Știri
Știri din categoria Apărare
Ursula von der Leyen transmite Washingtonului că Europa își asumă apărarea colectivă, afirmând că investițiile europene în domeniul militar ar putea depăși până în 2028 nivelul cheltuielilor făcute de Statele Unite anul trecut. Potrivit Euronews, declarația a fost făcută la Conferința de Securitate de la München, în contextul dezbaterilor privind rolul Europei în cadrul NATO și relația cu Washingtonul.
Președinta Comisiei Europene a vorbit despre o „trezire europeană” și a subliniat că apărarea reciprocă nu este opțională, ci o obligație prevăzută în Tratatul Uniunii Europene, la articolul 42 alineatul 7. „Unul pentru toți și toți pentru unul” – a rezumat ea principiul solidarității europene.
Von der Leyen a arătat că Uniunea trebuie să dezvolte o „coloană vertebrală europeană” în domenii strategice precum spațiul, informațiile și capabilitățile de atac, insistând că „niciun tabu nu trebuie să rămână necontestat”. Mesajul a fost interpretat ca un răspuns direct la presiunile venite din SUA privind asumarea unui rol mai mare al Europei în propria securitate.
Oficialul european a pledat și pentru accelerarea procesului decizional în materie de apărare, inclusiv prin utilizarea votului cu majoritate calificată în locul unanimității, fără a modifica tratatele existente.
Declarațiile vin într-un moment în care există speculații privind o eventuală retragere parțială a SUA din anumite mecanisme NATO și pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și de relația cu Rusia. Bruxellesul încearcă astfel să transmită un semnal de coeziune și responsabilitate strategică.
Recomandate
Propunerea Poloniei de a crea o „ Legiune Europeană ” ridică miza integrării militare în UE și ar putea schimba, în timp, felul în care Europa își organizează apărarea în cadrul NATO, printr-o forță permanentă care să includă, după război, și veterani ucraineni, potrivit Adevărul . Ideea îi aparține vicepremierului și ministrului de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski , care a vorbit despre nevoia unei integrări militare „mult mai profunde” și a unor forțe europene proprii, permanente, capabile să reacționeze rapid la amenințări, fără ca Europa să depindă de fiecare dată de sprijinul Statelor Unite. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația grecească Kathimerini. De ce contează: o forță permanentă, nu o „armată europeană” paralelă cu NATO Sikorski susține că o „Legiune Europeană” ar putea funcționa ca o forță specializată, permanentă, care să recruteze profesioniști cu experiență din „familia europeană”, inclusiv veterani ucraineni „căliți în luptă”, după încheierea războiului. În același timp, ministrul polonez insistă că nu ar fi vorba despre o armată europeană care să concureze NATO sau să dubleze structurile Alianței, ci despre o componentă europeană mai puternică, complementară în interiorul NATO. Presiunea SUA și schimbarea de roluri în NATO În viziunea șefului diplomației poloneze, Washingtonul are dreptate să ceară Europei să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate, pe fondul semnalelor repetate privind reorientarea strategică a SUA către Indo-Pacific. Sikorski amintește și criticile formulate de Donald Trump, încă din primul mandat, la adresa aliaților care nu își respectau angajamentele privind cheltuielile de apărare, presiuni care ar fi continuat și după revenirea acestuia la Casa Albă, conform articolului. Cum ar arăta împărțirea sarcinilor: tehnologie și informații vs. operațiuni terestre Ministrul polonez anticipează o distribuție treptată diferită a rolurilor: SUA ar rămâne pilonul principal al apărării colective, dar ar continua să ofere în special capabilități tehnologice și de informații, în timp ce țările europene ar urma să preia „principala povară” a operațiunilor terestre. „Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria securitate. Nu ne putem permite să sunăm la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în propria curte.” În argumentația sa, această responsabilitate include nu doar amenințările militare directe, ci și operațiuni hibride, inclusiv tentative ale Moscovei de a folosi fluxurile migratorii dinspre Africa și Orientul Mijlociu ca instrument de presiune asupra Uniunii Europene. Ce urmează Materialul nu indică un calendar, un mecanism de decizie sau pași instituționali concreți pentru înființarea unei astfel de forțe. În forma prezentată, „Legiunea Europeană” rămâne o propunere politică, legată explicit de perspectiva încheierii războiului și de posibilitatea integrării veteranilor ucraineni ulterior. [...]
