Știri
Știri din categoria Apărare
Donald Trump indică o posibilă reducere mult mai amplă a trupelor SUA în Europa, după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania, o mișcare care riscă să schimbe echilibrul operațional al NATO pe continent, potrivit Adevărul.
Pentagonul a comunicat vineri că va reduce prezența militară americană din Germania cu circa 5.000 de soldați „în următoarele luni”. Potrivit oficialilor americani citați în material, retragerea ar urma să se desfășoare într-un interval de șase până la douăsprezece luni și face parte dintr-o reevaluare mai amplă a poziționării forțelor SUA în Europa.
A doua zi, sâmbătă, 2 mai, Trump a spus că decizia anunțată de Pentagon este „doar începutul” și că ia în calcul tăieri mai mari. CNN este citată cu declarația președintelui american către jurnaliști:
„Vom reduce drastic și vom tăia mai mult de 5.000 de soldați.”
Chiar și după reducerea anunțată, Germania ar urma să rămână un punct major de sprijin pentru armata americană, cu peste 30.000 de militari staționați pe teritoriul său, notează publicația. Materialul menționează și că la finalul lui 2025 peste 36.000 de militari americani erau staționați în Germania.
Contextul deciziei este unul de relații tensionate între Washington și Berlin, după ce Trump l-a criticat pe cancelarul Friedrich Merz, care a pus sub semnul întrebării strategia SUA în conflictul cu Iranul. În același timp, Trump a sugerat că nemulțumirile sale vizează și alți aliați europeni, pe fondul deteriorării relațiilor în NATO în contextul războiului cu Iranul, inițiat de SUA fără consultarea majorității partenerilor.
În declarațiile redate, Trump a acuzat mai multe state europene că nu au oferit sprijin suficient și a indicat că ar putea reduce prezența militară și în alte țări, invocând explicit Italia și Spania.
În Congres, lideri republicani au avertizat că diminuarea prezenței militare americane ar putea slăbi poziția strategică a SUA în Europa și ar putea transmite un semnal favorabil Rusiei, potrivit materialului. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers au cerut Pentagonului să mențină trupele pe continent, inclusiv în ipoteza unei redistribuiri către est.
În Germania, reacția oficială a fost una rezervată: ministrul Apărării, Boris Pistorius, a numit decizia „previzibilă” și a susținut că Europa trebuie să-și întărească propriile capacități de apărare. Articolul amintește și rolul bazei Ramstein, descrisă ca un hub esențial pentru operațiunile aeriene ale SUA în Europa.
Recomandate
Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]
Planul Pentagonului de a retrage 5.000 de militari americani din Germania riscă să nu întărească flancul estic al NATO, ci să ducă la o repoziționare temporară a trupelor în SUA, din cauza limitărilor logistice și legislative , potrivit Adevărul . În acest context, Polonia și România apar ca opțiuni discutate pentru relocare, dar cu constrângeri care pot întârzia sau bloca mutarea. Decizia Washingtonului vine pe fondul unor tensiuni diplomatice între președintele Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz, după ce liderul de la Berlin a criticat implicarea SUA în conflictul din Iran. Deși oficialii americani descriu măsura ca parte a unui proces deliberativ, surse diplomatice citate de analiști sugerează că nivelul retragerii ar fi fost stabilit fără consultări prealabile cu aliații NATO sau cu structurile de comandă militară. Fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, avertizează că o mișcare percepută ca „pedeapsă” la adresa Berlinului poate submina interesele de securitate ale SUA în Europa. Flancul estic: presiune politică, frână logistică În Congres, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers au cerut ca forțele retrase să rămână în Europa și să fie repoziționate spre est, ca măsură de descurajare a Rusiei. Însă mutarea Regimentului 2 Cavalerie (în prezent la Vilseck) se lovește de obstacole operaționale, în special legate de infrastructură. În Polonia, deși există cartierul general al Corpului V al Armatei SUA la Poznań, bazele sunt proiectate pentru trupe rotaționale, nu pentru o prezență permanentă. Infrastructura actuală – inclusiv containere de tip „CHU” (unități de locuire containerizate) și facilități de antrenament limitate – este descrisă ca insuficientă pentru a susține o desfășurare care să includă și familiile militarilor, cu servicii precum școli și spitale. România: investiție mare, calendar prea lung România derulează un proiect de extindere a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu , cu obiectivul de a depăși dimensiunile bazei Ramstein din Germania. Totuși, proiectul este „la ani distanță” de finalizare și nu poate primi un regiment întreg în intervalul de 6–12 luni indicat de Casa Albă, notează publicația, citând Stars and Stripes. Congresul limitează marja de manevră a Pentagonului Pe lângă logistică, există și constrângeri legislative. Legea privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026 : interzice folosirea fondurilor pentru schimbări majore în Comandamentul European fără justificare extinsă; menține un prag minim de 76.000 de militari americani în Europa (în prezent ar fi aproximativ 85.000); restricționează transferul de echipamente militare valoroase către statele gazdă fără aprobări speciale. În paralel, Trump a sugerat că reducerile ar putea depăși nivelul de 5.000 de militari. Analiștii citați avertizează că o retragere rapidă, fără o destinație europeană pregătită, poate crea un vid de securitate și poate muta „centrul de greutate” al armatei americane nu spre est, ci înapoi peste Atlantic, amplificând incertitudinea strategică pe flancul estic al NATO. [...]
