Știri
Știri din categoria Apărare

Încetinirea avansului rusesc schimbă calculele de negociere ale Moscovei, pe fondul unei uzuri tot mai vizibile a trupelor și al creșterii eficienței ucrainene în războiul cu drone, potrivit Adevărul, care citează relatări de pe linia frontului preluate de CNN.
Un ofițer ucrainean din grupul „Lazăr”, Kirilo Bondarenko, spune că pe front se simte o schimbare de atitudine în rândul militarilor ruși: „Sunt epuizați”. În evaluarea sa, Ucraina „a reușit să recupereze și să întoarcă situația” în ultimele luni, iar evoluțiile nu ar fi doar o percepție, ci ar contura „o nouă realitate”.
Elementul central invocat este bilanțul teritorial din luna trecută: Ucraina ar fi eliberat mai mult teritoriu decât a cucerit Rusia, ceea ce ar reprezenta prima pierdere netă de teritoriu pentru armata rusă din august 2024, când Ucraina a lansat incursiunea în regiunea Kursk. Chiar dacă Rusia controlează în continuare aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, miza ar fi recâștigarea inițiativei, nu dimensiunea exactă a terenului.
Această schimbare lovește direct în mesajul politic al Kremlinului, construit pe ideea că victoria este „inevitabilă” și că, mai devreme sau mai târziu, Rusia va ocupa Donbasul. În același registru, analiza citată o leagă și de tactica de negociere a Moscovei, bazată pe convingerea că Occidentul va considera inutil sprijinul pentru Ucraina.
Christina Harward, de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), afirmă că evoluțiile recente „demontează, de fapt, întreaga narațiune” pe care se sprijină această abordare.
Potrivit materialului, o parte importantă din succesele recente este atribuită superiorității Ucrainei în utilizarea dronelor, într-un „război total” purtat pe trei direcții:
Harward susține că intensificarea loviturilor cu rază medie „afectează logistica Rusiei” și, dacă amenințarea devine constantă, aceasta ar putea încetini și îngreuna semnificativ aprovizionarea și coordonarea.
Volodimir Zelenski este citat cu ideea că loviturile asupra logisticii armatei ruse (de la depozite și posturi de comandă până la sisteme de apărare antiaeriană) sunt o prioritate, motiv pentru care Ucraina ar crește numărul contractelor și producția.
Un ofițer din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), cu indicativul „Bankir”, a declarat pentru CNN că, în pofida atacurilor ruse în direcția Zaporojie, Ucraina a recâștigat parțial controlul asupra unor zone cucerite de Rusia cu câteva luni în urmă. El pune menținerea sectorului pe seama eforturilor coordonate, de la infanterie la drone.
În același timp, materialul descrie un front atât de „saturat” de drone încât mobilitatea soldaților este puternic limitată, cu efecte pentru ambele tabere, dar mai apăsătoare pentru Rusia, care „nu mai poate susține ritmul de uzură” de până acum. În acest context, infanteria rusă ar încerca infiltrări în grupuri mici pentru a crea impresia unor progrese constante, inclusiv prin ridicarea drapelului în „zona gri”, fără a putea menține pozițiile.
Bondarenko afirmă că rușii ar raporta capturarea unor sate, însă „în realitate, nu sunt acolo”, iar ucrainenii i-ar împinge „constant afară”, inclusiv cu lovituri „cu rază medie” desfășurate continuu.
Materialul notează că Ucraina a intensificat și loviturile pe teritoriul Rusiei, vizând infrastructura de petrol și gaze, inclusiv pentru a limita beneficiile Moscovei din creșterea prețului petrolului pe fondul războiului din Iran. În paralel, atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene s-au intensificat, cu victime civile.
ONU este citată cu un bilanț potrivit căruia anul trecut a fost cel mai mortal pentru civilii ucraineni din 2022 încoace: 2.500 de morți. Totodată, materialul susține că, în primele luni ale acestui an, numărul morților ar fi fost și mai mare, de la lună la lună.
În plan intern, războiul ar deveni „problematic și nepopular” în Rusia, pe fondul adâncirii problemelor economice și al nemulțumirilor legate de întreruperile internetului, în timp ce atacurile ucrainene ar amplifica îngrijorarea. Sunt menționate și estimări ale pierderilor: publicațiile ruse de opoziție Mediazona și Meduza ar fi indicat până la 352.000 de ruși uciși de la începutul invaziei pe scară largă, în timp ce estimările pentru Ucraina ar fi între 100.000 și 150.000 de morți. Materialul precizează că niciuna dintre tabere nu publică cifre oficiale.
În concluzia relatării, semnalele sunt favorabile Ucrainei, însă riscurile operaționale rămân: vegetația de primăvară ar putea reduce vizibilitatea pentru operatorii ucraineni de drone și ar putea oferi mai multă acoperire infiltrărilor ruse. De asemenea, este amintit că și contraofensivele anterioare au fost spectaculoase, fără a aduce o victorie decisivă.
Recomandate