Țările NATO de pe flancul estic iau în calcul să preia mai mult din costurile bazelor SUA pentru a reduce riscul unei diminuări a prezenței militare americane în Europa, pe fondul unei evaluări derulate de Administrația Trump, potrivit G4Media , care citează Bloomberg și surse oficiale. Miza este una bugetară și operațională: statele din Est încearcă să „cumpere” predictibilitate strategică printr-o împărțire mai mare a cheltuielilor asociate infrastructurii militare americane. SUA derulează o evaluare de șase luni a prezenței sale militare în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie și ar putea duce la reducerea numărului de soldați și a echipamentelor americane de pe continent, potrivit Bloomberg. În acest context, unii aliați se pregătesc deja pentru „tăieri masive”. România este inclusă în evaluare. Conform informațiilor citate, consilierul prezidențial Marius Lazurcă a mers în urmă cu trei săptămâni în SUA pentru a pleda pentru menținerea trupelor americane. Militarii americani din România sunt staționați în principal la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (Constanța), la Deveselu (județul Olt) și la Câmpia Turzii (Cluj). Totodată, SUA au retras deja circa o mie de militari din România, în plin război al Rusiei în Ucraina, mai notează Bloomberg, citat de G4Media. Ce se discută la nivel NATO și ce instrumente folosește Washingtonul Inițiativa statelor est-europene ar urma să fie pregătită pentru o reuniune la Bruxelles, programată pe 27 august, la care va participa subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Demersul este prezentat ca o reacție la urgența menținerii unei descurajări credibile în fața Rusiei. Revizuirea americană include și un chestionar transmis aliaților, cu termen de răspuns 28 august, document consultat de Bloomberg. Întrebările vizează, între altele: dacă statele au sprijinit „în mod public” politica externă a lui Donald Trump; ce restricții există privind utilizarea bazelor militare americane; dacă sunt alocate fonduri pentru companii americane din industria de apărare. Dimensiunea prezenței SUA și sensibilitatea flancului estic Efectivele americane din Europa variază între 80.000 și 100.000 de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în țările baltice, până la câteva mii în Polonia și România. Pe acest fundal, statele de pe flancul estic vor să transmită că doresc să găzduiască cât mai mulți soldați americani și, potrivit surselor Bloomberg, sunt dispuse să preia o parte mai mare din cheltuieli pentru a face acest lucru mai atractiv pentru Washington. Oana Lungescu, cercetător la think tank-ul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a declarat că negocierile privind dislocarea de trupe și vânzările de armament nu sunt neobișnuite, însă în mod tradițional erau mai puțin explicite și mai puțin conflictuale. În paralel, cei mai mari membri europeni ai NATO discută coordonarea unui răspuns comun, pe fondul tensiunilor apărute după refuzul unor aliați de a participa la războiul americano-israelian împotriva Iranului, potrivit Bloomberg. În analiza agenției, chestionarul este văzut de mulți aliați ca o încercare de aliniere ideologică în schimbul protecției americane. Ce urmează și de ce contează pentru România Calendarul indicat de sursă pune presiune pe decizii rapide: reuniunea din 27 august și termenul de 28 august pentru răspunsuri vin înainte de finalizarea evaluării din decembrie. Pentru România, discuția despre „acoperirea costurilor” nu este doar politică, ci și una cu potențial impact bugetar, în condițiile în care o eventuală reducere a prezenței SUA ar afecta direct arhitectura de descurajare de pe flancul estic și planificarea operațională a apărării. [...]
