Știri
Știri din categoria Apărare
Fire Point, unul dintre cei mai mari producători ucraineni de armament, își extinde capacitățile către spațiu printr-un program de sateliți menit să reducă dependența Ucrainei de furnizori americani și occidentali de tehnologie, potrivit Kyiv Post. Compania spune că a lansat deja doi sateliți în acest an și pregătește trimiterea a „zeci” pe orbită în 2027.
Miza este una operațională și strategică: sateliții ar urma să susțină nevoi de apărare precum comunicațiile, coordonarea și „conștientizarea” situației pe câmpul de luptă, în contextul extinderii operațiunilor ucrainene cu drone și rachete. Denys Shtilierman, cofondator și proiectant-șef al Fire Point, nu a oferit specificații tehnice despre sateliți, dar a prezentat programul ca parte a construirii unor sisteme strategice interne.
Articolul plasează inițiativa în contextul vulnerabilităților Ucrainei față de deciziile partenerilor occidentali. Dependența de accesul la informații a devenit „deosebit de evidentă” în martie 2025, când administrația Trump a pus pe pauză ajutorul militar, sprijinul de informații și livrări de arme către Ucraina, după disputa din Biroul Oval dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski din 28 februarie.
Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că măsura ar fi urmărit să pună presiune asupra Ucrainei pentru negocieri, iar pauza a afectat în special informațiile necesare pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit materialului.
Fire Point, înființată după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a crescut rapid și produce drone cu rază lungă și rachete de croazieră folosite în lovituri în adâncimea teritoriului rus, notează publicația. Compania afirmă că împinge acum către un „ecosistem” integrat, în care sateliții se conectează cu:
Separat, Fire Point spune că lucrează la un proiect de „scut paneuropean de apărare aeriană”, cu obiectivul de a reduce dependența de sisteme străine individuale și de a crea o rețea europeană mai integrată de securitate.
Shtilierman afirmă că guverne și companii europene de apărare sunt tot mai interesate de sistemele ucrainene, invocând costuri mai mici și experiența de luptă comparativ cu alternativele occidentale.
În paralel, compania s-a extins în Ucraina, crescând producția și descentralizând facilitățile pentru a reduce vulnerabilitatea la lovituri rusești și pentru a mări producția de sisteme fără pilot folosite pe linia frontului. Materialul menționează și că Fire Point se confruntă cu „verificări” legate de corupție și investigații interne în țară, fără a detalia acuzațiile sau stadiul acestora.
Recomandate
Exercițiul NATO din jurul insulei Gotland a scos la iveală un decalaj operațional în războiul cu drone , după ce piloți ucraineni au „învins” forțele suedeze în scenariul de luptă, potrivit Bild . Miza pentru aliați nu este rezultatul simbolic al unui joc de război, ci lecția practică: experiența de front a Ucrainei pare să ofere un avantaj imediat într-un domeniu care devine central în apărarea modernă. În scenariul exercițiului, Suedia era amenințată de o țară nenumită, iar insula Gotland – poziție strategică în Marea Baltică – intra în vizor, pe fondul unor efecte precum pene de curent și penurie de alimente. Ucrainenii au jucat rolul agresorului, iar, conform evaluării militare ucrainene citate de publicație, forțele suedeze ar fi fost „moarte” într-o situație reală. Un detaliu cu relevanță operațională este că exercițiul ar fi fost întrerupt de mai multe ori, pentru ca partea suedeză să se reorganizeze și să își ajusteze apărarea. Concluzia transmisă de militarii ucraineni este că există potențial, dar și „un mare deficit” la capitolele drone, tactică și contramăsuri. „Învățare accelerată” pe drone: mesajul conducerii militare suedeze Comandantul suprem al forțelor armate suedeze, Michael Claesson, avertizează că armatele occidentale trebuie să învețe „rapid” cum funcționează atacurile cu drone și apărarea anti-dronă, iar cea mai scurtă cale este să asculte de ucraineni, potrivit relatării. Un militar ucrainean citat în articol descrie diferența de mentalitate și proceduri de luptă: ucrainenii sunt nevoiți adesea să zboare „orb” împotriva rușilor, adică fără sprijinul dronelor de recunoaștere – o situație pe care, în evaluarea sa, trupele occidentale o pot înțelege greu fără să o vadă direct. „Trebuie să vezi cu ochii tăi.” Context: nu ar fi primul semnal de alarmă pentru NATO Materialul plasează episodul din Suedia într-o serie mai largă de exerciții în care ucrainenii ar fi avut un avantaj net pe componenta de drone. Ca exemplu, publicația amintește un exercițiu din Estonia, unde zece militari ucraineni ar fi „scos din joc” două batalioane aliate în jumătate de zi, inclusiv prin „distrugerea” a 17 vehicule blindate. Tot ca precedent, este menționată o aplicație navală NATO în care ucrainenii ar fi reușit, într-un scenariu, să „scufunde” o fregată aliată. De ce contează Dincolo de retorica de tip „victorie/înfrângere” într-un exercițiu, mesajul practic este că integrarea dronelor în tactică și dezvoltarea apărării anti-dronă devin un test de pregătire cu efect direct asupra modului în care armatele NATO își planifică instruirea, dotarea și procedurile. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă aceste concluzii se vor traduce în schimbări accelerate de antrenament și doctrină în statele aliate, inclusiv prin preluarea sistematică a lecțiilor din Ucraina. [...]
