Știri
Știri din categoria Apărare
Summitul NATO de la Ankara ar putea împinge Europa spre achiziții militare de miliarde, cu efect direct asupra industriei americane de apărare, într-un posibil „troc” strategic menit să refacă relația transatlantică în jurul angajamentelor financiare și al producției de armament, potrivit unei analize publicate de Adevărul.
În text, generalul în rezervă Adriean Pârlog, fost șef adjunct al Direcției Informații Militare, susține că summitul din 7-8 iulie, organizat la Ankara, ar putea deveni unul „istoric”, inclusiv printr-o „împăcare” între Donald Trump și aliații europeni, după o perioadă de deteriorare a relației transatlantice. Un element central ar fi angajamentele europene pentru contracte noi de armament și creșterea producției proprii, informație vehiculată și de Politico.
Analiza pornește de la ideea că Europa Occidentală ar urma să treacă de la „mimarea” implicării financiare la comenzi militare majore, inclusiv către Statele Unite. În această logică, achizițiile ar funcționa ca un semnal politic către Washington, într-un moment în care SUA își recalibrează prioritățile.
„Europa Occidentală probabil că nu va mai mima în perioada imediat următoare implicarea financiară masivă în ceea ce privește bugetul pentru apărare al Alianței.”
Pârlog argumentează că, în scenariul în care distanța dintre Europa și SUA s-ar adânci, China și Rusia ar fi principalii beneficiari strategici. De aici, concluzia sa că europenii ar transmite un „mesaj împăciuitor”, iar Trump „va reacționa cel mai probabil ca atare”.
Tot în această cheie, o parte din capacitățile cumpărate ar urma să ajungă în Ucraina, în timp ce statele europene ar păstra alte capabilități și ar înlocui echipamente mai vechi.
Un exemplu invocat este zona de supraveghere aeriană (AWACS), unde generalul spune că platformele Boeing 707 folosite pentru echipamentele principale de supraveghere ar fi ajuns „la limita de resources” și ar trebui înlocuite. În acest moment, menționează existența „unei singure propuneri” din partea Saab (Suedia) pentru preluarea responsabilității, dar rămâne deschis dacă SUA vor fi sau nu „scoase în totalitate” din viitorul joc.
În interpretarea sa, deciziile privind astfel de sisteme scumpe ar deveni un indicator pentru nivelul de încredere reciprocă în NATO.
Pe lângă componenta de achiziții, proiectul de declarație ar include și cereri către Iran privind libertatea de navigație pe o arteră comercială „crucială”, precum și un mesaj că NATO nu va permite Teheranului să dobândească o armă nucleară, la îndemnul lui Donald Trump, potrivit analizei.
În același timp, Pârlog susține că summitul ar consfinți o schimbare de perspectivă strategică: pe lângă Rusia, China ar fi tratată explicit drept al doilea actor major generator de îngrijorări strategice în zona eurasiatică.
Pentru România, generalul afirmă că țara este pe o „traiectorie” care îi poate asigura stabilitatea, printr-un echilibru între pilonul american și Occidentul european. El anticipează că SUA vor dori menținerea cel puțin la nivelul actual a potențialului operațional pe axa Baltice–Polonia–România–Bulgaria, cu rol logistic pentru România și Bulgaria.
„Nu văd ca în viitorul relativ apropiat vom înregistra o diminuare a potențialului operațional american în partea asta a Europei.”
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie) este prezentat ca momentul în care ar putea fi anunțate angajamentele financiare și direcțiile de achiziții, într-un context în care SUA își concentrează atenția pe Indo-Pacific și Orientul Mijlociu, iar europenii ar fi împinși să gestioneze mai direct dosarul ucrainean. În analiza citată, dimensiunea economică a acestor decizii – comenzi mari de armament și programe scumpe – este tratată ca pivotul unei posibile re-coagulări a relației transatlantice.