Fostul șef al apărării britanice avertizează că economia Ucrainei slăbește și cere bani europeni suplimentari : amiralul Tony Radakin susține, într-o intervenție la Bruxelles, că deznodământul războiului depinde de capacitatea aliaților de a compensa rapid degradarea bazei economice a Kievului, potrivit Adevărul . Radakin, fost șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, afirmă că Ucraina „va câștiga acest război, iar Rusia îl va pierde”, invocând adaptarea accelerată a armatei ucrainene la condițiile de pe front, dezvoltarea producției de drone și intensificarea loviturilor asupra teritoriului rus. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Bruxelles, în cadrul evenimentului „Sprijină Ucraina – apără Europa ”, organizat de Biroul Forumului de Securitate de la Kiev în Uniunea Europeană. Potrivit Ukrinform.ua , Radakin a comentat inclusiv relatări de pe front prezentate de un militar ucrainean. De ce contează: „baza economică” a Ucrainei s-a slăbit în ultimele patru luni Punctul central al mesajului său este avertismentul economic: amiralul spune că, în ultimele patru luni, baza economică a Ucrainei „a slăbit considerabil”, ceea ce ar face necesar un sprijin mai consistent din partea aliaților. În această logică, Radakin cere ca statele europene să asigure resursele financiare pe care Kievul nu le poate obține singur și să își intensifice eforturile pentru susținerea apărării ucrainene. Argumentul militar: dronele și loviturile în adâncime schimbă ecuația Radakin susține că amploarea războiului cu drone și viteza de adaptare a Ucrainei au depășit așteptările multor observatori militari. În evaluarea sa, Ucraina și-a construit o capacitate „extraordinară” de a lovi Rusia și de a ține sub presiune armata rusă, rezultate pe care le pune pe seama efortului întregii țări și pe care spune că nu sunt pe deplin înțelese la nivel internațional. „Constrângere” pentru negocieri: presiunea asupra Moscovei, condiție pentru finalul războiului Radakin leagă încheierea conflictului de capacitatea aliaților de a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri, susținând că acest lucru nu poate fi obținut fără presiune asupra Moscovei. „Singura modalitate de a pune capăt acestui război este să-l constrângem pe președintele Putin să se așeze la masa negocierilor. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin constrângere. Tocmai de aceea, Ucraina încearcă să ducă lupta pe teritoriul Rusiei”, a afirmat amiralul. În lipsa unei consolidări rapide a sprijinului financiar european, mesajul implicit este că avantajele operaționale obținute de Ucraina prin adaptare și utilizarea dronelor riscă să fie greu de susținut pe termen mediu, pe fondul slăbirii economiei. [...]

Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]

