Știri
Știri din categoria Apărare
NATO analizează o posibilă misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar fără planificare până la o decizie politică, într-un context în care blocarea rutei de către Iran pune presiune pe libertatea navigației și pe fluxurile energetice globale, potrivit Digi24.
Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul american Alexus Grynkewich, a spus că Alianța „ia în considerare” o contribuție la o operațiune care vizează securizarea strâmtorii, însă a insistat că nu există încă planificare formală în lipsa unui mandat politic.
„Iau în considerare acest lucru? Absolut. Dar nu există încă nicio planificare până când nu se va lua o decizie politică.”
Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o rută critică: înainte de blocarea sa de către Teheran, pe aici trecea aproximativ 20% din petrolul mondial. În acest context, Grynkewich a argumentat că există un interes comun al statelor aliate pentru menținerea libertății de navigație în apele internaționale.
„Suntem cu toții de acord că este în interesul nostru să garantăm libertatea navigației în apele internaționale.”
Generalul a indicat că mai multe state, între care Belgia, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, trimit nave în regiune, în timp ce Franța și Marea Britanie ar fi preluat conducerea într-o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii, dar condiționat de încheierea războiului din Orientul Mijlociu.
Pe linie NATO, mesajul rămâne că o eventuală implicare a Alianței depinde de o decizie politică ce nu a fost luată. Grynkewich a rezumat succesiunea pașilor: impulsul politic trebuie să vină înaintea planificării formale.
În același tablou, președintele american Donald Trump a criticat țările europene din NATO pentru refuzul de a se implica în războiul lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului și le-a cerut să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a indicat la începutul lunii mai că statele europene au înțeles mesajul de frustrare al lui Trump, însă până acum a rămas neclar ce rol ar putea avea NATO într-o operațiune de restabilire a securității în zonă.
Recomandate
SUA și-au retras bombardierele de la RAF Fairford la o săptămână după arestarea a cinci bărbați suspectați că pregăteau un atac, într-un dosar pe care autoritățile britanice îl leagă posibil de Iran, potrivit Axios . Mișcarea are relevanță operațională: Fairford este una dintre puținele baze din Europa potrivite pentru bombardiere grele americane, iar retragerea flotei reduce temporar prezența acestui tip de capabilitate în Marea Britanie, pe fondul unei amenințări descrise ca „acută” la adresa activelor SUA. Ce s-a întâmplat lângă baza RAF Fairford Poliția a fost chemată la RAF Fairford (la circa 145 km vest de Londra) în dimineața zilei de duminică, 27 septembrie, după ce un fermier local a raportat trei dube albe mari parcate în apropiere și „bărbați cu glugi și măști” alergând spre un câmp. Ofițeri înarmați au intervenit în zona Whelford, la aproximativ 1,6 km de bază, au arestat cinci suspecți, au evacuat proprietăți din apropiere și au percheziționat trei vehicule. Cei cinci au fost inițial reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de Legea Explozibililor, iar ulterior pentru suspiciunea de pregătire a unui act terorist. De ce contează retragerea bombardierelor SUA La o săptămână după arestările inițiale, un oficial al Pentagonului a spus că toate bombardierele americane dislocate la RAF Fairford s-au întors la bazele lor din SUA, fără a oferi un motiv. În paralel, o sursă militară NATO a declarat luni că „se crede în continuare că Iranul reprezintă o amenințare acută pentru activele SUA în Regatul Unit”. În acest context, retragerea bombardierelor indică o ajustare de postură într-un moment în care ancheta este în desfășurare, iar detaliile presupusului complot rămân „în mare parte neexplicate”, conform aceleiași surse. Indicii privind o posibilă implicare iraniană și reacția Teheranului Președintele SUA Donald Trump a afirmat că cei implicați ar fi plănuit „pagube mari”, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat „mâinile unui actor străin”. Poliția britanică antiteroristă a confirmat ulterior că analizează dacă un stat străin ar fi putut fi implicat, înainte ca premierul Andy Burnham să spună miercuri că ar putea exista o legătură iraniană. Iranul a respins acuzațiile și, joi, a convocat ambasadorul britanic