Propunerea de a muta pe flancul estic cei 5.000 de militari americani retrași din Germania ar putea schimba costurile și logistica prezenței SUA în Europa , prin folosirea investițiilor făcute deja de aliații estici pentru găzduirea trupelor, potrivit Economica , care citează Agerpres. Inițiativa apare într-o declarație comună semnată de senatorul Roger Wicker , președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, și de Mike Rogers , președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi republicani spun că sunt „foarte preocupați” de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania și susțin că o reducere „prematură” a prezenței avansate a SUA în Europa ar putea afecta descurajarea. De ce contează: costuri mai mici pentru contribuabili și infrastructură deja pregătită Argumentul central al celor doi lideri din Congres este că mutarea celor 5.000 de militari spre Est ar menține un „element puternic de descurajare” în Europa, fără a renunța la avantajele operaționale ale unei prezențe avansate. Ei afirmă că aliații de pe flancul estic au făcut „investiții substanțiale” pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani. În aceeași logică, mutarea ar întări „linia frontului NATO” și ar contribui la descurajarea unui conflict care ar fi „mult mai costisitor”, potrivit declarației. Contextul politic și militar invocat de semnatari Wicker și Rogers notează că Germania și-a intensificat acțiunile ca răspuns la apelurile președintelui Donald Trump privind o împărțire mai mare a poverii în NATO, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități pentru forțele americane (acces, baze și drept de survol) în sprijinul Operațiunii „Epic Fury”, numele american al operațiunii declanșate de SUA împotriva Iranului împreună cu Israelul. Ei mai susțin că, deși aliații „se îndreaptă” spre cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capabilități militare va dura, iar o reducere a prezenței SUA înainte ca aceste capabilități să fie pe deplin realizate ar putea „submina descurajarea” și ar transmite „un mesaj greșit” președintelui rus Vladimir Putin. Ce urmează: discuții cu Pentagonul și coordonare cu aliații Cei doi oficiali cer un proces „deliberat” de analiză pentru orice schimbare semnificativă a posturii forței americane și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații. Ei se așteaptă ca Departamentul Apărării să contacteze comisiile de supraveghere „în zilele și săptămânile viitoare” pentru discuții privind decizia și implicațiile ei pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică. [...]
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să lase un gol operațional mai mare decât sugerează cifra , pentru că ar putea bloca și planul de desfășurare a armelor americane cu rază medie de acțiune, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, dincolo de simbolistica politică, este capacitatea de descurajare convențională a NATO în Europa. Guvernul german a încercat să minimizeze impactul anunțului Pentagonului, iar ministrul apărării Boris Pistorius a spus că retragerea parțială „era previzibilă”, în contextul revizuirii globale a desfășurării trupelor SUA. Totuși, anunțul a surprins atât guvernul, cât și armata, pe fondul unor semnale recente considerate pozitive după vizite în Statele Unite ale unor oficiali germani. Potrivit informațiilor citate în analiză, retragerea din lunile următoare ar urma să afecteze o brigadă deja desfășurată și un batalion cu armament cu rază lungă de acțiune care trebuia să ajungă în Germania la finalul acestui an, conform CBS News și The Washington Post. De ce contează: rachetele cu rază medie și „decalajul” de capabilități Elementul cu impact operațional major este legat de acordul din 2024 dintre SUA și Germania privind desfășurarea, începând cu 2026, a rachetelor de croazieră convenționale americane Tomahawk, cu rază de acțiune de până la 2.500 km, ca măsură de descurajare și apărare în fața amenințării rusești. Analiza notează că retragerea ar putea însemna și