Recomandate
România este invocată la NATO ca exemplu de sprijin operațional pentru SUA , într-un moment în care Washingtonul reia presiunea asupra aliaților europeni să contribuie mai mult la apărarea colectivă, potrivit G4Media . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că înțelege criticile președintelui american Donald Trump la adresa Alianței, dar a insistat că statele europene au sprijinit operațiunile militare conduse de SUA, inclusiv prin utilizarea bazelor de pe continent pentru misiuni legate de acțiunile militare împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute la Fox News, informație preluată de Agerpres . Ce înseamnă „sprijin” în termeni operaționali Rutte a indicat că sprijinul european s-a tradus în volume mari de misiuni aeriene și în utilizarea infrastructurii militare din Europa. El a dat exemplul Italiei, de unde „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a susține operațiunea. Tot el a afirmat că, la nivelul întregii Europe, ar fi fost „între 4.000 și 5.000 de misiuni”. De ce apare România în acest context În același cadru, șeful NATO a menționat România ca exemplu de țară care ar fi fost nevoită să reducă traficul aerian comercial în București, deoarece aeroportul era folosit pentru instalații destinate avioanelor-cisternă (aeronave de realimentare în aer). Context: presiunea SUA pentru creșterea contribuțiilor la apărare Remarcile vin după ce Trump a reînnoit presiunea asupra aliaților NATO pentru a crește contribuțiile la apărarea colectivă și pentru a sprijini misiunile Alianței. Rutte a spus că îl susține pe Trump „în această privință când vine vorba de NATO”, adăugând că, deși există „dezamăgire”, ar fi vorba de „cazuri izolate”. [...]
NATO pregătește contracte de apărare de zeci de miliarde de dolari la summitul din 7–8 iulie de la Ankara, într-un test al capacității aliaților de a transforma creșterea bugetelor militare în producție efectivă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile secretarului general Mark Rutte . Rutte a spus, într-o intervenție la Atlantic Council, că la reuniunea din Turcia aliații vor prezenta „zeci de miliarde” de dolari în noi contracte legate de apărare. Miza, în formularea sa, este trecerea de la angajamente de cheltuieli la livrări concrete: extinderea bazei industriale de apărare din Europa, creșterea producției de muniție și armament și reducerea unor „goluri de capabilități” (deficite de echipamente și capacități militare) la nivelul Alianței. Sprijinul pentru Ucraina rămâne pe agendă, cu accent pe apărare aeriană Pe lângă pachetul de contracte, NATO ar urma să își reafirme sprijinul pentru Ucraina la același summit, iar președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe, conform lui Rutte. Contextul invocat este presiunea pusă de Kiev pentru mai multe sisteme de apărare aeriană, interceptori și capabilități cu rază lungă, după atacuri repetate ale Rusiei cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. Rutte a reiterat ideea că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea Europei și a avertizat că o victorie a Rusiei ar reprezenta o amenințare directă pentru flancul estic al NATO. Ankara, „momentul livrărilor” și rolul industriei turcești Oficialii NATO descriu summitul drept un moment-cheie pentru a converti creșterea cheltuielilor de apărare în producție industrială. Rutte a indicat că aliații au făcut „progrese bune” înaintea reuniunii, inclusiv prin creșterea investițiilor în forțele și capabilitățile necesare apărării teritoriului Alianței, și a cerut statelor membre să „cheltuiască mai mult și mai bine”, astfel încât producția să țină pasul cu nivelul amenințării pe care o reprezintă Rusia. Turcia, ca stat gazdă, își poziționează industria de apărare ca parte importantă a efortului de reînarmare al NATO, iar oficiali turci au descris producția de apărare drept o temă centrală la Ankara, alături de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. „NATO 3.0”: de la descurajare la mobilizare industrială Rutte a folosit conceptul „NATO 3.0” pentru a descrie o nouă etapă a Alianței, determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor globale, în care accentul se mută spre mobilizare industrială. În această logică, aliații europeni ar urma să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, prin capacitatea de a produce armament, muniție și sisteme de apărare aeriană la un ritm adecvat noii realități de securitate din Europa. [...]