la Teheran pe acest subiect. Cine sunt suspecții și ce au găsit anchetatorii Potrivit poliției, cei cinci bărbați reținuți sunt cetățeni britanici cu vârste între 23 și 25 de ani, care locuiesc la Londra. Ei au fost eliberați pe cauțiune la o zi după arestare. Un cetățean cu dublă cetățenie britanică-iraniană, în vârstă de 25 de ani, a fost arestat ulterior la Londra, într-o anchetă descrisă de poliție drept „extrem de complexă”, și a fost de asemenea eliberat pe cauțiune. Anchetatorii au spus că nu au găsit dispozitive explozive, dar au recuperat o cantitate de benzină în urma perchezițiilor vehiculelor. Suspecții rămân sub investigație și sunt supuși unor condiții stricte privind deplasarea și contactele. De ce ar fi RAF Fairford o țintă Fairford, deschisă în 1944, este una dintre puținele baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Europa potrivite pentru bombardiere grele și este baza preferată pentru astfel de operațiuni. În 2026, a fost folosită de forțele americane în contextul unor acțiuni care vizau Iranul, după ce Marea Britanie a aprobat o solicitare a SUA privind utilizarea bazei pentru lovituri defensive. În iulie, Gardienii Revoluției din Iran au declarat că baza este o țintă legitimă și au avertizat că orice bază folosită pentru lansarea de atacuri ar putea fi vizată. Bombardierele dislocate la Fairford erau suficient de mari pentru a transporta muniții ghidate de precizie de tip „bunker-busting”, concepute să penetreze depozite fortificate de armament. [...]
O posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa este luată în calcul de Pentagon, pe fondul unei revizuiri strategice care ar urma să se încheie în decembrie, potrivit Focus . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a sugerat că o parte dintre soldați și echipamente ar putea fi relocate din Europa fie înapoi în SUA, fie în emisfera vestică. Mutarea ar fi legată de o „nouă împărțire a sarcinilor” în NATO , în care aliații europeni ar urma să preia mai mult din responsabilitatea apărării convenționale pe continent. Hegseth a invocat explicit obiectivul de „mai multă împărțire a poverii” în Europa, în linie cu strategia de securitate și apărare a SUA. Ce se știe despre posibila relocare din Europa Informațiile citate de publicație din „The Hill” indică două destinații posibile pentru o parte din forțe: revenirea în Statele Unite; redislocarea în emisfera vestică. În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 80.000 de militari americani, însă nu este clar câți ar putea fi retrași, potrivit aceleiași surse. Pivot operațional: mai multă prezență în America Centrală și de Sud În paralel, administrația americană își intensifică acțiunile împotriva cartelurilor de droguri în America Centrală și de Sud. Hegseth a spus că SUA își extind „prezența și amprenta” în regiune împreună cu parteneri locali și a menționat cooperarea cu Ecuador, Honduras, Guatemala și Panama. Oficialul american a legat această direcție și de arestarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro de către armata SUA, descrisă drept un pas „curajos” al președintelui Donald Trump. Controverse și reacții: acuzații privind abuzuri și o dezmințire oficială Hegseth a vorbit deschis despre un „război” împotriva cartelurilor și despre accelerarea operațiunilor. În ultimul an au fost efectuate numeroase misiuni în Caraibe și estul Pacificului împotriva presupusului trafic de droguri, inclusiv acțiuni orientate către așa-numite „stații plutitoare de realimentare” în largul coastelor Ecuadorului, unde nave mari de pescuit ar fi oprite, echipajele debarcate, iar navele distruse. Human Rights Watch și organizații locale ale pescarilor au protestat față de arestări considerate nelegale, rele tratamente și distrugerea navelor fără dovezi solide. Instanțe din Ecuador au eliberat deja 56 de membri ai unor echipaje, pe motiv de lipsă de probe, potrivit articolului. În același timp, guvernul Guatemalei a negat oficial existența unui acord militar de tipul celui invocat în contextul cooperării regionale. De ce contează pentru Europa Semnalul transmis de Pentagon indică o posibilă recalibrare operațională: mai multă presiune pentru ca statele europene să acopere o parte mai mare din apărarea convențională, în timp ce SUA își pot reorienta resursele către emisfera vestică. Deocamdată, amploarea oricărei retrageri rămâne neclară, iar concluziile revizuirii strategice sunt așteptate până în decembrie. [...]