Ucraina susține că a reușit prima interceptare confirmată a muniției rusești de tip „kamikaze” KUB-2E cu o dronă interceptor de linia întâi , un semnal că apărarea antidrone începe să vizeze tot mai eficient nu doar aparatele de recunoaștere, ci și munițiile rătăcitoare folosite pentru lovituri punctuale, potrivit Kyiv Post . Intercepția ar fi avut loc în sectorul Zaporojie, unde unitatea ucraineană de drone Posipaky ar fi doborât un KUB-2E folosind un interceptor General Chereshnia AIR, conform Asociației Naționale a Industriilor de Apărare din Ucraina (NAUDI) , care a descris incidentul drept „prima interceptare confirmată” a acestei arme de către o dronă interceptor aflată pe linia frontului. Atât NAUDI, cât și echipa General Chereshnia FPV au publicat declarații și un scurt videoclip al angajării, filmat de camera de bord a interceptorului. Publicația notează însă că nu a putut verifica independent momentul și locația înregistrării. Ce este KUB-2E și de ce contează interceptarea KUB-2E este o muniție rătăcitoare (un tip de dronă de atac care „patrulează” până primește ținta) produsă în Rusia de concernul Kalașnikov. Sistemul este folosit de forțele ruse în războiul din Ucraina, iar producătorul îl promovează și pentru export. Conform descrierii din articol, KUB-2E este proiectat să lovească: personal, echipamente militare, poziții ale operatorilor de drone. În mod tipic, ar opera împreună cu o dronă de recunoaștere care identifică țintele, în timp ce operatorul ghidează muniția folosind fluxul video de la bord. Kyiv Post mai menționează că familia KUB include variante cu încărcături și raze diferite. Potrivit publicației Vash Visnyk (citată de Kyiv Post), modelul de bază ar avea un focos de circa 3 kilograme și o rază raportată de 25–40 km, iar alte versiuni ar putea avea focoase termobarice și rază de până la 40 km. Modele mai grele (KUB-10E și KUB-10ME) ar depăși 100 km și ar include ghidaj optic, cu ținte precum vehicule ușor blindate, poziții de artilerie, puncte de comandă și personal. Context: interceptoarele ucrainene lovesc și drone de recunoaștere În paralel, aceleași tipuri de interceptoare sunt folosite și împotriva dronelor rusești de recunoaștere. Kyiv Post arată că echipaje ucrainene au doborât inclusiv ZALA Z-20, o dronă despre care se afirmă că ar valora aproximativ 200.000 de dolari (aprox. 920.000 lei). În ianuarie 2026, un echipaj din Brigada 55 Artilerie Separată „Zaporizhzhia Sich” ar fi doborât un Z-20 cu un General Chereshnia AIR. Z-20 este descrisă ca o platformă electrică de supraveghere care monitorizează câmpul de luptă, identifică ținte și ajustează focul artileriei, fiind considerată și un posibil sprijin pentru identificarea țintelor destinate munițiilor rătăcitoare Lancet. Potrivit clusterului ucrainean de inovare în apărare Brave1, până în decembrie 2025, General Chereshnia AIR ar fi fost creditat cu peste 300 de interceptări confirmate ale unor drone rusești de recunoaștere, inclusiv Orlan-10, ZALA, Supercam și Merlin. [...]

Pentagonul l-a demis pe generalul Brett Sylvia, într-un nou episod care tensionează controlul informațiilor clasificate în vârful armatei americane , pe fondul discuțiilor despre posibile noi operațiuni împotriva Iranului, potrivit Al Jazeera . Lieutenant General Brett Sylvia, directorul Direcției de Strategie, Planuri și Politici (J5) din cadrul Statului Major Interarme (Joint Chiefs of Staff), a fost concediat de secretarul american al apărării Pete Hegseth pentru ceea ce Pentagonul descrie drept „abateri grave”. Un oficial al Departamentului Apărării a declarat că Sylvia s-ar fi întâlnit cu jurnaliști „în afara Pentagonului” pentru a divulga informații clasificate. Ce acuză Pentagonul și unde a ajuns cazul Potrivit oficialului citat, Sylvia este investigat pentru scurgeri de informații clasificate legate de războiul cu Iranul, războiul dintre Rusia și Ucraina „și altele”. Ancheta este în desfășurare și a fost trimisă către Departamentul de Justiție pentru pași suplimentari. Oficialul a mai spus că Sylvia a picat trei teste poligraf (detector de minciuni) axate pe acuzațiile de divulgare, iar Pentagonul susține că situația a pus în pericol securitatea națională. „Era nevoie de acțiune urgentă și nu se putea aștepta încă o secundă”, a spus oficialul Pentagonului, potrivit Al Jazeera. Impact operațional: un post-cheie rămâne fără înlocuitor Demisia forțată lasă temporar fără titular una dintre funcțiile centrale de planificare militară la nivelul conducerii armatei. Nu există un înlocuitor imediat pentru Sylvia, potrivit unui oficial care a vorbit sub protecția anonimatului pentru The Associated Press. Deși era descris drept „principalul planificator militar” al Departamentului Apărării, același oficial a precizat că Sylvia „nu a fost un planificator central” pentru războiul cu Iranul, responsabilitatea revenind CENTCOM (Comandamentul Central al SUA) și comandantului său, amiralul Brad Cooper. Context: presiune politică și o campanie internă anti-scurgeri Demisia lui Sylvia vine în contextul în care Donald Trump a sugerat în repetate rânduri posibilitatea unor noi operațiuni militare împotriva Iranului. Al Jazeera notează că Sylvia este a doua persoană îndepărtată din funcția J5 sub conducerea lui Hegseth, după ce predecesorul său a fost forțat să se retragă în octombrie anul trecut. Separat, Sean Parnell, asistent al secretarului apărării pentru comunicare publică, a scris pe X că departamentul are „toleranță zero” față de divulgarea intenționată și neautorizată de informații clasificate, fără a-l numi direct pe Sylvia. În ultimul an, Hegseth a mai concediat trei consilieri din cercul său apropiat, în cadrul unei investigații mai ample privind scurgerile către presă, care a inclus și testări cu poligraful. [...]

