Știri
Știri din categoria Apărare
Intervenția unui F-16 românesc în Estonia întărește mesajul NATO de descurajare pe flancul estic, într-un moment în care Alianța încearcă să limiteze riscul de escaladare după incidente cu drone ajunse pe teritoriul statelor baltice, potrivit HotNews.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, la Bruxelles, că doborârea dronei de către forțele aliate este „exact pentru ce ne-am pregătit” și că a fost „un răspuns decisiv”, lăudând eficiența sistemelor de apărare aeriană ale Alianței. Incidentul a avut loc după ce un avion de luptă românesc F-16 a doborât marți o dronă militară care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei.
Rutte a confirmat că aparatul provenea din Ucraina, dar a legat prezența lui pe teritoriu aliat de războiul declanșat de Rusia. În declarația sa, șeful NATO a argumentat că astfel de drone ajung în statele baltice ca efect al atacurilor rusești asupra Ucrainei.
„Ce s-a întâmplat în ultimele zile este exact pentru ce ne-am pregătit. A fost un răspuns decisiv.”
În paralel, Rutte a respins acuzațiile Kremlinului potrivit cărora statele baltice ar permite Ucrainei să le folosească teritoriul pentru a ataca Rusia, catalogându-le drept „absolut ridicole”.
De la Kiev, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a prezentat scuze oficiale statelor baltice pentru incidentul descris ca neintenționat și a pus responsabilitatea pe Moscova, susținând că forțele ucrainene au vizat ținte legitime din Rusia.
Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a afirmat că dronele ucrainene au ajuns deasupra teritoriului estonian din cauza mijloacelor rusești de război electronic, care le-ar fi deviat de la traiectorie. Potrivit The Guardian, acesta ar fi cel mai recent caz în care bruiajul electronic ar fi împins UAV-uri (aparate de zbor fără pilot) cu rază lungă către teritoriul Alianței.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat că pilotul român implicat era în misiune de poliție aeriană în Lituania și a făcut public numele acestuia.
„Aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei.”
Pe fond, mesajul transmis de NATO este că incidentele de acest tip vor fi tratate rapid și coordonat, pentru a proteja spațiul aerian aliat și pentru a contracara narativele Moscovei privind presupuse atacuri lansate de pe teritoriul statelor baltice.
Recomandate
Doborârea unei drone în spațiul aerian estonian arată cum România ajunge să execute misiuni reale de apărare aeriană în flancul estic al NATO , într-un context în care astfel de incidente cer proceduri stricte și coordonare aliată, potrivit HotNews . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a anunțat că pilotul român care a doborât drona este căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru , aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, la bordul unui avion de vânătoare F-16 românesc. Miruță a spus că l-a cunoscut pe comandor la baza aeriană 86 de la Fetești și că i-a remarcat „determinarea” de a demonstra că poate doborî o astfel de țintă. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Miruță a descris doborârea ca parte a „complicatei lupte mondiale contra dronelor” și a susținut că reușita pilotului român este „extrem de apreciată la nivelul aliaților”. În același mesaj, ministrul a indicat că angajarea unei drone dintr-un F-16 presupune îndeplinirea simultană a mai multor condiții. „Pentru ca dintr-un avion F16 să fie tras într-o dronă, trebuie îndeplinite simultan o serie de condiții. Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Estonia. Da, România poate”. Ca gest de recunoaștere, ministrul Apărării a spus că a propus acordarea „emblemei de emisar pentru pace, clasa întâi” pentru pilot. Reacții și context aliat Și ministra de Externe, Oana Țoiu, a reacționat după eveniment, afirmând că ministrul Apărării din Estonia i-a mulțumit lui Radu Miruță pentru contribuția României și că episodul este un exemplu al capacității României de a asigura „securitate colectivă”. Separat, într-un material al HotNews citat de publicație în articol, este menționat că spațiul aerian al Țărilor Baltice este protejat în prezent de Franța și România, în cadrul misiunilor NATO de poliție aeriană. [...]
