investiție de 200 milioane de euro (aprox. 1,0 miliard lei) prin SAFE. Șeful ROMARM afirmă că proiectul „trebuie făcut în România” și indică ROMARM drept soluție de implementare, susținând că este „singura unitate din România” care poate produce complet drone militare, de la integrarea componentelor și muniției până la testare în poligoane autorizate. Ce urmează: negocieri în derulare, dar cerere de transparență și consultare În privința stadiului negocierilor pentru contractele care ar trebui semnate până la 30 mai, Pîrcălăbescu spune că „există un proces în derulare” și că dialogul cu industria „a început să se contureze mai clar” față de perioada anterioară, după ce OPIA reclamase lipsa consultării la elaborarea listei de proiecte SAFE. Mesajul central rămâne însă unul de politică industrială: deciziile luate acum ar urma să aibă efect pe termen lung, iar proiectele ar trebui gândite nu doar ca achiziții, ci ca investiții în capacități de producție și tehnologie în România. Linkuri de context din aceeași publicație: programul SAFE este detaliat într-un material separat al Adevărul . [...]

Un proiectil reactiv cu ~2 kg de explozibil a fost găsit într-o gospodărie din Pardina , iar intervenția autorităților vizează în primul rând securizarea rapidă a zonei și eliminarea riscului pentru populație, potrivit Biziday . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că sâmbătă, în jurul orei 15:00, a fost semnalată prezența unui „proiectil reactiv nedirijat, neexplodat”, prăbușit în curtea unei proprietăți nelocuite din localitatea Pardina, la circa 20 km nord-vest de municipiul Tulcea, pe brațul Chilia. În urma verificărilor tehnice, specialiștii au confirmat că proiectilul conține aproximativ două kilograme de explozibil. MApN nu precizează când ar fi putut ajunge muniția în gospodărie, menționând că ar fi, cel mai probabil, muniție antiaeriană. Intervenție în teren: perimetru securizat și echipe mixte Zona a fost securizată imediat, iar la fața locului intervin echipe ale Poliției și SRI. Totodată, o echipă de specialiști a MApN se deplasează în zonă pentru a evalua situația. Știrea este în curs de actualizare, conform informațiilor disponibile la momentul publicării. [...]

Un scenariu de „ocupare temporară” a unei insule din Marea Baltică ar putea forța NATO să decidă rapid dacă activează apărarea colectivă , cu efecte directe asupra riscului de escaladare și asupra costurilor de securitate în regiune, potrivit Newsweek . Avertismentul vine de la șeful Apărării din Suedia, Michael Claesson , care le-a transmis Danemarcei și aliaților că Rusia ar putea încerca o operațiune limitată, cu miză politică și strategică, mai degrabă decât declanșarea unui război convențional de amploare. Informația este relatată de Defence24.com, citată de Newsweek. De ce contează: un „test al nervilor” sub pragul războiului Scenariul descris se înscrie în logica războiului hibrid – acțiuni calibrate „sub pragul” unui conflict militar direct, menite să evite inițial o confruntare totală cu NATO, dar să pună presiune pe decizia politică a Alianței. Miza ar fi verificarea coeziunii: dacă NATO ar reacționa militar pentru apărarea unui obiectiv „aparent minor” (o insulă sau un teritoriu redus). Potrivit materialului, analiști militari avertizează că o ezitare ar putea fi interpretată la Moscova ca semn de slăbiciune și lipsă de unitate. Mesajul statelor nordice: pregătire și cooperare în Alianță În același context, Newsweek redă o declarație a lui Michael Huldgaard, citat de publicația Militarnyi, care spune că prioritatea este cooperarea națională și colectivă pentru a demonstra disponibilitatea de apărare: „Nu cunosc niciun plan rusesc pentru un astfel de scenariu. Pentru noi, prioritatea este cooperarea în cadrul național și colective pentru a demonstra disponibilitatea noastră. Suntem capabili să apărăm atât Danemarca, cât și NATO în ansamblu, iar acesta este exact mesajul strategic pe care îl transmitem lumii.” Context: consolidarea prezenței NATO în jurul Mării Baltice Avertismentele apar pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activităților militare ruse în apropierea granițelor Alianței, în timp ce statele NATO din nordul Europei își întăresc prezența militară în regiune. Newsweek notează că Suedia și Finlanda, intrate recent în NATO, sunt considerate esențiale pentru securitatea regională, iar Marea Baltică devine tot mai importantă în planurile defensive occidentale. În această logică, o operațiune limitată asupra unei insule ar putea avea un impact psihologic și politic disproporționat față de dimensiunea teritoriului vizat, ceea ce explică accentul pus pe reacție rapidă și descurajare. [...]