Ucraina și 13 parteneri europeni pregătesc o „coaliție anti-balistică” pentru a dezvolta și produce în Europa capabilități de apărare antirachetă , într-un demers care mută accentul de la livrări punctuale de armament la o bază industrială comună, cu implicații directe pentru capacitatea de producție militară a continentului, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost anunțată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său de seară de marți, după o reuniune la Kiev la care au participat consilieri de securitate națională din 13 țări și oficiali ai biroului secretarului general al NATO . „Avansăm constant în direcția dezvoltării capacităților de producție anti-balistice în Europa – formăm o coaliție anti-balistă. Suntem mai aproape ca oricând de un rezultat concret”, a declarat Zelenski. Miza: producție europeană pentru apărare antirachetă, nu doar sprijin militar Conform lui Zelenski, obiectivul principal este dezvoltarea în Europa a unor sisteme capabile să contracareze rachetele balistice, pe fondul atacurilor rusești continue cu rachete și drone asupra Ucrainei. Liderul ucrainean a mai spus că există o coordonare activă cu Statele Unite în domeniul apărării aeriene. În paralel, încep să se contureze și parteneriate industriale: companii ucrainene din industria de apărare, inclusiv Fire Point (producătorul rachetei de croazieră Flamingo, dezvoltată în Ucraina), au inițiat negocieri cu mari grupuri europene pentru dezvoltarea și producția comună a noilor sisteme. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și presiunea pe stocuri Zelenski a indicat că apărarea aeriană ucraineană este deja eficientă împotriva dronelor, reușind să intercepteze peste 90% dintre aparatele de atac rusești, însă apărarea împotriva rachetelor balistice rămâne o vulnerabilitate majoră. Tot în acest context, el a avertizat anterior, în aprilie, că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea afecta accesul Ucrainei la rachete antibalistice, chiar dacă sprijinul militar și schimbul de informații cu Statele Unite continuă. Prin reunirea a 13 state europene și a conducerii NATO într-un cadru comun de producție militară, proiectul este prezentat ca o încercare ambițioasă a Ucrainei de a trece de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la un actor cu rol central în arhitectura de apărare a Europei. [...]
SUA trimit personal militar în Ucraina pentru a studia direct războiul cu drone , într-o mișcare cu impact operațional asupra modului în care armata americană își va adapta instruirea și planificarea, potrivit Focus . Militarii nu ar urma să participe la lupte, ci să evalueze utilizarea dronelor în condiții reale de război. Conform unui reportaj al portalului ucrainean RBC , SUA ar trimite personal militar suplimentar în Ucraina, cu misiunea de a analiza din proximitate modul în care sunt folosite dronele pe front și ce contramăsuri funcționează. Informația este prezentată ca un demers de „învățare din experiențe reale de luptă”, fără implicare directă în operațiuni de combat. Ce urmărește Pentagonul : lecții tactice pentru doctrină și instruire Potrivit unor informații din Departamentul american al Apărării, citate de AP, militarii trimiși ar urma să observe atât atacurile cu drone, cât și apărarea împotriva acestor sisteme. Scopul este obținerea de concluzii tactice care să fie integrate ulterior în pregătirea și planificarea forțelor armate americane. Într-o audiere menționată de AP, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că SUA urmăresc îndeaproape evoluțiile din zona războiului cu drone și vor să preia rapid lecțiile rezultate. De ce contează: Ucraina schimbă „economia” și regulile luptei cu drone Războiul din Ucraina a modificat semnificativ rolul dronelor, arată materialul: sisteme mici și relativ ieftine preiau astăzi misiuni care, anterior, necesitau platforme scumpe și sofisticate — de la recunoaștere și marcarea țintelor până la lovituri directe. Pentru SUA, miza este ajustarea strategiilor militare la o formă de conflict în care sistemele fără pilot au o pondere tot mai mare. Ce rămâne neclar Focus notează că nu este clar dacă și în ce măsură SUA își vor extinde pe viitor prezența militară în Ucraina. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, amploarea exactă a misiunii și calendarul rămân neprecizate. [...]
Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară , argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro . Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă. Producție locală cu tehnologie cumpărată sau împrumutată Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică. „În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.” Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele. „Gândire elastică” și accent pe drone Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România. „Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.” Limitarea strategică indicată: arsenalul nuclear al Europei În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse. [...]