Diferența de mobilizare dintre Estonia și România arată o vulnerabilitate de reziliență în fața unui scenariu de criză la granița NATO, potrivit unei analize publicate de HotNews . În timp ce Estonia își sprijină apărarea pe un sistem de pregătire și mobilizare extins, în România o parte relevantă a populației declară că ar încerca să evite implicarea directă într-un conflict. Narva, un oraș estonian de circa 50.000 de locuitori, este descris ca un punct sensibil: e la granița cu Rusia, mai aproape de Sankt Petersburg decât de Tallinn și are o populație majoritar vorbitoare de rusă (aproape 90%). În acest context, „ scenariul Narva ” este folosit de analiști ca exemplu de provocare hibridă prin care Rusia ar putea testa coeziunea NATO. De ce Narva e văzută ca un test pentru NATO „Scenariul Narva” pornește de la o intervenție mascată, pe modelul Crimeea 2014, cu forțe fără însemne („omuleți verzi”), combinată cu dezinformare și instigare la tensiuni locale. Miza ar fi obținerea rapidă a unui „fapt împlinit” (o situație creată pe teren, greu de inversat fără escaladare), urmat de descurajarea unei reacții NATO prin amenințarea cu o confruntare directă între puteri nucleare. Comandorul (r) Valentin Mateiu, analist politico-militar, susține în analiza citată că o astfel de criză ar urmări să provoace „cedări” din partea europenilor din NATO, inclusiv pe fondul unei relații transatlantice mai incerte. În logica descrisă, presiunea ar viza și diminuarea sprijinului european pentru Ucraina. Estonia: reziliență civilă și capacitate de mobilizare În pofida vulnerabilităților demografice din Narva, analiza indică mai multe elemente care reduc probabilitatea unei „surprize” strategice. Minna Ålander (Stockholm Centre for Eastern European Studies – SCEEUS) argumentează că Estonia are servicii de informații concentrate pe Rusia și planuri de urgență dezvoltate, inclusiv ca reacție la campaniile hibride din 2007 și războiul din Georgia (2008). Datele citate arată un sprijin public ridicat pentru apărare: într-un sondaj din 2025, 82% dintre respondenți considerau că Estonia trebuie să opună rezistență militară în cazul unui atac (89% dintre etnicii estonieni și 70% dintre persoanele de alte naționalități, în principal ruși); 62% din populație este pregătită să contribuie personal la apărarea națională. La nivel operațional, Estonia ar avea un registru de aproximativ 230.000 de persoane mobilizabile și capacitatea de a-și extinde structura de război la peste 43.000 de posturi, potrivit aceleiași analize. Sistemul este susținut de serviciu militar obligatoriu, instruirea rezerviștilor și exerciții de mobilizare, plus o Ligă de Apărare (gardă națională de voluntari) care asigură prezență pe întreg teritoriul, inclusiv în zone precum Narva. România: intenția de a lupta scade, iar evitarea crește În oglindă, HotNews citează un sondaj INSCOP potrivit căruia, în cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru a-și apăra țara (față de 50,5% în noiembrie 2023). În același scenariu: aproape 20% spun că ar emigra; 10% s-ar ascunde până la finalul războiului; aproape 5% ar încerca să obțină un certificat medical pentru a fi declarați inapți. De ce contează Dincolo de geografia Narvei, comparația scoate în evidență o diferență de „rezervă socială” pentru apărare: Estonia combină planificarea, mobilizarea și participarea civică într-un model de „armată a cetățenilor”, în timp ce în România o proporție semnificativă declară opțiuni de evitare. Într-un scenariu de criză rapidă, această diferență poate influența atât capacitatea de reacție, cât și credibilitatea descurajării. [...]