Polonia ar urma să trimită Ucrainei muniție critică pentru F-16 și încă două MiG-29 , un semnal operațional că relația Varșovia–Kiev se dezgheață după tensiunile din vară, potrivit TWZ . Transferul celor două avioane MiG-29 ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”, a declarat lt. gen. Dariusz Łukowski, director în Ministerul polonez al Apărării, pentru publicația poloneză Rzeczpospolita . Unul dintre aparate ar fi ajuns la finalul duratei de viață și ar putea fi folosit pentru piese, iar celălalt ar fi încă operațional, potrivit aceleiași surse. Acordul a fost confirmat și de adjunctul ministrului apărării, Paweł Zalewski, într-o intervenție preluată de TVP Info . De ce contează: muniția de 20 mm pentru F-16, o nevoie imediată Pe lângă avioane, Polonia ar urma să furnizeze Ucrainei muniție de artilerie de 155 mm și 152 mm, precum și muniție de 20×102 mm pentru tunurile interne ale avioanelor F-16, folosite inclusiv împotriva dronelor rusești, mai notează Rzeczpospolita, citată de TWZ. În pachet ar intra și rachete pentru sistemele antiaeriene cu rază scurtă Piorun. Miza operațională este în special muniția de 20 mm: TWZ arată că Ucraina se confruntă cu dificultăți în menținerea stocurilor de rachete aer-aer (inclusiv AIM-9 și AIM-120), intens utilizate împotriva rachetelor de croazieră și dronelor. În acest context, piloții ucraineni de F-16 ar fi fost nevoiți să își raționalizeze lansările și să se bazeze mai mult pe tunul intern, o soluție de compromis. Publicația notează că Kievul ar fi căutat „zeci de mii” de cartușe suplimentare de 20 mm. Context: relansarea cooperării după un conflict politic Potrivit TWZ, relațiile dintre Polonia și Ucraina au atins un punct minim în iunie, după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturul Alb, pe fondul unei dispute politice legate de memoria celui de-al Doilea Război Mondial. Agenția AFP este citată cu informația că Zelenski ar fi iritat Varșovia prin denumirea unei unități militare după o armată insurgentă implicată în masacre împotriva polonezilor în timpul războiului. În perioada de tensiuni, Polonia a ajuns să anuleze transferul unor MiG-29 suplimentare către Ucraina, iar ulterior relația a început să se dezghețe. Un semnal invocat de TWZ este reluarea utilizării aeroporturilor poloneze de către Zelenski pentru deplasări externe, inclusiv o călătorie prin aeroportul din Rzeszów la 14 octombrie. Zelenski a declarat ulterior că relațiile „s-au îmbunătățit” și a subliniat importanța menținerii alianței în fața Rusiei. Ce urmează și ce rămâne incert Deși oficiali polonezi vorbesc despre acorduri deja stabilite, TWZ avertizează că există încă riscul ca transferurile să nu se materializeze până când avioanele și muniția ajung efectiv în Ucraina. Până acum, nu a existat un răspuns oficial din partea Ucrainei, iar publicația spune că a solicitat comentarii atât reprezentanților polonezi, cât și purtătorului de cuvânt al lui Zelenski. [...]

România cere un răspuns NATO mai ferm la Marea Neagră , pe fondul deteriorării situației de securitate și al intensificării amenințărilor hibride pe flancul estic, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu a discutat telefonic, joi, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-o postare pe X, premierul a spus că discuția a fost „substanțială” și a vizat două teme principale: degradarea mediului de securitate din Marea Neagră și creșterea amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații NATO pe flancul estic. „Escaladarea tensiunilor din regiunea noastră necesită o vigilență sporită din partea aliaților și un răspuns ferm și coordonat.” Ce element concret invocă România: supraveghere și recunoaștere suplimentare Luca Niculescu afirmă că le-a mulțumit secretarului general și aliaților pentru „atenția constantă” acordată securității Mării Negre, menționând explicit „capacitățile suplimentare de supraveghere și recunoaștere” pentru regiune, „anunțate recent”. În material nu sunt oferite detalii despre natura acestor capabilități, calendarul lor sau statele care le asigură. [...]