Știri
Știri din categoria Apărare

Administrația Trump susține că SUA dispun de suficiente stocuri de muniție pentru a continua războiul împotriva Iranului, iar oficialii americani afirmă că arsenalele militare permit desfășurarea operațiunii actuale și a unor campanii mai ample dacă va fi necesar. Declarațiile au fost făcute de mai mulți oficiali ai administrației de la Washington, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că durata campaniei militare ar putea varia semnificativ, estimând că operațiunile ar putea dura „patru săptămâni, dar poate și șase, opt sau chiar trei”, în funcție de evoluția situației din teren. Oficialul american a subliniat că Statele Unite și Israelul controlează în totalitate ritmul operațiunilor militare.
Potrivit Pentagonului, în mai puțin de o săptămână cele două armate ar urma să obțină controlul complet asupra spațiului aerian iranian. După această etapă, Washingtonul intenționează să utilizeze muniții ghidate de mare precizie, inclusiv bombe de 500, 1000 și 2000 de livre, dotate cu sisteme de ghidare GPS și laser.
Șeful Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, a declarat la rândul său că armata americană dispune de suficiente stocuri de muniție pentru operațiuni atât ofensive, cât și defensive, fără a oferi însă detalii sau cifre exacte din motive de securitate.
Un mesaj similar a venit și de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că Statele Unite au o capacitate militară „mai mult decât suficientă” pentru a duce la capăt operațiunea „Epic Fury” și pentru a continua operațiunile militare dacă va fi nevoie.
„Statele Unite au capacitatea nu doar să execute cu succes Operațiunea Epic Fury, ci și să meargă mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulți oameni din această lume nu știu”, a declarat Leavitt.
Potrivit Casei Albe, operațiunea militară lansată împotriva Iranului urmărește patru obiective principale: distrugerea arsenalului de rachete balistice iraniene, neutralizarea forțelor navale ale Teheranului, limitarea influenței grupărilor susținute de Iran în regiune și împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare.
Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene, ceea ce a declanșat o serie de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului.
Recomandate

Secretarul Apărării al SUA spune că intervenția în Iran vizează strict securitatea națională și nu are ca scop „construirea democrației”, a declarat Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Afirmația a fost făcută luni, 2 martie 2026, la Pentagon, în prima conferință de presă susținută după lansarea Operațiunii „Epic Fury”, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al morții a patru militari americani în teatrul de operațiuni. Hegseth a respins ideea unei intervenții de tip „nation-building”, afirmând că obiectivul este neutralizarea amenințărilor la adresa SUA. Oficialul a acuzat Teheranul că dezvoltă rachete și drone pentru a susține ambiții nucleare și a susținut că loviturile americane din iunie 2025 au distrus instalații nucleare iraniene. Mesajele-cheie transmise de la Pentagon Intervenția nu urmărește schimbarea regimului sau exportul democrației; SUA nu au început războiul, dar îl vor încheia „sub conducerea președintelui Donald Trump”; Iranul ar fi tergiversat negocierile și ar fi refuzat un acord privind programul nuclear; Nu există în prezent trupe terestre americane în Iran. Hegseth a susținut că administrația de la Washington a încercat anterior soluții diplomatice, însă „Teheranul nu negocia, ci trăgea de timp”. El a descris campania americano-israeliană drept una extrem de precisă și a vorbit despre eliminarea unor lideri de rang înalt din Iran. În același timp, secretarul Apărării a evitat să detalieze posibile opțiuni militare viitoare, argumentând că Statele Unite nu își pot anunța public strategiile în fața adversarului. Deși a exclus prezența actuală a trupelor terestre, nu a respins categoric măsuri suplimentare, subliniind că Washingtonul va face „tot ce este necesar” pentru a-și proteja interesele, fără a acționa „nesăbuit”. Declarațiile vin într-un moment de tensiune majoră în regiune, după o serie de atacuri reciproce și pe fondul riscului extinderii conflictului dincolo de granițele Iranului. [...]

Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului , Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV , administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război. Pentagonul anunță trecerea la „faza a doua” a operațiunii Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene. Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample , iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian. Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape: preluarea controlului total al spațiului aerian al Iranului în mai puțin de o săptămână; identificarea și distrugerea lansatoarelor de rachete și a infrastructurii militare ; lovirea industriei de apărare iraniene ; eliminarea liderilor militari ai regimului de la Teheran . Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului. În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine , a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene. Un episod militar rar: scufundarea unei nave iraniene Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka , lovită de un submarin american cu torpile. Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace , un episod rar în conflictele moderne. În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni. Washingtonul urmărește succesiunea la conducerea Iranului În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews , serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare. Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare , în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului. În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului , în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. [...]

Administrația SUA vrea să cumpere până la 1.000 de rachete Tomahawk și cere industriei de apărare să accelereze producția , în contextul în care stocurile militare americane au fost reduse semnificativ de operațiunile recente din Orientul Mijlociu și de sprijinul acordat aliaților în conflictele actuale. Potrivit Newsweek România , administrația condusă de Donald Trump a convocat la Casa Albă conducerea unor mari companii din industria de apărare, printre care Lockheed Martin și RTX – compania-mamă a Raytheon – pentru discuții privind creșterea rapidă a producției de armament. Întâlnirea ar urma să aibă loc vineri și reflectă presiunea tot mai mare din Washington de a reface rezervele militare. În ultimii ani, Statele Unite au consumat cantități importante de armament în mai multe teatre de operațiuni, inclusiv în sprijinul Ucrainei după invazia Rusiei din 2022, în conflictul din Gaza și în operațiuni militare recente împotriva Iranului. Potrivit informațiilor citate de Reuters, Pentagonul analizează și o cerere de buget suplimentar de aproximativ 50 de miliarde de dolari , fonduri care ar urma să fie folosite în principal pentru înlocuirea armelor utilizate în aceste conflicte. Suma este însă preliminară și ar putea fi modificată în procesul de aprobare. Producția de rachete Tomahawk ar putea crește semnificativ Un punct central al discuțiilor îl reprezintă rachetele de croazieră Tomahawk, produse de Raytheon, arme utilizate frecvent de forțele navale și aeriene americane pentru lovituri de precizie la mare distanță. Pentagonul a semnat deja un acord pentru a crește producția până la aproximativ 1.000 de rachete pe an . Pentagonul intenționează în prezent să achiziționeze 57 de rachete Tomahawk în 2026 , fiecare având un cost mediu de aproximativ 1,3 milioane de dolari . Caracteristici principale ale rachetei Tomahawk rachetă de croazieră cu rază lungă de acțiune lansare de pe nave sau submarine capabilă să lovească ținte la mare distanță cu precizie ridicată utilizată în numeroase operațiuni militare ale SUA din ultimele decenii Aceste sisteme au fost folosite recent și în operațiunile americane împotriva Iranului, unde armata SUA a desfășurat inclusiv avioane de luptă F-35 și drone de atac cu cost redus. Presiune asupra contractorilor din industria de apărare Administrația americană a intensificat presiunea asupra companiilor din industria militară pentru a accelera producția. Donald Trump a semnat în ianuarie un ordin executiv prin care solicită identificarea contractorilor care nu își îndeplinesc eficient contractele cu Pentagonul, în special în situațiile în care aceștia continuă să distribuie profituri acționarilor în loc să prioritizeze producția. Pentagonul ar urma să publice o listă cu firme considerate cu performanțe slabe. Companiile incluse vor avea 15 zile pentru a prezenta planuri de remediere aprobate de consiliile lor de administrație. Dacă aceste planuri nu sunt considerate suficiente, autoritățile americane pot recurge la sancțiuni, inclusiv rezilierea contractelor. Deciziile reflectă o preocupare tot mai mare la Washington privind capacitatea industriei de apărare de a susține simultan mai multe conflicte și de a menține nivelul necesar al stocurilor militare ale Statelor Unite. [...]