NATO a deschis o anchetă după doborârea unei drone în Estonia de un F-16 românesc , un episod care pune în prim-plan riscurile operaționale din misiunea de poliție aeriană pe flancul estic, inclusiv în condiții de bruiaj și interferențe GPS, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Drona a intrat în spațiul aerian al Estoniei în jurul prânzului, ora locală, marți, venind din Rusia și pătrunzând în partea de sud-est a țării, conform unui comunicat al armatei estoniene. Aparatul a fost doborât la ora 12:14 locală, cu o singură rachetă, de un avion F-16 românesc al NATO aflat într-un zbor de antrenament și dislocat în Lituania, în cadrul misiunii „ Baltic Air Policing ” (poliție aeriană în statele baltice). Ce spune Estonia despre condițiile incidentului Armata estoniană a precizat că incidentul a avut loc în condiții de „război electronic intens”, inclusiv bruiaj GPS și interferențe („jamming”) atribuite Rusiei. Potrivit aceleiași surse, drona fusese supravegheată înainte de a intra în Estonia, iar decizia de doborâre a fost luată pentru a „minimiza impactul asupra populației civile și a infrastructurii”. Au fost semnalate resturi ale dronei în apropierea localității Põltsamaa, într-o zonă rurală din centrul Estoniei. Reacția NATO și efectul imediat în regiune NATO a confirmat doborârea dronei și a anunțat că este în curs o anchetă. Organizația a transmis că este „pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene”. În paralel, Letonia a emis o alertă de amenințare aeriană după ce o dronă a pătruns marți în spațiul său aerian, recomandând locuitorilor din zona de la granița cu Rusia să rămână în case, iar avioanele misiunii NATO au fost mobilizate în zonă. Nu a fost clar inițial dacă drona din Letonia era aceeași cu cea intrată în Estonia sau dacă au fost două drone diferite; ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur , citat de AFP, a declarat că drona a fost detectată inițial de Letonia, înainte de a fi doborâtă de avionul F-16 românesc staționat în Lituania. Context: intensificarea incursiunilor și presiunea pe misiunile NATO Estonia și Letonia au atribuit aceste incursiuni Rusiei. În același timp, cele două state au afirmat că Ucraina are dreptul să lovească ținte militare rusești, dar au subliniat că nu au permis lansarea de atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriile lor. Potrivit informațiilor citate, Ucraina a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar din martie mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO (Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia). În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat aceste incursiuni. [...]
Doborârea unei drone de către un F-16 românesc în Estonia ridică miza operațională a misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice , într-un context în care incidentele cu drone rătăcite au devenit recurente la granița estică a Alianței, potrivit HotNews . Un avion militar românesc din forța NATO a doborât marți o dronă „aparent de origine ucraineană” în Estonia, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur . Surse din Ministerul Apărării Naționale au confirmat pentru HotNews că a fost implicat un avion românesc. Ministrul estonian a spus că, după incident, a vorbit imediat cu ministrul ucrainean al apărării pentru a transmite că nu a fost acordată nicio permisiune pentru folosirea spațiului aerian estonian. Pevkur a precizat că drona nu era direcționată împotriva Estoniei și că sunt investigate circumstanțele exacte. Ce se știe despre incident și unde ar fi căzut drona Contactul ar fi avut loc deasupra lacului Võrtsjärv, iar autoritățile caută resturile pentru a se asigura că nu există riscuri pentru populație. Pevkur a indicat că resturile ar putea fi pe uscat, nu în lac. Primarul comunei rurale Põltsamaa, Taavi Aas, a declarat pentru ERR că drona s-a prăbușit pe un câmp din Kablaküla, la sud de Põltsamaa. De ce contează: misiunea NATO intră în zona „reală” de interceptări Pevkur a numit incidentul „prima dată când am doborât noi înșine o dronă”, sugerând o schimbare de la o misiune predominant de descurajare și supraveghere la una care poate implica angajamente efective, pe fondul intensificării riscurilor cu drone în regiune. În jurul orei 12:00, populația din mai multe județe estoniene a fost avertizată despre o amenințare cu drone, cu instrucțiuni explicite: „Dacă vedeți o dronă, ascundeți-vă și sunați la 112”, mesajul precizând că nu este vorba de un exercițiu. O avertizare similară a fost emisă și în Letonia, înainte de ora 12:00, în mai multe municipalități, potrivit Delfi . Context: România, Franța și Portugalia asigură acum protecția aeriană a Balticului Incidentul a avut loc în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană „Baltic Air Policing” (BAP), care protejează spațiul aerian al Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Conform informațiilor prezentate, începând cu 31 martie, escadrila românească „Carpathian Vipers”, cu șase avioane F-16, operează din Lituania alături de Forțele Aeriene Franceze, care au preluat la 1 aprilie comanda misiunii cu patru avioane Rafale. Din Estonia operează și patru F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Portugheze. Începând din martie, mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO din regiune (Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia), toate având graniță cu Rusia. HotNews amintește și un precedent politic sensibil în Letonia, unde un scandal legat de drone prăbușite a dus la demisia premierului Evika Siliņa și la căderea guvernului de la Riga, într-un articol separat: HotNews . [...]