Italia a permis decolarea a 500 de avioane militare americane de pe baze din țară în timpul loviturilor SUA și Israelului asupra Iranului, potrivit declarațiilor secretarului general al NATO , Mark Rutte , relatate de Politico . Afirmația amplifică presiunea politică internă asupra guvernului Giorgiei Meloni și ridică miza asupra modului în care statele europene își pun infrastructura militară la dispoziția operațiunilor americane. Rutte a spus, într-un interviu la Fox News, că „țară după țară, aliat după aliat” și-au pus bazele la dispoziție, ceea ce ar fi însemnat „mii, între 4.000 și 5.000” de avioane care au decolat de pe baze europene pentru a sprijini „Epic Fury” — denumirea folosită pentru războiul SUA-Israel împotriva Iranului. În același context, el a caracterizat Europa drept „o platformă de proiecție a puterii pentru Statele Unite”. Contradicție cu poziția anterioară a guvernului Meloni Guvernul italian declarase anterior că doar zborurile logistice și tehnice, acoperite de tratatul bilateral care reglementează bazele militare americane din Italia, ar urma să fie permise pentru utilizarea aerodromurilor în direcția Orientului Mijlociu. Comentariile lui Rutte au fost interpretate la Roma ca o contrazicere a acestei linii. Reacția Ministerului italian al Apărării a fost dură. Potrivit unei declarații citate de Il Sole 24 Ore, ministrul Guido Crosetto a respins mesajul lui Rutte: „Doar zborurile conforme cu tratatele; mesajul lui Rutte este complet fals.” Miza operațională: bazele europene, capacitate cheie pentru SUA Dincolo de disputa politică, episodul indică dependența operațională a SUA de infrastructura din Europa pentru desfășurarea rapidă a operațiunilor militare. Rutte a oferit și un exemplu din România, pe care a lăudat-o pentru că aeroportul din București ar fi redus traficul comercial, întrucât operațiunile cu avioane-cisternă militare necesitau capacitate suplimentară. În același interviu, șeful NATO a descris contribuția financiară a statelor europene membre drept „uriașă” și „uimitoare”, fără să ofere cifre. Presiune politică și semnal pentru viitoarea repoziționare a SUA în Europa În Italia, opoziția a cerut explicații. Il Sole 24 Ore îl citează pe deputatul Verzilor Angelo Bonelli, care a acuzat că „Meloni i-a înșelat pe italieni și parlamentul” și a cerut ca premierul să clarifice imediat ce s-a întâmplat și să raporteze în parlament. Contextul mai larg este tensionat: Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru sprijinul considerat insuficient în conflictul cu Iranul. În paralel, administrația SUA este „pregătită să retragă” o parte din trupele din Europa, ca parte a unei mișcări menite să transfere mai multă responsabilitate de securitate către europeni, notează publicația. Rutte a comentat și rezultatul războiului și stadiul negocierilor, afirmând că Trump „a făcut exact ce trebuia” în privința Iranului și că „are dreptate” să meargă către un acord. [...]