anularea aparentă a acestei desfășurări. Expertul militar Carlo Masala a declarat pentru Der Spiegel că decizia de a nu desfășura arme americane cu rază medie „slăbește descurajarea convențională a NATO” și creează un decalaj pe care europenii „nu îl pot încă acoperi”. În același sens, Christian Moelling, directorul think tank-ului EDINA pentru apărare europeană, a scris pe platforma X că SUA au „monopolul de facto” în NATO asupra armamentului cu rază lungă de acțiune, iar acest aspect este „mai grav din punct de vedere operațional decât numărul de soldați”, fiind citat de Reuters. Mesajul către aliați și presiunea pentru cheltuieli mai mari Deși anunțul vizează în acest moment Germania, analiza arată că mesajul este perceput ca fiind adresat tuturor aliaților europeni, în condițiile în care Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia, pe fondul disputelor legate de poziționarea față de Iran. Pistorius a formulat explicit direcția: Europa trebuie să își asume mai mult din propria securitate pentru a menține relația transatlantică. Și NATO a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că ajustarea „subliniază necesitatea” ca Europa să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilități, menționând „progrese” după acordul de a investi 5% din PIB în apărare până în 2025. Reacții politice: îngrijorări inclusiv în tabăra republicană Premierul polonez Donald Tusk a criticat anunțul, avertizând că o amenințare majoră pentru comunitatea transatlantică este „dezintegrarea continuă” a alianței. În SUA, congresmenii republicani Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru forțe armate din Senat și Camera Reprezentanților, s-au declarat „foarte îngrijorați”, potrivit Reuters. Ei au susținut că trupele nu ar trebui mutate din Europa, ci repoziționate către est, și au avertizat că o reducere „prematură” a prezenței avansate poate submina descurajarea și transmite „un semnal greșit” președintelui rus Vladimir Putin. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că Europa poate acoperi treptat golul de securitate lăsat de SUA , pe fondul semnalelor de reducere a prezenței militare americane pe continent, potrivit News . Șeful statului afirmă că, în orizontul imediat, „de 1-2-3 ani”, nu vede „niciun fel de pericol”. Declarațiile au fost făcute luni, în Armenia, după ce Nicușor Dan a fost întrebat dacă îl îngrijorează anunțul SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania și dacă subiectul va fi discutat la Summitul B9 de la București. Președintele a spus că tema summitului este relația transatlantică și că a fost stabilită cu „3-4-5 luni” în urmă, dar că între timp a devenit „foarte actuală”. Retragerea parțială a SUA, tratată ca un pas previzibil Nicușor Dan a arătat că anunțul american nu este o surpriză și a plasat decizia în linia strategiei SUA încă din primul mandat al lui Donald Trump, când Washingtonul a indicat o concentrare mai mare pe Indo-Pacific decât pe Europa și „pași graduali” în această direcție. În acest context, președintele a susținut că Europa a început deja să compenseze „deficitul de securitate” asigurat anterior de Statele Unite și că există un proces în derulare care include „ SAFE și alte instrumente ” pentru recuperarea acestui deficit. Mesajul pentru următorii ani: fără risc imediat, dar cu tranziție în curs Șeful statului a descris perioada actuală drept una cu „tensiuni, emoții, impulsuri”, însă a insistat că este „foarte optimist” că Europa va reuși să compenseze pe măsură ce SUA se vor dezangaja parțial. „În linii mari, sunt foarte optimist că, pe măsură ce Statele Unite se vor dezangaja parţial din Europa, Europa singură va reuşi să compenseze. În orice caz, niciun fel de pericol pentru viitorul imediat, de 1-2-3 ani de acum.” În același cadru, News notează că Donald Trump a avertizat sâmbătă că intenționează să reducă drastic numărul soldaților americani staționați în Germania, după anunțul unei reduceri cu 5.000 de soldați, măsură contestată inclusiv în propria tabără. [...]
