Știri
Știri din categoria Apărare
Un proiectil reactiv cu ~2 kg de explozibil a fost găsit într-o gospodărie din Pardina, iar intervenția autorităților vizează în primul rând securizarea rapidă a zonei și eliminarea riscului pentru populație, potrivit Biziday.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că sâmbătă, în jurul orei 15:00, a fost semnalată prezența unui „proiectil reactiv nedirijat, neexplodat”, prăbușit în curtea unei proprietăți nelocuite din localitatea Pardina, la circa 20 km nord-vest de municipiul Tulcea, pe brațul Chilia. În urma verificărilor tehnice, specialiștii au confirmat că proiectilul conține aproximativ două kilograme de explozibil.
MApN nu precizează când ar fi putut ajunge muniția în gospodărie, menționând că ar fi, cel mai probabil, muniție antiaeriană.
Zona a fost securizată imediat, iar la fața locului intervin echipe ale Poliției și SRI. Totodată, o echipă de specialiști a MApN se deplasează în zonă pentru a evalua situația.
Știrea este în curs de actualizare, conform informațiilor disponibile la momentul publicării.
Recomandate
MApN a activat procedurile de alertă în nordul Tulcei după detectarea unor ținte aeriene , iar populația a primit mesaj RO-ALERT în contextul riscului de cădere a unor obiecte, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat la ora 4:39 ținte aeriene în proximitatea localităților Chilia și Ismail. În urma detecției, „sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de alertă”, iar un elicopter IAR 330 Puma SOCAT a fost pregătit pentru decolare. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 4:41. Conform MApN, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian, iar alerta aeriană a încetat la ora 5:07. În mesajul de „alertă extremă”, autoritățile au informat locuitorii că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au transmis recomandări de protecție: „Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori.” MApN a mai precizat că informează „în timp real” structurile aliate despre astfel de evenimente și menține permanent legătura cu acestea. [...]
România și Ucraina au activat un canal direct între structurile de apărare după incidentul cu drona maritimă care a explodat în Portul Constanța , iar președintele Nicușor Dan spune că investigația va stabili „răspunsul tehnic” privind cum a ajuns dispozitivul acolo, potrivit news . Președintele a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că autoritățile române știu „cu certitudine” că drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța, invocând parteneriatul cu Ucraina care „elimină această posibilitate”. Concluziile privind circumstanțele exacte urmează să fie comunicate după finalizarea investigației. Ce se schimbă operațional: comunicare directă între apărări Nicușor Dan a spus că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană „la mai multe niveluri”, s-a convenit și este deja în aplicare un „canal direct” de comunicare între cele două părți, inclusiv la nivelul structurilor de apărare. „Un lucru care s-a convenit şi care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct şi în cadrul sistemului nostru de apărare şi în cadrul sistemului ucrainean de apărare.” Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministerul Apărării Naționale a prezentat o succesiune de momente care indică atât detectarea obiectului, cât și notificarea venită din Ucraina privind pierderea controlului asupra unor drone maritime: 5 iunie, ora 06:20 : Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române informează Comandamentul Componentei Navale (CCN) despre un obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. CCN informează Garda de Coastă și SRI și alertează Centrul 39 Scafandri pentru pregătirea echipelor EOD (neutralizare muniții). ora 09:54 : autoritățile ucrainene informează partea română că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime din Marea Neagră, care urmau să intre în secvența de autodetonare. ora 10:27 : se produce explozia dronei la Dana 78, după evacuarea personalului din zonă. În urma incidentului nu au fost înregistrate victime. Ce a transmis Ucraina României MApN a anunțat că Ucraina a răspuns întrebărilor României și a precizat că a pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de est a Mării Negre, fără a mai putea controla traiectoriile și fără a reuși reluarea comunicării. Potrivit aceleiași informări, Ucraina a comunicat intervalul programat pentru detonarea dronelor, iar incidentul este apreciat ca izolat și produs „cel mai probabil” din cauza acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Investigația română urmează să stabilească detaliile tehnice ale ajungerii dronei în port. [...]
