Știri
Știri din categoria Apărare
Contractul F-35 al României primește o suplimentare de 70 milioane dolari (aprox. 322 milioane lei), bani direcționați către integrare, logistică și mentenanță, potrivit Profit, care citează un anunț al Departamentului Apărării din SUA. Ajustarea extinde domeniul contractului pentru a susține eforturile continue necesare României ca beneficiar în cadrul programului Foreign Military Sales (FMS).
Actul adițional a fost atribuit companiei Lockheed Martin Aeronautics de către Comandamentul Sistemelor Aeriene Navale (NAVAIR) al SUA, în calitate de autoritate contractantă. Lucrările urmează să fie realizate în „diverse locații nedezvăluite” din interiorul și din afara teritoriului continental al SUA și sunt estimate să se încheie în noiembrie 2028.
Extinderea contractului vizează, conform anunțului Departamentului Apărării, activități de:
Din perspectivă operațională, suplimentarea indică faptul că programul intră într-o etapă în care serviciile de integrare și suport (nu doar achiziția platformelor) devin componente bugetare distincte, cu termene multianuale.
România are în derulare achiziția a 32 de avioane F-35, proiect de lege promulgat în noiembrie 2024. Costul total al contractului F-35 este estimat la 6,5 miliarde dolari plus TVA (aprox. 29,9 miliarde lei plus TVA), cu mențiunea că valoarea finală „ar putea fi diferită”, potrivit informațiilor citate.
Prima livrare a aeronavelor F-35A către România este așteptată până în 2031. Faza I include, pe lângă cele 32 de avioane, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor și muniții aer-aer și sol-sol, precum și un pachet de cooperare industrială.
Pentru context, Profit amintește că Lockheed Martin este și furnizor de componente pentru sisteme de rachete Patriot, România fiind implicată și în alte programe majore de înzestrare (detalii aici). De asemenea, publicația a relatat anterior despre contractul F-35 estimat la peste 6,5 miliarde de dolari (context aici).
Recomandate
Lockheed Martin spune că nu poate garanta aliaților SUA termene ferme de livrare pentru rachetele Patriot, iar ordinea livrărilor este stabilită de Pentagon , ceea ce prelungește incertitudinea de reaprovizionare pentru statele care operează aceste sisteme, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul unor presiuni logistice globale, accentuate de conflictul din Iran, chiar dacă producătorul are planuri de creștere puternică a capacității. Brian Dunn, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltare în divizia de rachete a Lockheed Martin, a declarat la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin că prioritizarea livrărilor este gestionată direct de Pentagon, nu de companie. El a explicat că Lockheed Martin nu poate comunica statelor partenere poziția lor în „clasamentul” de distribuție, pentru că nu controlează procesul. Incertitudinea afectează direct parteneri precum Germania, Japonia, Polonia, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au în dotare sisteme Patriot și se confruntă cu semne de întrebare privind ritmul reaprovizionării. Un alt manager de rang înalt, Paula Hartley, a recunoscut existența unui scepticism în creștere în rândul guvernelor străine, pe fondul întârzierilor și al deficitului de produse militare pe piață. Producție în creștere, dar cu risc de amânări În aprilie, Lockheed Martin a semnat un acord de 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Pentagonul pentru a crește producția de rachete PAC-3 MSE de la 650 de unități pe an la 2.000 de unități până în 2033. Chiar și așa, oficiali de la Washington au avertizat deja aliați europeni – inclusiv Marea Britanie și statele baltice – că sunt posibile amânări prelungite, în condițiile în care prioritatea actuală este refacerea stocurilor strategice ale SUA. Ucraina testează o rachetă mai ieftină, ca soluție de volum Pe fondul blocajelor din livrările occidentale, Ucraina caută soluții interne pentru apărarea aeriană. Compania ucraineană Fire Point a realizat primul test de zbor al rachetei antiaeriene FP-7.x, descrisă ca o alternativă de masă, cu cost semnificativ mai mic decât Patriot sau SAMP-T. Informația a fost publicată inițial de Financial Times, iar cofondatorul companiei, Denis Știlerman, a confirmat că testul a avut loc săptămâna trecută. Țintele vizate sunt rachetele balistice și vehiculele aeriene fără pilot. Producția de serie este preconizată pentru luna august, după integrarea componentelor de ghidare în infraroșu, iar livrările sunt estimate pentru 2027. Racheta ar urma să fie integrată în sistemul de apărare antiaeriană Freyja, care va folosi radare și sisteme de comandă furnizate de parteneri europeni; surse guvernamentale citate de presă indică negocieri cu companii din Germania, Franța, Italia și Norvegia. Ce se schimbă în ecuația de securitate Materialul indică o reorientare la Kiev, pe fondul mutării resurselor militare americane către Orientul Mijlociu. Fostul ministru de Externe Dmitro Kuleba și-a exprimat scepticismul privind viitorul aprovizionării cu Patriot și a sugerat dezvoltarea de capabilități proprii, în cooperare cu state europene. În același timp, experți militari citați arată că FP-7.x și Freyja sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască integral Patriot, care rămâne un reper în apărarea antirachetă. Proiectul Freyja a fost făcut public în primăvara lui 2026 și este dezvoltat cu specialiști din Germania și Spania, iar industria ucraineană lucrează și la alte programe, inclusiv racheta pentru complexul antiaerian „Koral”, inițiat în 2021. [...]