Revenirea pușcașilor marini britanici în Insulele Feroe întărește supravegherea NATO în Atlanticul de Nord , într-o zonă-cheie pentru monitorizarea submarinelor nucleare rusești și pentru protejarea rutelor maritime, potrivit Adevărul . Militarii britanici au desfășurat exerciții alături de forțele daneze în arhipelagul autonom din cadrul Regatului Danemarcei, situat la aproximativ 240 km de coasta Scoției. Scopul declarat al manevrelor este consolidarea apărării insulelor în fața unor posibile amenințări din partea Rusiei. De ce contează: un nod strategic pe rutele de acces spre Atlantic Insulele Feroe sunt prezentate ca un punct strategic în Atlanticul de Nord, pe rute maritime importante pentru detectarea și urmărirea submarinelor rusești care ar putea încerca să iasă în Atlantic fără a fi observate. Zona este parte a unui sistem mai amplu de supraveghere maritimă folosit de NATO pentru monitorizarea activităților militare rusești. Primul Lord al Amiralității, generalul Sir Gwyn Jenkins, a legat direct apărarea Atlanticului de interese economice și de securitate ale Regatului Unit: „Apărarea Atlanticului este fundamentală pentru economia noastră, securitatea națională și modul nostru de viață.” Ce au exersat forțele britanice și daneze Conform informațiilor din articol, exercițiile au inclus atât scenarii maritime, cât și operațiuni pe litoraluri dificile. Au participat militari britanici și danezi, împreună cu membri ai serviciului de pază de coastă din Insulele Feroe. Manevrele au vizat, între altele: abordarea și preluarea controlului asupra unor ambarcațiuni (inclusiv nave de pescuit); debarcări pe litoraluri abrupte și greu accesibile; misiuni cu ambarcațiuni de mici dimensiuni; testarea capacității de intervenție rapidă la incidente maritime și securizarea zonelor costiere greu accesibile. O sursă din Marina Regală britanică, citată în material, a indicat că scenariile au fost concepute pentru a împiedica infiltrarea pe insule folosind nave civile, pe fondul temerilor că Moscova ar putea utiliza traulere comerciale pentru transport de personal sau echipamente. Context: precedentul Crimeea și o referință istorică din 1940 Articolul amintește anexarea Crimeei din 2014 , când militari ruși fără însemne („omuleții verzi”) au preluat controlul unor obiective strategice, ca exemplu invocat în discuția despre riscuri de infiltrare. Totodată, există un precedent istoric local: în 1940, pușcașii marini britanici au ocupat Insulele Feroe pentru a preveni preluarea lor de Germania nazistă, după invadarea Danemarcei. Revenirea actuală este plasată în contextul preocupărilor crescute privind securitatea Atlanticului de Nord și activitatea militară a Rusiei. [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
SUA își cresc masiv prezența navală în Orientul Mijlociu , cu potențialul de a depăși 20.000 de militari, într-un moment în care negocierile cu Iranul sunt blocate, iar Donald Trump lasă deschisă posibilitatea intensificării bombardamentelor după alegerile din 3 noiembrie, potrivit Adevărul . Noua desfășurare include grupul de luptă al portavionului USS Theodore Roosevelt și grupul amfibiu USS Makin Island, împreună cu navele sale de desant, relatează The Guardian, care citează Associated Press. Conform unor oficiali americani citați de AP, până la finalul lunii octombrie ar putea fi prezente în regiune trei portavioane americane. Ce înseamnă operațional: efective și capabilități în creștere Forțele trimise suplimentar ar transporta peste 7.000 de marinari și aproximativ 2.000 de pușcași marini. Împreună cu unitățile deja desfășurate, prezența navală americană ar putea depăși 20.000 de militari și ar include „sute de aeronave”, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, conform informațiilor citate. În prezent, în Orientul Mijlociu operează deja portavioanele USS George H.W. Bush și USS