Încă cinci drone marine au fost distruse după incidentul din Portul Constanța , iar autoritățile spun că unele dintre resturile identificate pe mare conțineau explozibil, potrivit Antena 3 . Informația ridică miza operațională pentru securitatea portuară și pentru capacitatea de detectare și intervenție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de incidente pot afecta direct fluxurile logistice și activitatea comercială din zonă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că au fost observate pe mare „resturi de dronă” care au fost distruse și că „unele dintre ele au avut explozibil, unele nu”. El a adăugat că „s-ar putea ca una să fi fost după incident”. Ce spune Președinția despre răspunsul instituțional Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și de detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale face parte dintr-un proces de consolidare, menționând că există un „raport preliminar” privind incidentul petrecut în urmă cu o lună. Tot el a indicat că raportul complet urmează să fie finalizat după primirea răspunsurilor la întrebările transmise părții ucrainene, în cadrul unui dialog început pe acest subiect. Contextul incidentului și răspunsul Ucrainei, potrivit MApN În cazul dronei ucrainene care a explodat luna trecută în Portul Constanța, materialul citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) potrivit căreia Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță. Conform MApN, partea ucraineană a confirmat că a pierdut controlul asupra a patru drone navale la 4 iunie 2026, cel mai probabil din cauza războiului electronic al Rusiei, și că nu a fost posibilă anularea comenzilor de autodetonare. Dronele ar fi avut ca direcție zona de est a Mării Negre, iar Ucraina ar fi informat România despre pericol la ora 9.54, cu aproximativ 35 de minute înainte de explozie. [...]
Ucraina își intensifică presiunea asupra logisticii maritime rusești , după ce Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 90 de nave rusești în Marea Azov , într-un interval de o săptămână, potrivit Kyiv Post . Țintele ar susține transportul de combustibili și aprovizionarea armatei ruse, într-un efort de a perturba rutele folosite inclusiv pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. Între 6 și 12 iulie, comandantul Forțelor cu Sisteme Fără Pilot, Robert „Madyar” Brovdi , a transmis pe rețelele sociale că operatorii ucraineni au lovit, în medie, câte o țintă la fiecare 112 minute. El a rezumat ritmul operațiunilor astfel: „Paisprezece peste noapte, 90 de nave într-o săptămână.” Ce nave au fost vizate și de ce contează Conform Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, campania a vizat nave folosite pentru logistica militară și transportul de produse petroliere. În lista menționată apar: petroliere; remorchere; feriboturi; nave de marfă (cargo) de tip „dry cargo”. Statul Major susține că petrolierele ar fi utilizate pentru transportul petrolului și produselor petroliere rusești „pentru a ocoli sancțiunile internaționale”, iar feriboturile ar facilita logistica militară și transportul de marfă pentru armata rusă. Confirmări din partea Rusiei și reacția apărării antiaeriene Oficiali ruși au confirmat incidente în zonă. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că o dronă a atacat un petrolier în Canalul Don–Azov, precizând că nava era goală, incendiul a fost localizat și nu au existat victime. Acesta a mai afirmat că sistemele ruse de apărare antiaeriană ar fi interceptat 20 de drone ucrainene în regiunea Rostov. Context: „flota din umbră” și lovituri asupra infrastructurii energetice Operațiunile maritime vin după lovituri anterioare care au vizat așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Kyiv Post notează că pe 9 iulie Sliusar a raportat două petroliere avariate de drone în Golful Taganrog, iar anterior Statul Major ucrainean a anunțat distrugerea a 12 petroliere rusești în Marea Azov. Tot în această vară, Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 13 nave, inclusiv 10 petroliere, în apropierea Crimeei ocupate. În paralel, Statul Major ucrainean a raportat lovirea rafinăriei Syzran din regiunea Samara (Rusia) pe 11 iulie și în primele ore ale zilei de 12 iulie, menționând explozii și incendii la instalație. Potrivit aceleiași surse, rafinăria are o capacitate proiectată de 8,5 milioane de tone de petrol pe an și produce benzină, motorină și combustibil de aviație folosite pentru aprovizionarea forțelor armate ruse. [...]