Un incident cu materiale periculoase la Pentagon a declanșat proceduri standard de protecție, inclusiv un ordin de „adăpostire pe loc” , după ce sistemele clădirii au detectat o problemă de calitate a aerului, potrivit Al Jazeera . Pompierii investighează situația la sediul Departamentului Apărării al SUA. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell , a transmis că „departamentul aplică protocoale standard de protecție”, inclusiv măsura de „shelter-in-place” (adăpostire pe loc) pentru zona afectată. El a precizat că sistemele de siguranță ale clădirii au detectat „o problemă de calitate a aerului” care impune măsuri de precauție „până când îi stabilim semnificația”. Impact operațional: restricții temporare într-un nod critic al apărării SUA Deși autoritățile nu au oferit detalii despre natura substanței sau cauza exactă, activarea procedurilor indică o perturbare operațională punctuală într-o infrastructură esențială, unde lucrează zilnic un volum mare de personal militar și civil. Arlington County Fire and Rescue a anunțat pe platforma X că echipele sale, inclusiv unitatea specializată pentru materiale periculoase, intervin la Pentagon „în sprijinul” echipei Hazmat a PFPA (agenția de poliție responsabilă de protecția Pentagonului), în cadrul incidentului. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile confirmate până acum: a fost detectată o problemă de calitate a aerului; a fost instituit un ordin de adăpostire pe loc pentru zona afectată; echipe de intervenție, inclusiv specialiști Hazmat, sunt la fața locului. Autoritățile nu au comunicat deocamdată detalii suplimentare, iar amploarea incidentului și durata măsurilor rămân neclare. Pentagonul are o suprafață de aproximativ 600.000 de metri pătrați și este considerat cea mai mare clădire de birouri joasă ca înălțime din lume; aproape 30.000 de angajați militari și civili lucrează acolo în fiecare zi. [...]
Europa a validat un flux „suveran” complet pentru fabricarea internă a unor cipuri critice de apărare , după ce GlobalFoundries și compania olandeză Qualinx au finalizat ceea ce descriu drept primul traseu european cap-coadă, de la proiectare la fabricație, pentru semiconductori cu cerințe ridicate de securitate, potrivit Interesting Engineering . Miza este reducerea dependenței de lanțuri de aprovizionare din afara UE pentru aplicații strategice, inclusiv apărare, aerospațial și infrastructură critică. Inițiativa arată că „cipuri sensibile” pot fi proiectate și produse integral în Europa, cu fișierele de proiectare și materialele de producție păstrate în interiorul granițelor europene pe tot parcursul procesului. Demersul este sprijinit și de European Chips Act , cadrul UE care urmărește consolidarea capacităților regionale în semiconductori. Ce cip a fost folosit pentru validare și unde a fost produs Qualinx a fost primul client care a validat procesul, folosind un cip avansat de navigație prin satelit destinat aplicațiilor de sincronizare și poziționare securizate. Proiectul se bazează pe QLX3xx, un „sistem-pe-cip” (SoC – un cip care integrează mai multe funcții ale unui sistem) pentru aplicații de tip Positioning, Navigation and Timing (PNT), esențiale pentru sisteme care au nevoie de sincronizare precisă și navigație rezilientă. Cipul a fost fabricat pe platforma FDX a GlobalFoundries, la unitatea companiei din Dresda, Germania. Potrivit articolului, utilizările potențiale includ platforme militare, rețele critice de comunicații și dispozitive conectate cu consum foarte redus de energie, operate „la marginea rețelei” (edge – procesare mai aproape de utilizator/dispozitiv, nu în centre de date îndepărtate). De ce contează: controlul lanțului de aprovizionare și al datelor Dincolo de producția efectivă a plachetelor și a cipurilor, GlobalFoundries spune că lucrează cu furnizori europeni de telecomunicații și servicii cloud pentru ca datele de producție să rămână în regiune. Într-o inițiativă separată cu Deutsche Telekom, compania analizează cum pot circula informațiile de fabricație prin rețele europene și cum pot fi găzduite în centre de date europene, inclusiv prin practici de criptare, rutare