George Washington, alături de grupul amfibiu USS Boxer. SUA au mai avut trei grupuri de portavioane în regiune în aprilie, pentru prima dată din 2003. Context politic și risc de escaladare după 3 noiembrie Mișcarea vine într-un context politic sensibil pentru administrația Trump, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului și al creșterii impopularității războiului cu Iranul în opinia publică americană. Într-un interviu pentru revista Time, publicat joi, Trump a spus că este „posibilă” o intensificare a bombardamentelor împotriva Iranului după scrutinul din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategia militară (interviul este menționat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre „strategia sa militară”). Președintele SUA a mai afirmat că a respins atât o propunere iraniană pe care a descris-o drept insuficientă, cât și cea mai recentă propunere de încetare a focului transmisă de Teheran. Trump a indicat că Iranul s-ar fi oferit să redeschidă Strâmtoarea Hormuz pentru traficul comercial, dar a apreciat că propunerea generală „nu a fost suficient de bună”. Întrebat despre efectul războiului asupra șanselor republicanilor, a admis că impactul electoral este posibil, dar a susținut că intervenția ar putea fi privită favorabil dacă împiedică Iranul să obțină arme nucleare. Negocieri blocate, fără concesii Adevărul mai notează că mediatorii din Qatar nu au obținut progrese semnificative în această săptămână în negocierile dintre SUA și Iran, iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă concesii, potrivit publicației americane Axios, care citează trei surse familiarizate cu discuțiile. În acest context, se amplifică temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două țări. [...]
Plecarea portavionului USS Theodore Roosevelt spre Orientul Mijlociu ridică miza operațională a SUA într-o zonă-cheie pentru fluxurile globale de energie , într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne un punct de blocaj al conflictului cu Iranul, potrivit Economica . USS Theodore Roosevelt ar urma să se alăture în regiune, cel târziu la finalul lunii noiembrie, portavioanelor USS George HW Bush și USS George Washington, conform informațiilor relatate de Wall Street Journal și portalul Axios, citate de Economica. Nava a plecat duminică din portul său de bază din San Diego. În paralel, luni au fost desfășurate și nave din Grupul Amfibiu de Intervenție USS Makin Island, potrivit Wall Street Journal. Împreună, aceste nave pot transporta peste 9.000 de militari, ceea ce indică o consolidare a capacității de proiecție a forței în regiune. Ce nu este încă decis: înlocuire sau suplimentare Axios, citând un oficial american sub protecția anonimatului, notează că nu este stabilit dacă USS Roosevelt va înlocui unul dintre portavioanele deja prezente în Orientul Mijlociu sau dacă desfășurarea va fi una suplimentară. Diferența este relevantă operațional: o suplimentare ar însemna o creștere netă a prezenței navale, nu doar o rotație. Dacă toate cele trei portavioane vor rămâne în zonă, prezența SUA ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după luna aprilie, potrivit Wall Street Journal. Contextul: conflictul cu Iranul și riscul pe ruta Ormuz Mișcarea are loc pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump , care a spus într-un interviu pentru revista Time că este „posibilă” intensificarea loviturilor militare împotriva Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Economica mai arată că SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului la finalul lunii februarie, cu lovituri aeriene de amploare pe întreg teritoriul țării, iar conflictul rămâne nerezolvat, negocierile fiind blocate de luni de zile. Un punct critic de dispută este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută crucială pentru aprovizionarea globală cu energie. [...]