Patrula aeriană comună China–Rusia ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene din Pacific , după ce Seul și Tokio au fost nevoite să ridice avioane de vânătoare ca reacție la zborurile din apropierea zonelor lor de interes, potrivit HotNews . Manevrele au avut loc sâmbătă, deasupra Mării Japoniei, Mării Chinei de Est și a Oceanului Pacific de Vest, iar informațiile au fost raportate duminică de presa de stat chineză, care citează Ministerul Apărării de la Beijing. Conform comunicatului, scopul a fost „demonstrarea hotărârii și capacității ambelor forțe de a păstra pacea și stabilitatea regională”, iar aceasta ar fi a 11-a patrulare aeriană comună de acest tip. Ce înseamnă, concret, pentru apărarea aeriană din regiune Deși Tokio și Seul au precizat că aeronavele nu le-au încălcat spațiile aeriene, ambele țări au reacționat prin desfășurarea propriilor avioane de vânătoare. Din perspectiva operațională, astfel de episoade cresc frecvența alertelor și a misiunilor de interceptare, chiar și atunci când nu există o încălcare formală a spațiului aerian. Totodată, Japonia a transmis „profunda îngrijorare” către Beijing și Moscova prin Ministerul său de Externe, potrivit agenției taiwaneze CNA, citată în material. Ce tipuri de aeronave au fost implicate Un videoclip difuzat de Ministerul chinez al Apărării arată participarea mai multor tipuri de aeronave, inclusiv: avion de vânătoare J-10C; avion de atac Su-30MKK; avion cisternă YY-20 (realimentare în aer); avion de avertizare timpurie și control KJ-500A; bombardier H-6K; bombardiere rusești Tu-95. Contextul regional: tensiuni și rute comerciale Materialul plasează patrula în contextul intensificării tensiunilor în zonă, pe fondul creșterii activităților militare și ale pazei de coastă chineze, dar și al unei coordonări mai strânse în materie de securitate între Japonia, Filipine și Statele Unite. În plus, China are dispute teritoriale cu Japonia în Marea Chinei de Est pentru insulele Diaoyu (Senkaku) și revendică aproape în întregime Marea Chinei de Sud, rută prin care trece aproape o treime din comerțul maritim mondial, potrivit articolului. [...]
Lovitura asupra rafinăriei Slavyansk mută presiunea pe lanțul energetic al Rusiei , după ce un incendiu a fost raportat la instalația din Ținutul Krasnodar , potrivit Defense România . Informația este relevantă prin potențialul impact operațional asupra infrastructurii de rafinare, într-un moment în care țintele energetice rămân critice pentru susținerea efortului de război și a economiei. Materialul indică faptul că ucrainenii „au lovit puternic infrastructura energetică a Rusiei ”, iar consecința imediată menționată este un incendiu la rafinăria Slavyansk, în regiunea Krasnodar. Publicația a încadrat subiectul în format video. De ce contează operațional Atacurile asupra infrastructurii energetice au, în general, un efect direct asupra continuității producției și logisticii: rafinăriile sunt noduri esențiale pentru transformarea țițeiului în carburanți și alte produse petroliere. În măsura în care un incident afectează funcționarea unei rafinării, pot apărea perturbări în aprovizionare și costuri suplimentare de reparații și securizare. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în materialul citat reiese: locația: rafinăria Slavyansk, Ținutul Krasnodar; evenimentul: incendiu, în contextul unei lovituri atribuite Ucrainei asupra infrastructurii energetice. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre amploarea pagubelor, durata întreruperilor sau confirmări independente, astfel că impactul exact asupra producției nu poate fi evaluat pe baza acestui material. [...]
Un nou atac cu rachete balistice asupra Kievului menține presiunea operațională pe apărarea aeriană și pe funcționarea orașului , în primele ore ale zilei de duminică, potrivit informațiilor relatate de News , care citează armata ucraineană și pe primarul capitalei, Vitali Kliciko . Jurnaliști AFP aflați la fața locului au auzit explozii în timp ce apărarea antiaeriană era activată. Forțele aeriene ucrainene au transmis că orașul se confruntă cu un atac cu rachete balistice, iar primarul i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi. Atacul vine după o zi în care, potrivit aceleiași relatări, două persoane au fost ucise în urma unor atacuri aeriene rusești în regiunile Dnipropetrovsk (centrul-est) și Sumi (nord). În paralel, două persoane ar fi fost ucise în atacuri ucrainene asupra orașelor rusești Volgograd și Belgorod, iar o a treia în Horlivka, în regiunea Donețk din Ucraina, aflată sub controlul Moscovei. Contextul rămâne cel al bombardamentelor aproape zilnice asupra Ucrainei, de la invazia la scară largă începută în februarie 2022, în timp ce Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile asupra Rusiei și a teritoriilor ocupate, pe care le descrie drept represalii. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pagube sau victime la Kiev, amploarea efectelor imediate ale atacului nu poate fi evaluată din informațiile disponibile. [...]