NATO își întărește protecția anti-drone la Bruxelles prin achiziția a două sisteme BOREADES, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității unor obiective-cheie ale alianței, potrivit Mediafax . Contractul a fost câștigat de grupul francez de IT Sopra Steria , prin divizia sa de apărare și spațiu, CS Group. Sistemele vor fi folosite pentru apărarea sediului central NATO și a reședinței Secretarului General, pe fondul creșterii amenințărilor generate de drone, notează Reuters, citată de Mediafax. Valoarea contractului nu a fost făcută publică. Compania spune că selecția a avut loc în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători. De ce contează: anti-dronele devin „infrastructură” de securitate pentru obiective strategice Decizia reflectă faptul că tehnologiile de combatere a dronelor au devenit o prioritate strategică pentru statele NATO, mai ales după conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost folosite atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile. În acest context, experții în securitate citați în material apreciază că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, inclusiv pentru că dronele moderne sunt mai ieftine de operat și mai greu de detectat cu metodele clasice de apărare. Ce știm despre BOREADES și stadiul livrărilor Sistemele BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Potrivit companiei: peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune; aproape 100 se află în producție. Echipamentele au fost desfășurate și la evenimente de amploare, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Paris și la parada militară anuală din 14 iulie, în Franța. Prin implementarea BOREADES, NATO își consolidează apărarea împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de contracarat prin mijloace tradiționale. Detalii despre calendarul livrării și punerii în funcțiune nu sunt precizate în informațiile publicate. [...]
România riscă să rateze contracte de înzestrare prin SAFE , pentru că Ministerul de Finanțe nu a semnat încă acordul de finanțare cu Comisia Europeană și nu a aprobat creditele de angajament necesare, potrivit unui interviu acordat de ministrul Apărării, Radu Miruță , pentru Libertatea . Cu 12 zile înainte de termenul-limită de 31 mai, până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare, Miruță spune că blocajul administrativ pune presiune pe calendarul de contractare. Miza este accesarea unei finanțări de aproape 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru apărare și ordine publică, dar și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, în nordul Moldovei. Unde este blocajul și de ce contează În interviu, ministrul afirmă că Ministerul de Finanțe nu a semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană. În plus, Finanțele nu ar fi aprobat nici creditele de angajament care ar permite Armatei să avanseze în procesul de încheiere a contractelor de dotare „în valoare de peste 8 miliarde de euro” (aprox. 40 miliarde lei). Programul european SAFE este finanțat prin împrumuturi contractate pentru statele membre, iar semnarea contractului de finanțare este prezentată ca un pas obligatoriu înainte ca instituțiile beneficiare să poată parafa contracte cu furnizorii de armament și muniții. Beneficiarii menționați în material sunt: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI. Ce spune Comisia Europeană La solicitarea publicației, Comisia Europeană a transmis pe 18 mai că este pregătită să semneze contractul prin care România primește aproape 17 miliarde de euro „imediat ce statul membru este gata”. Miruță admite că unele contracte prevăzute în SAFE „s-ar putea pierde” dacă piedicile birocratice nu sunt rezolvate până săptămâna viitoare, conform materialului. Context operațional: apărarea antidronă În același interviu, ministrul a abordat și incidentele cu drone rusești care violează spațiul aerian al României și a spus că sistemul antidronă american Merops a intrat recent în serviciul de luptă al Armatei și este deja folosit. Interviul integral urmează să fie publicat în format video pe Libertatea.ro, potrivit articolului. [...]