Posibila ieșire a Franței din comanda integrată a NATO ar pune sub semnul întrebării grupul de luptă francez din România și ar complica planificarea aliată pe flancul estic , pe fondul riscului ca viitorul președinte de la Paris să adopte o linie radicală față de Alianță, potrivit Digi24 , care citează o analiză POLITICO preluată de News.ro. În scenariul în care Franța s-ar retrage din structurile de comandă ale NATO, efectul ar fi unul de „undă de șoc” în interiorul Alianței: ar fi pusă sub semnul întrebării prezența trupelor franceze în România și Estonia, ar fi limitat accesul la echipamente militare considerate esențiale și ar slăbi coordonarea militară între cele 32 de state membre. Momentul ar fi cu atât mai sensibil cu cât, în paralel, SUA își reduc forțele din Europa, iar aliații încearcă să-și consolideze apărarea în fața avertismentelor privind un posibil atac al Rusiei „în acest deceniu”. De ce contează pentru România: 1.200 de militari și capabilități-cheie Cele mai mari temeri vizează direct viitorul grupului de luptă condus de Franța în România, format din 1.200 de soldați, dar și cooperarea informală a Parisului cu NATO în domeniul armelor nucleare și accesul la capabilități specializate, precum sateliții și serviciile de informații, potrivit a trei diplomați NATO citați în analiză. În plus, fără Franța, planificatorii NATO ar pierde accesul la o serie de resurse militare pe care generalul-locotenent Michel Yakovleff le enumeră drept relevante pentru capacitatea de descurajare și proiecție a forței, inclusiv portavionul cu propulsie nucleară (singurul din Europa), o flotă amfibie cu nave din clasa Mistral, sateliții de informații CERES și o marină cu o rată ridicată de disponibilitate operațională. Miza politică: candidați care contestă NATO și un electorat divizat În plan electoral, analiza indică faptul că Marine Le Pen (Rassemblement National) susține retragerea Franței din comanda integrată a NATO, iar Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise) a mers mai departe, vorbind despre ieșirea completă din Alianță. Conform unui sondaj intern al NATO citat de POLITICO, 54% dintre alegătorii francezi ar vota pentru rămânerea în NATO, al doilea cel mai scăzut procent dintre statele membre, după Muntenegru. În același timp, rezultatul alegerilor este descris ca incert, iar sursa notează și posibilitatea ca, odată ajunși la putere, candidații să-și modereze pozițiile, așa cum s-a întâmplat în Italia în 2022. Impact bugetar și operațional în NATO, dar și costuri pentru Paris Pe lângă efectele asupra posturii de apărare pe flancul estic, retragerea Franței din structurile de comandă ar avea și consecințe bugetare pentru Alianță: Franța contribuie cu 10% la bugetul operațional anual al NATO, indicat la 5,3 miliarde de euro (aprox. 26,5 miliarde lei). Pentru Franța, ieșirea din comanda integrată ar însemna reducerea influenței în negocierea propunerilor militare (care sunt pregătite în prealabil în structurile NATO), pierderea unor funcții de nivel înalt în Alianță și, potențial, un acces mai dificil la informații dacă schimbul de informații s-ar diminua. „Părăsirea alianţei ar însemna cu siguranţă pierderea influenţei. Aceasta ar costa foarte mult - din punct de vedere politic, tehnic, operaţional şi structural.” Ce urmează: un risc pe care NATO ar încerca să-l gestioneze „în culise” Analiza mai arată că, pentru a evita scenariul cel mai pesimist, oficialii NATO ar putea intensifica demersurile informale către parlamentari din RN și LFI și ar putea încerca să ofere Franței mai multe posturi de comandă, pentru a-i întări interesul de a rămâne integrată în structurile militare ale Alianței. În ansamblu, perspectiva ca un lider sceptic față de NATO să ajungă la Palatul Élysée este descrisă drept o îngrijorare în creștere în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare , în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”. „Acesta este un război hibrid.” De ce contează: presiune pentru cheltuieli și capacități noi pe Flancul Estic Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”. În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”. Ce măsuri indică Bruxelles-ul: anti-drone, monitorizare și producție în Europa În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor (axată pe contracararea amenințărilor cu drone); monitorizarea Flancului Estic , în paralel cu intensificarea producției în Europa pentru a furniza „capacitățile de care au nevoie statele membre”. Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”. Contextul imediat: incident lângă infrastructură energetică strategică Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare. În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea. [...]
NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]
SUA își condiționează tot mai explicit garanțiile de securitate de alinierea politică a aliaților , într-un demers care poate schimba regulile de funcționare ale NATO înaintea unei posibile reduceri a prezenței militare americane în Europa, potrivit G4Media , care citează un document consultat de Bloomberg . Washingtonul a transmis statelor membre NATO un chestionar prin care încearcă să măsoare sprijinul politic acordat administrației Donald Trump, inclusiv prin întrebări despre susținerea publică a politicii externe americane și despre restricțiile impuse armatei SUA în utilizarea bazelor de pe teritoriul fiecărui stat. De ce contează: riscul unei „condiționări politice” a protecției americane Potrivit unor persoane familiarizate cu documentul, citate sub protecția anonimatului, întrebările au stârnit nemulțumiri în rândul unor aliați, care se tem că SUA încearcă să lege angajamentele de securitate de gradul de aliniere politică. O astfel de abordare ar marca o schimbare față de perioada postbelică, când garanțiile de securitate americane au rămas în vigoare chiar și în episoade de dezacord politic între aliați. Documentul întreabă și dacă statele membre și-au demonstrat alinierea la abordarea americană descrisă drept „puternică, clară și discretă”, formulare asociată secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Ce verifică SUA: baze militare, achiziții și poziții publice Chestionarul include, între altele, întrebări despre: restricții privind folosirea bazelor de către armata SUA și disponibilitatea statelor de a le reduce sau elimina; achiziții de echipamente militare de la producători americani; opoziția publică față de reglementări care ar putea limita accesul companiilor din SUA la contracte de apărare; dovezi privind respectarea unor obiective mai ridicate de cheltuieli pentru apărare și înlocuirea treptată a unor capabilități furnizate în prezent de SUA. Iran și Venezuela, puncte de fricțiune invocate indirect Documentul atinge indirect subiecte care au generat tensiuni între Washington și aliații europeni, inclusiv operațiunile militare americane împotriva Iranului și acțiunile SUA în Venezuela. În cazul Iranului, SUA și Israelul au declanșat conflictul fără consultarea prealabilă a aliaților NATO, iar ulterior unele state europene – între care Spania – au impus restricții privind utilizarea bazelor lor pentru operațiuni împotriva Iranului. Chestionarul cere clarificări despre aceste restricții și despre disponibilitatea de a le relaxa. În Venezuela, operațiunea prin care Nicolas Maduro a fost capturat și arestat a generat dispute cu mai multe guverne europene, care au considerat acțiunea o încălcare a dreptului internațional. Context: revizuire de șase luni și posibile reduceri până în decembrie Chestionarul a fost trimis în contextul unei revizuiri de șase luni a prezenței militare americane în Europa , inițiată de administrația Trump, care ar urma să fie finalizată până în decembrie și ar putea duce la noi reduceri de forțe și resurse. SUA au anunțat deja retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania și redistribuirea unor forțe fără înlocuire, în timp ce administrația Trump s-a angajat să suplimenteze trupele din Polonia după alegerea lui Karol Nawrocki ca președinte. Reduceri ar putea viza și capabilități puse la dispoziția NATO, inclusiv bombardiere strategice, drone și nave de război. Un oficial NATO a confirmat colaborarea cu SUA în cadrul revizuirii, fără a comenta conținutul documentului, iar Departamentul american al Apărării nu a oferit un punct de vedere. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat revizuirea drept un proces „înțelept” și a susținut că sporirea cheltuielilor europene și canadiene pentru apărare permite o reevaluare a rolului SUA. [...]