România intră în linie dreaptă pentru semnarea împrumutului SAFE de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei), cu miză directă pe costul finanțării apărării și pe calendarul investițiilor , după ce programul a fost finalizat, iar contractul de împrumut cu UE ar urma să poată fi semnat până la finalul lunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că, odată cu semnarea contractului de împrumut și a contractelor individuale, proiectele de investiții ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului, iar programul ar putea fi închis până în 2030. SAFE este descris ca o „acțiune pentru securitatea Europei”. De ce contează: finanțare mai ieftină pentru cheltuieli care nu scad Bolojan a argumentat că decizia are două componente majore: bugetară și de apărare. Pe partea bugetară, el a indicat că România are angajamente ca bugetele de apărare să nu coboare în anii următori sub 2,3–2,5% din PIB, în contextul războiului din Ucraina și al obligațiilor din NATO. În acest cadru, premierul interimar a susținut că, având în vedere deficitele, finanțarea prin credit devine inevitabilă, iar alternativa SAFE ar fi preferabilă împrumuturilor din piață. Condițiile împrumutului SAFE și dimensiunea cheltuielilor de înarmare Conform declarațiilor citate, acordul de împrumut SAFE este de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și a fost „des contestat” în spațiul public. Bolojan a prezentat și parametrii principali ai finanțării: dobândă „la jumătate” (comparativ cu piața, fără alte detalii în material); perioadă de grație de 10 ani; perioadă de rambursare de 40 de ani. El a mai spus că, din bugetul de apărare, componenta de înarmare ar reprezenta 1% din PIB, „aproximativ 4 mld. euro pe an” (aprox. 20 miliarde lei), motiv pentru care România ar avea de ales între credite din piață și accesarea SAFE. Ce investiții sunt menționate: și infrastructură cu utilizare civilă și militară Pe lângă componenta gestionată de Ministerul Apărării, Bolojan a indicat că o parte „importantă” a programului vizează infrastructura civilă și militară, inclusiv: capetele de autostradă spre Republica Moldova: Pașcani–Iași–Ungheni; capătul de autostradă spre Ucraina: Pașcani–Suceava–Siret. În privința guvernanței programului, el a afirmat că arhitectura a fost decisă în primăvara lui 2025, la o ședință CSAT , iar coordonarea ar fi fost stabilită la nivelul cancelariei prim-ministrului, urmând și modificări legislative pentru aplicare. Ce urmează Dacă semnarea contractului de împrumut cu UE și a contractelor individuale are loc până la finalul lunii, așa cum a indicat premierul interimar, următorul reper operațional este pornirea proiectelor în a doua jumătate a anului. Materialul nu oferă detalii despre lista completă a contractelor sau despre calendarul exact pe proiecte. [...]
Parlamentul a deblocat inițierea achizițiilor de apărare și securitate finanțate prin SAFE , după ce birourile permanente reunite au transmis către Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Serviciul Român de Informații (SRI) aprobarea prealabilă necesară pentru pornirea procedurilor de atribuire a contractelor, potrivit G4Media . Decizia vizează proiecte propuse spre finanțare prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și aflate în coordonarea celor două instituții. Practic, aprobarea prealabilă este un pas procedural fără de care instituțiile nu pot iniția licitațiile/contractările pentru achizițiile planificate. Ce a decis Parlamentul și de ce contează Hotărârea vine după ce comisiile parlamentare reunite de apărare au aprobat, cu o zi înainte, solicitările formulate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și SRI. Potrivit președintei Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc , votul a fost majoritar favorabil, cu 11 voturi „împotrivă” și o abținere. Miza este operațională: odată transmisă aprobarea, instituțiile pot trece la etapa de atribuire a contractelor pentru echipamente și capabilități considerate prioritare în cadrul proiectelor SAFE. Ce achiziții sunt avute în vedere În documentul transmis Parlamentului, MAI arată că urmărește achiziția de echipamente prin 10 proiecte, „în aria de responsabilitate a ministerului și a partenerilor din cadrul Sistemului Național de Apărare”, cu o valoare totală estimată la 2,727 miliarde de euro (aprox. 13,6 miliarde lei). Lista de achiziții menționată include, între altele: armament individual tip NATO și muniție; echipament balistic; echipamente optice și optoelectronice; drone și sisteme anti-dronă; mobilitate militară; managementul victimelor multiple; managementul continuității sistemului energetic; managementul evacuării în masă; sisteme de comunicații critice; sisteme de comandă și control. Separat, SRI își propune „accelerarea achizițiilor de echipamente tehnice avansate”, prin trei proiecte cu o valoare estimată de 462 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), după cum urmează: OCCULT – A.I. for defensive and proactive cyber capabilities – 200 milioane de euro (aprox. 1,0 miliard lei); Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis – 130 milioane de euro (aprox. 650 milioane lei); Helicopters – 132 milioane de euro (aprox. 660 milioane lei). Cine a participat la discuțiile din comisiile de apărare La ședința comisiilor reunite de apărare au participat, potrivit informațiilor din articol, ministrul Economiei, Irineu Darău, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și un reprezentant al SRI. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul licitațiilor sau despre furnizori potențiali; următorul pas este inițierea efectivă a procedurilor de atribuire de către instituțiile beneficiare. [...]