SUA și Germania împing armele cu laser spre utilizare operațională, mizând pe costuri de interceptare de ordinul câtorva dolari pe țintă , într-un context în care dronele ieftine pot forța armatele să consume rachete antiaeriene de sute de mii sau chiar milioane de dolari, potrivit Mediafax . În SUA, Pentagonul a selectat Lockheed Martin și nLIGHT Defense pentru dezvoltarea unor noi sisteme cu laser de mare putere. Contractele pornesc de la 86 de milioane de dolari, iar valoarea totală a programului poate ajunge la 847 de milioane de dolari, conform Breaking Defense. De ce contează: apărarea antidrone, mai ieftină și mai „sustenabilă” logistic Miza operațională este reducerea costului pe interceptare și a dependenței de muniție scumpă. În timp ce o dronă de câteva mii de dolari poate fi doborâtă cu o rachetă antiaeriană de sute de mii sau milioane de dolari, un laser folosește energie electrică și poate trage repetat, fără consum de muniție. Publicația notează estimări din industria de apărare potrivit cărora o lovitură cu laser ar costa între 1 și 10 dolari. Armele cu laser (încadrate la „energie dirijată”) funcționează prin concentrarea unui fascicul asupra țintei până când îi sunt avariate componentele, ceea ce le face potrivite în special pentru neutralizarea dronelor și, la puteri mai mari, pentru interceptarea rachetelor de croazieră. SUA: prototipuri de 150 kW, apoi trecerea la 300–500 kW Primele prototipuri americane sunt planificate la o putere de 150 kilowați și sunt destinate unor „nevoi operaționale urgente”, în principal doborârii dronelor. Versiunile următoare ar urma să ajungă la 300–500 kilowați, nivel la care ar putea intercepta și rachete de croazieră, ținte mai rapide și mai dificil de distrus. Sistemele vor fi instalate în containere speciale, pentru a putea fi transportate și folosite atât pe platforme terestre, cât și pe nave militare. În paralel, Pentagonul dezvoltă un proiect separat pentru creșterea puterii, cu obiectivul unui sistem de 500 kilowați, capabil să răspundă unor amenințări mai complexe decât cele vizate de primele prototipuri. Lockheed Martin susține că poate construi rapid arme cu laser „compacte, rezistente și ușor de transportat”, potrivit lui Paul Lemmo, vicepreședinte al companiei. Germania: sistem naval în container, țintă de intrare în serviciu în 2029 Germania dezvoltă un sistem de apărare cu laser pentru nave militare, realizat de MBDA și Rheinmetall. Sistemul ar urma să intre în serviciu în 2029, iar contractul este estimat la „sute de milioane de euro”, conform informațiilor din material. Și aici, configurația este gândită în container, montabil pe nave, cu utilizare principală împotriva dronelor; companiile spun că ar putea fi folosit și pentru protejarea porturilor. Sistemul a fost testat timp de un an pe mare și, potrivit dezvoltatorilor, a demonstrat că poate lovi ținte aeriene, maritime și terestre, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Limitări: nu înlocuiesc rachetele, ci le completează Deși comparația cu „Războiul Stelelor” este tentantă, aceste sisteme nu distrug instantaneu țintele: fasciculul nu este mereu vizibil, iar laserul trebuie menținut pe același punct până când căldura produce avarii suficiente. Eficiența poate scădea în ploaie, ceață, fum, praf sau turbulențe atmosferice. Concluzia operațională din material este că laserele nu vor înlocui complet rachetele și tunurile antiaeriene, ci vor fi integrate alături de acestea. Avantajul major rămâne capacitatea de a intercepta un număr mare de drone fără consum de rachete antiaeriene, mult mai scumpe, ceea ce poate schimba ecuația costurilor în apărarea aeriană. [...]
Localizarea unei poziții fortificate Hezbollah în Wadi Saluki readuce în prim-plan riscurile operaționale ale frontului de nord , după ce trupele israeliene au identificat punctul de lansare care l-a rănit grav pe actualul purtător de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Effie Defrin, în al Doilea Război din Liban , potrivit The Jerusalem Post . Militarii din Divizia 36, aflați în operațiuni în zona Wadi Saluki, au descoperit o poziție întărită pentru rachete antitanc aparținând Hezbollah. În apropiere au fost găsite „mai multe rachete”, precum și un lansator orientat către wadi, conform informațiilor comunicate de armată. De ce contează: o poziție „istorică” indică persistența infrastructurii de luptă Identificarea aceleiași poziții folosite în 2006 sugerează continuitatea unor puncte fortificate și a tacticilor de ambuscadă în teren dificil, cu implicații directe pentru planificarea și protecția forțelor care operează în zonă. În timpul celui de-al Doilea Război din Liban, lupta din acest punct a fost descrisă drept una dintre cele mai dure ale conflictului. Forțele blindate israeliene au început traversarea wadi-ului, în timp ce unități din Brigada Nahal și Corpul de Geniu au încercat să securizeze zona. Contextul din 2006: ambuscadă, pierderi și rănirea lui Defrin Operațiunea a fost amânată de mai multe ori, iar Hezbollah, observând mișcările din teren, a declanșat o ambuscadă, potrivit relatării. În bătălie au fost uciși 11 ofițeri și soldați israelieni, inclusiv doi comandanți de companie din Brigada 401, iar peste 50 de militari au fost răniți. Printre răniți s-a numărat și Defrin, pe atunci comandant al Batalionului 9, care a fost rănit grav. Publicația mai notează că, „într-un moment de încheiere” de săptămâna trecută, Defrin a vizitat trupele care operează în zonă, în apropierea locului din care a manevrat Batalionul 9 către Wadi Saluki, vizavi de satul Anduria, în războiul din 2006. [...]