Traian Băsescu susține că evaluările optimiste ale SUA privind slăbirea Iranului s-au dovedit eronate , iar declarațiile despre distrugerea capacităților militare și nucleare iraniene au fost „o propagandă ieftină”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a afirmat, la B1 TV, că actuala escaladare arată că Iranul este „mult mai puternic decât îl credem” și capabil să extindă conflictul în regiune. Băsescu a criticat atât declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind distrugerea instalațiilor nucleare iraniene în urma loviturilor din 2025, cât și modul în care serviciile americane de informații au anticipat reacția Teheranului. În opinia sa, accentul pus pe localizarea liderilor iranieni a fost mai puțin relevant decât evaluarea capacității Iranului de a ataca baze americane din mai multe state. În ceea ce privește România, fostul șef al statului a spus că nu vede un pericol direct, dar a subliniat că sistemul de la Deveselu nu este destinat interceptării rachetelor de tipul celor utilizate în prezent în regiunea Golfului. Potrivit acestuia, scutul antirachetă face parte dintr-un sistem conceput pentru rachete balistice cu rază lungă sau intercontinentale, interceptate în afara atmosferei. Pentru amenințări de tipul celor invocate în actualul conflict, protecția României ar fi asigurată de cele trei baterii Patriot și de sistemele franceze amplasate în zona Midia, pe litoral. „Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot” , a explicat Băsescu. El a mai susținut că europenii ar trebui să aibă un rol mai activ în gestionarea crizei și a reiterat că oprirea programului nuclear iranian rămâne un obiectiv legitim, însă modul în care a fost evaluată și comunicată eficiența loviturilor anterioare a fost, în opinia sa, greșit. [...]

Pentagonul confirmă că trei avioane F-15E au fost doborâte accidental de apărarea antiaeriană a Kuweitului , în timpul unei misiuni desfășurate în cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc în noaptea de 1 martie, la ora 23:03 ET, adică 06:03, ora României, pe 2 martie 2026. Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis că cele trei avioane F-15E Strike Eagle s-au prăbușit deasupra teritoriului Kuweitului „din cauza unui incident aparent de foc accidental”. Potrivit informațiilor oficiale, sistemele de apărare antiaeriană kuweitiene au doborât din greșeală aeronavele americane în timpul unor operațiuni de luptă. Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță, au fost recuperați și se află în stare stabilă. Autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul, iar partea americană a mulțumit pentru sprijinul acordat în gestionarea situației. Potrivit relatărilor citate de Mediafax, incidentele s-au produs în apropierea bazei americane Ali Al Salem . O anchetă este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale doborârii accidentale, iar oficialii americani au anunțat că vor publica informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează. Evenimentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, unde operațiunile militare implică mai multe state și cresc riscul unor incidente de tip „friendly fire”, în condiții de alertă ridicată. [...]

IDF susține că un F-35I a doborât un Yak-130 deasupra Teheranului potrivit Economic Times , care citează anunțul făcut de armata israeliană. Relatarea vorbește despre o confruntare aer-aer rară în regiune: Israelul afirmă că un F-35I „Adir” ar fi doborât marți, 3 martie 2026, un Yak-130 iranian în spațiul aerian al capitalei Iranului, iar Forțele Aeriene Israeliene descriu acțiunea drept o premieră pentru platforma F-35 în cazul unei ținte pilotate. Informația rămâne, deocamdată, o declarație a părții israeliene, preluată de presă, fără detalii tehnice publice care să permită verificarea independentă: nu sunt indicate ora exactă, distanța de angajare, altitudinea, ruta de zbor sau tipul de armament folosit. AIRLIVE notează, la rândul său, că aparatul iranian ar fi un Yak-130 , avion de fabricație rusească folosit în principal pentru antrenament avansat, dar capabil și de misiuni de atac ușor. În același pachet de relatări, partea israeliană susține și caracterul „istoric” al doborârii: ar fi primul „kill” aer-aer israelian împotriva unui avion pilotat după aproximativ patru decenii, cu trimitere la un episod din 1985. Afirmația ține mai degrabă de registrul simbolic și de comunicare militară, până când vor apărea date suplimentare care să confirme cum s-a produs angajarea și ce s-a întâmplat cu aeronava iraniană. Confruntarea raportată este plasată în contextul unei campanii mai largi de lovituri asupra unor ținte din Iran. IDF a anunțat atacuri asupra unor centre de comandă asociate cu Basij și structuri de securitate internă din Teheran, descrise de armată ca elemente folosite pentru menținerea controlului. O relatare separată publicată de Newsonair.gov.in menționează, la rândul ei, lovituri asupra unor ținte militare și componente de apărare antiaeriană. [...]