Știri
Știri din categoria Apărare
Summitul NATO de la Ankara ar putea împinge Europa spre achiziții militare de miliarde, cu efect direct asupra industriei americane de apărare, într-un posibil „troc” strategic menit să refacă relația transatlantică în jurul angajamentelor financiare și al producției de armament, potrivit unei analize publicate de Adevărul.
În text, generalul în rezervă Adriean Pârlog, fost șef adjunct al Direcției Informații Militare, susține că summitul din 7-8 iulie, organizat la Ankara, ar putea deveni unul „istoric”, inclusiv printr-o „împăcare” între Donald Trump și aliații europeni, după o perioadă de deteriorare a relației transatlantice. Un element central ar fi angajamentele europene pentru contracte noi de armament și creșterea producției proprii, informație vehiculată și de Politico.
Analiza pornește de la ideea că Europa Occidentală ar urma să treacă de la „mimarea” implicării financiare la comenzi militare majore, inclusiv către Statele Unite. În această logică, achizițiile ar funcționa ca un semnal politic către Washington, într-un moment în care SUA își recalibrează prioritățile.
„Europa Occidentală probabil că nu va mai mima în perioada imediat următoare implicarea financiară masivă în ceea ce privește bugetul pentru apărare al Alianței.”
Pârlog argumentează că, în scenariul în care distanța dintre Europa și SUA s-ar adânci, China și Rusia ar fi principalii beneficiari strategici. De aici, concluzia sa că europenii ar transmite un „mesaj împăciuitor”, iar Trump „va reacționa cel mai probabil ca atare”.
Tot în această cheie, o parte din capacitățile cumpărate ar urma să ajungă în Ucraina, în timp ce statele europene ar păstra alte capabilități și ar înlocui echipamente mai vechi.
Un exemplu invocat este zona de supraveghere aeriană (AWACS), unde generalul spune că platformele Boeing 707 folosite pentru echipamentele principale de supraveghere ar fi ajuns „la limita de resources” și ar trebui înlocuite. În acest moment, menționează existența „unei singure propuneri” din partea Saab (Suedia) pentru preluarea responsabilității, dar rămâne deschis dacă SUA vor fi sau nu „scoase în totalitate” din viitorul joc.
În interpretarea sa, deciziile privind astfel de sisteme scumpe ar deveni un indicator pentru nivelul de încredere reciprocă în NATO.
Pe lângă componenta de achiziții, proiectul de declarație ar include și cereri către Iran privind libertatea de navigație pe o arteră comercială „crucială”, precum și un mesaj că NATO nu va permite Teheranului să dobândească o armă nucleară, la îndemnul lui Donald Trump, potrivit analizei.
În același timp, Pârlog susține că summitul ar consfinți o schimbare de perspectivă strategică: pe lângă Rusia, China ar fi tratată explicit drept al doilea actor major generator de îngrijorări strategice în zona eurasiatică.
Pentru România, generalul afirmă că țara este pe o „traiectorie” care îi poate asigura stabilitatea, printr-un echilibru între pilonul american și Occidentul european. El anticipează că SUA vor dori menținerea cel puțin la nivelul actual a potențialului operațional pe axa Baltice–Polonia–România–Bulgaria, cu rol logistic pentru România și Bulgaria.
„Nu văd ca în viitorul relativ apropiat vom înregistra o diminuare a potențialului operațional american în partea asta a Europei.”
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie) este prezentat ca momentul în care ar putea fi anunțate angajamentele financiare și direcțiile de achiziții, într-un context în care SUA își concentrează atenția pe Indo-Pacific și Orientul Mijlociu, iar europenii ar fi împinși să gestioneze mai direct dosarul ucrainean. În analiza citată, dimensiunea economică a acestor decizii – comenzi mari de armament și programe scumpe – este tratată ca pivotul unei posibile re-coagulări a relației transatlantice.
Recomandate
O dronă rusească a fost doborâtă în spațiul aerian al României de un F-18 spaniol aflat în serviciul NATO , după ce a pătruns dinspre Republica Moldova și a evoluat zeci de kilometri deasupra județului Galați, potrivit Biziday . Incidentul evidențiază rolul operațional al detașamentului aliat de la Kogălniceanu în apărarea aeriană a României. Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), ținta aeriană a fost detectată în noaptea de 15 spre 16 august, la ora 04.44, la aproximativ 24 km nord de Galați. Aeronava F-18 a Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflată în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, a realizat contact radar cu ținta și a primit aprobarea de angajare, drona fiind doborâtă la ora 05.01. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la 05.20. MApN precizează că un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, într-o zonă nepopulată. Zona este survolată de un elicopter militar, iar echipe ale armatei sunt trimise la sol pentru identificarea resturilor. Ce se schimbă față de incidentele anterioare Este a patra dronă doborâtă pe teritoriul României, după ce primele trei au fost interceptate de aeronave românești. De această dată, interceptarea a fost realizată de avioane spaniole, în condiții de întuneric, pe baza contactului radar, în contextul în care Spania are dislocate la Kogălniceanu șapte aeronave F-18, intrate în serviciul de apărare aeriană NATO în urmă cu trei săptămâni (detalii în Biziday ). Publicația notează și că, spre deosebire de primele drone, aceasta „nu pare a fi vizat porturile ucrainene de la Dunăre”, în condițiile în care Rusia atacă mai des punctul de trecere a frontierei Ucraina–Republica Moldova de la Maiakî , aflat la circa 270 km de locul prăbușirii din România. Reacție politică și pașii următori Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis pe Facebook: „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN spune că monitorizează permanent situația și informează „în timp real” structurile aliate, iar în teren continuă căutările pentru localizarea și recuperarea resturilor dronei. [...]