Războiul cu drone din Ucraina împinge NATO spre o schimbare de ritm în achiziții și producție , pe măsură ce lecția dominantă din conflict nu mai este „ce platformă cumperi”, ci cât de repede poți testa, adapta și livra tehnologie în cicluri de săptămâni sau chiar zile, potrivit unei analize publicate de Kyiv Post după discuțiile de la Kyiv Security Forum Defense Technology Forum. Mesajul comun al antreprenorilor din industria de apărare, al comandanților ucraineni și al unui general NATO a fost că războiul pe care Europa îl anticipează „se întâmplă deja” în Ucraina, iar Occidentul se mișcă prea lent pentru a integra lecțiile operaționale în procesele sale de achiziții, standardizare și cooperare industrială. „Viteza” ca avantaj competitiv: de la produs la proces Participanții au insistat că avantajul decisiv în războiul modern nu este o dronă anume, un software sau un set de date, ci viteza cu care un sistem poate fi testat în luptă, ajustat, produs și redeployat. În această logică, simpla copiere a unor produse ucrainene fără preluarea „procesului de război” (feedback din teren → modificare → producție) ar eșua. Oleksandr Berezhnyi (Quantum-Systems Ukraine) a descris „bucla de feedback” drept o capacitate construită sub presiunea atacurilor și a riscului permanent de pierdere a facilităților de producție și a capacităților de cercetare-dezvoltare. În opinia sa, partenerii europeni și americani tind să se concentreze pe transferul de tehnologie, dar ar trebui să înțeleagă și cum funcționează lanțurile de aprovizionare și administrarea producției în condiții de război. El a indicat drept exemplu un joint venture în cadrul programului german „ Build with Ukraine ”, pe care îl numește un „model” pentru creșterea rezilienței producției. Un model de achiziții „abonament” și presiune pe birocrație Yaroslav Azhnyuk (The Fourth Law) a argumentat că statele care nu sunt în război ar trebui să-și schimbe filosofia de achiziție: în loc să cumpere loturi de echipamente care se învechesc rapid, să contracteze pe termen lung capabilități actualizabile (hardware și software), cu instruire și suport, plus angajamentul producătorilor de a scala rapid în caz de conflict. El a comparat ideea cu un „Netflix pentru drone”, adică un abonament lunar care menține o capacitate „vie”, nu un depozit de tehnică ce poate deveni depășită. Din perspectiva frontului, col. Mykyta „Raz-Dva” Nadtochii (Azov, Garda Națională a Ucrainei) a cerut reducerea birocrației și accelerarea deciziilor, susținând că armata nu își permite să aștepte aprobări în etape lungi. Tot el a avertizat asupra riscului de „extractivism” – parteneri care preiau doar experiența militară – și a spus că trebuie înțelese și problemele pieței, inclusiv ofertele scumpe promovate ca excepționale, dar care se pot dovedi inferioare unor alternative mai ieftine. NATO: „revoluția dronelor” și contra-dronelor, cu efecte asupra standardizării Maj. gen. Constantin-Adrian Ciolponea, reprezentant SACT (Supreme Allied Commander Transformation) în Europa, a spus că „revoluția dronelor a început” și că reversul ei este revoluția tehnologiilor anti-dronă (counter-UAS). Într-un mediu saturat de drone și război electronic, a susținut el, supraviețuirea depinde de viteză, iar câmpul de luptă devine „transparent”, cu lanțuri de lovire comprimate la minute la nivel tactic și aproximativ 10–20 de minute la nivel operațional. Generalul a mai indicat o problemă structurală pentru Occident: piața dronelor este aglomerată, se schimbă rapid și este slab standardizată, ceea ce complică evaluarea și achiziția. În Ucraina, a menționat el, există ecosistemul Brave1 pentru testare și evaluare, un tip de infrastructură care „nu este replicată” în Vest, unde procedurile de achiziție pot dura ani. Capacitatea de producție și diferența de costuri Oleksandr Yakovenko (TAF Industries) a descris un ciclu de inovare închis rapid: dezvoltare, producție, testare pe front, feedback și actualizare a produsului într-o lună pentru armată, pe baza feedbackului „zilnic” din linia întâi. El a afirmat că TAF produce peste 80.000 de unități pe lună și că portofoliul include, pe lângă FPV-uri, și vehicule terestre fără pilot (UGV), interceptoare și drone de lovire la distanță. În același context, materialul notează o comparație de costuri și performanțe: sisteme occidentale de 250.000 de dolari (aprox. 1,15 milioane lei) care transportă 20 kg pe 200 km pot fi egalate sau depășite de sisteme ucrainene de circa 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei), care ar transporta 25 kg pe 300 km, potrivit exemplelor discutate la forum. (Kyiv Post precizează aceste valori ca referințe din discuție; articolul este trunchiat în fragmentul furnizat, fără detalii suplimentare despre modele sau condiții de testare.) Ce urmează, practic, pentru aliați Concluzia operațională a discuției este că NATO și industriile europene nu mai pot trata dronele ca pe o categorie de echipamente „de cumpărat”, ci ca pe un sistem care cere: cicluri scurte de dezvoltare și producție, alimentate de feedback din teren; contracte și achiziții care includ actualizări continue, nu doar livrare inițială; capacități anti-dronă integrate pe toate domeniile (aer, uscat, mare); cadre de evaluare și standardizare care să țină pasul cu o piață în schimbare rapidă. [...]