Peste 100 de drone detectate lângă spațiul aerian românesc în 96 de ore ridică presiunea operațională pe misiunile de poliție aeriană și pe dispozitivul de alertă, într-un context de intensificare a atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră, potrivit Economica . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a transmis că în ultimele 96 de ore radarele MApN au identificat în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot, adică drone), dintre care „câteva zeci” ar fi fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. În același interval, pe țărm au ajuns resturi de drone, aduse de apele Dunării sau de valurile mării, pe fondul intensificării loviturilor în zona de graniță. Ce înseamnă, operațional, pentru apărarea aeriană Conform ministrului, forțele NATO au intervenit preventiv în mod repetat: aeronave de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost crescut gradual de nouă ori, cu decizia de decolare luată „în funcție de situație”. De asemenea, în trei rânduri a fost ridicat și un elicopter, pentru prevenție sau cercetare. Miruță a mai precizat că cele mai multe drone ar fi fost distruse de apărarea Ucrainei în afara teritoriului românesc, dar „foarte aproape” de România, iar resturile au fost ulterior aduse la mal. Evaluarea riscului pentru populație Ministrul susține că „nu există indicii” că gradul de risc ar fi crescut pentru populație, în pofida frecvenței mai mari cu care sunt observate resturi de drone în zonele de frontieră. În mesajul său, Miruță a insistat asupra proximității conflictului și a efectelor sale indirecte, afirmând că războiul din Ucraina este „real” și „cu consecințe reale”, motiv pentru care autoritățile iau măsuri pentru a limita impactul asupra României. [...]
România și Ucraina discută un program comun de drone cu buget de 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) , potrivit HotNews , care citează un răspuns al Ministerului Apărării Naționale (MApN) transmis către StartupCafe . Miza este una operațională: trecerea de la achiziții punctuale la capacități dezvoltate și produse în regiune, pe fondul cererii accelerate pentru sisteme fără pilot. MApN precizează că discuțiile vizează „cercetarea, dezvoltarea și producția de drone”, inclusiv „dezvoltarea unor noi tipuri de sisteme”. În material nu sunt oferite detalii despre calendar, parteneri industriali, tipurile de drone vizate sau modul de împărțire a bugetului între cele două părți. Informația apare în contextul în care ministerul a răspuns unei solicitări a StartupCafe, iar HotNews preia elementele comunicate. Pentru mai multe detalii, publicația trimite către articolul integral de pe StartupCafe . [...]
Europa rămâne fără interceptori Patriot, iar asta limitează capacitatea Ucrainei de a-și apăra infrastructura în iarnă , într-un moment în care Rusia este așteptată să intensifice atacurile cu rachete balistice, potrivit Politico . Problema nu este doar una de solidaritate militară, ci de stocuri: principalii donatori europeni spun că au puține rachete de rezervă, iar producția nouă nu va veni la timp. Ucraina cere „sute” de interceptori, însă livrările sunt constrânse de trei factori: ritmul lent al producției, presiunea pe stocurile SUA (afectate de războiul cu Iranul) și faptul că statele europene trebuie să păstreze un minim pentru propria apărare și angajamentele din NATO. De ce contează: apărarea antirachetă se lovește de plafonul stocurilor Politico notează că deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, considerate printre puținele mijloace eficiente ale Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. Pentru drone și rachete de croazieră, Ucraina poate folosi și alte sisteme, adesea mai ieftine, dar amenințarea balistică rămâne dificil de acoperit fără Patriot. Fostul ministru ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris dezechilibrul dintre ritmul atacurilor și cel al livrărilor, iar ministerul ucrainean al apărării a raportat că în iulie apărarea aeriană a interceptat 29 din 195 de rachete balistice rusești, în timp ce alte 40 nu și-au atins țintele. Germania și alți donatori: între sprijinul pentru Kiev și propria protecție Germania, unul dintre cei mai mari donatori, a transferat deja sisteme Patriot și muniție, dar trebuie să-și gestioneze stocurile astfel încât să-și poată proteja teritoriul și să-și respecte obligațiile în NATO. Un oficial german de rang înalt, brigadierul general Jürgen Schrödl, a spus că Berlinul „ajunge la limită” și că trebuie asigurată și protecția proprie. Presiunea se mută și asupra altor state cu stocuri relevante, precum Polonia, Spania și Grecia, pe fondul discuțiilor despre cât pot ceda fără să-și slăbească apărarea națională. Blocajul de producție și dependența de deciziile SUA Dependința de Patriot face ca deciziile de la Washington să fie esențiale, deoarece majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în SUA, iar vânzările și acordurile de producție depind de Casa Albă. Politico arată că președintele Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea unei producții sub licență în Ucraina, dar ulterior a nuanțat, spunând că nu există un acord și că transferul de tehnologie este dificil. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a avertizat că o înțelegere de producție pe termen lung nu ar fi încheiată înainte de această iarnă, iar fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult. Separat, Ucraina a semnat un acord pentru interceptori PAC-2 fabricați în Germania, însă aceștia sunt puțin probabil să ajungă înainte de anul viitor. Ce opțiuni are Ucraina până la iarnă Pe termen scurt, Kievul încearcă să obțină interceptori din stocurile aliaților și ia în calcul o abordare mai agresivă de lovire a lansatoarelor rusești. În paralel, Ucraina dezvoltă un interceptor propriu, Freyja, dar proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte să poată acoperi rolul Patriot împotriva rachetelor balistice. În acest context, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină muniție disponibilă, pe fondul cererii crescute în Orientul Mijlociu, al refacerii stocurilor Pentagonului și al preocupărilor europene privind propria vulnerabilitate. [...]
Loviturile IDF din sudul Libanului au vizat comandanți Hezbollah , pe fondul unei dispute privind prezența civililor în ținte , potrivit The Jerusalem Post . Armata israeliană spune că a ucis, în weekend, al doilea comandant Hezbollah într-o serie de atacuri în zona Deir ez-Zahrani și la un sediu al organizației din zona Ansar. IDF a anunțat duminică dimineață că l-a ucis pe Abu Hassan Alaa, descris drept comandant în unitatea Bader a Hezbollah. Conform armatei, acesta ar fi desfășurat atacuri asupra soldaților israelieni care operează în regiune. În același context, armata a legat atacul de o lovitură separată, desfășurată „în weekend”, asupra cartierului general al Hezbollah din zona Ansar, unde ar fi fost ucis Ali Samir Al-Haj Hassan, comandant de batalion în unitatea Radwan. Publicația notează că ambele atacuri au venit ca răspuns la un incident în care trei soldați IDF au fost grav răniți în weekend. Disputa privind civilii: IDF și biroul premierului invocă „scuturi umane” IDF a precizat că, la momentul loviturii asupra sediului din Ansar, familia lui Hassan se afla împreună cu acesta în interior. Armata susține că membrii familiei „nu au fost ținta” și că atacul a fost direcționat „în mod specific” asupra lui Hassan, pe care îl descrie drept țintă legitimă în dreptul internațional. „Trebuie subliniat că membrii familiei nu au fost ținta loviturii. Lovitura a fost direcționată în mod specific asupra lui Hassan, care era o țintă legitimă în conformitate cu dreptul internațional.” „Teroristul și-a folosit familia ca scuturi umane, ascunzându-se alături de ei în interiorul cartierului general militar.” Biroul prim-ministrului (PMO) a afirmat, la rândul său, că nu ar fi știut că Hezbollah a plasat civili în complexul militar și că IDF ar fi aflat acest lucru abia ulterior. „Abia mai târziu IDF a aflat că Hezbollah a pus în mod deliberat civili în acel complex militar.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt menționate măsuri suplimentare sau o evaluare independentă a situației din teren. Rămâne de urmărit dacă acuzațiile privind prezența civililor în ținte vor genera reacții oficiale suplimentare sau consecințe operaționale în modul în care sunt planificate loviturile în sudul Libanului. [...]
O dronă intrată ilegal în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un F-18 spaniol , într-un incident care testează în practică mecanismul NATO de Poliție Aeriană și lanțul de comandă pentru aprobarea angajării, potrivit Mediafax . Drona a pătruns în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați. Interceptarea a fost realizată de un avion F-18 al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflat în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”. Cronologia intervenției și zona posibilului impact Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN) , sistemele de supraveghere au detectat ținta la ora 04.44. Aeronava F-18, aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. La ora 05.01, drona a fost interceptată și doborâtă „în condiții de siguranță”. MApN a indicat un posibil punct de impact al resturilor între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați, într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la ora 05.20. Ce transmite MApN și mesajul politic: „solidaritate aliată” Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate preventiv în aer, au primit aprobarea de angajare după detectarea țintei. Într-un mesaj public, acesta a felicitat piloții spanioli și militarii români din centrul de comandă. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN a precizat că va reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile. Originea dronei nu este menționată în informațiile prezentate. [...]