securizată și controale de acces pentru sarcini de lucru sensibile. Dr. Manfred Horstmann, senior vice president și general manager la GlobalFoundries, a declarat: „Demonstrăm că Europa se poate baza pe un flux de fabricație securizat, cap-coadă, care îndeplinește cele mai înalte cerințe din aerospațial și apărare.” La rândul său, Tom Trill, CEO al Qualinx, a spus că proiectul confirmă că un traseu complet european este deja posibil și că optimizarea tehnologiei Digital RF a companiei pe platforma FDX a fost realizată păstrând controlul asupra proprietății intelectuale, datelor și lanțului de aprovizionare. Ce urmează: automatizare până la final de 2026 și acces comercial din 2027 GlobalFoundries afirmă că va extinde capabilitatea în următorii ani, iar „tape-out”-ul Qualinx (etapa în care designul final este trimis către fabricație) este primul pas operațional către un proces suveran complet automatizat. Compania se așteaptă să finalizeze tranziția la Dresda până la finalul lui 2026. Din 2027, clienți din aerospațial, apărare și infrastructură critică ar putea accesa acest flux prin contracte standard de tip foundry (producție la comandă într-o fabrică de semiconductori). GlobalFoundries mai spune că vrea să includă parteneri europeni suplimentari în ecosistem, inclusiv furnizori de proprietate intelectuală, producători de măști și companii de asamblare și testare externalizate. În paralel, potrivit companiei, mai mulți producători europeni de sisteme și operatori de infrastructură evaluează deja produse viitoare pentru acest traseu de fabricație „de încredere”, care ar putea reduce bariere tehnice și de reglementare pentru programe ulterioare. [...]
Industria de apărare din Spania se confruntă cu un deficit estimat la 350.000 de oameni , pe fondul creșterii investițiilor militare și al valului de pensionări, iar pentru profilurile specializate salariile pot urca până la 80.000 de euro brut pe an (aprox. 400.000 lei), potrivit Libertatea . Expansiunea sectorului este pusă pe seama majorării cheltuielilor de apărare la nivel european și a conflictelor internaționale, care au crescut cererea de echipamente militare, tehnologii și sisteme de apărare. Publicația spaniolă AS , citată de Libertatea, notează că o parte importantă din personalul actual se apropie de vârsta pensionării. Presiunea operațională: pensionări masive și cerere accelerată Conform datelor prezentate în industrie, aproximativ 240.000 de angajați ar urma să iasă din activitate în următorii zece ani, ceea ce amplifică deficitul de personal într-un sector considerat strategic. În acest context, companiile caută atât specialiști tehnici, cât și civili care colaborează cu structurile militare. Domeniile cu cerere ridicată includ aeronautica, sectorul spațial, electronica, securitatea cibernetică, sistemele de simulare, tehnologiile satelitare și cartografierea. Salarii peste media națională și tipuri de joburi căutate Potrivit Asociației Spaniole a Companiilor Tehnologice de Apărare, Securitate, Aeronautică și Spațiu (TEDAE) , salariul mediu în sector este de aproximativ 40.000 de euro brut anual (aprox. 200.000 lei), cu aproape 80% peste media națională. În unele rapoarte, pentru profilurile specializate, remunerația poate depăși 80.000 de euro brut anual (aprox. 400.000 lei), în funcție de expertiză și domeniu. Meseriile menționate ca fiind căutate: inginerie aerospațială electronică avansată securitate cibernetică sisteme de apărare tehnologie satelitară simulare și modelare militară Context pentru forța de muncă din UE: actele necesare și dimensiunea comunității românești Pentru cetățenii UE (inclusiv români), Libertatea trece în revistă documentele uzuale pentru muncă legală în Spania, între care act de identitate, contract/ofertă de muncă, NIE (număr de identificare pentru străini) și numărul de securitate socială. În paralel, articolul amintește că în 2023 erau 629.755 de români rezidenți în Spania (date oficiale spaniole), iar comunitatea românească a continuat să scadă în ultimii ani, în pofida faptului că rămâne a doua cea mai mare comunitate de străini din țară, după marocani. [...]
Congresul SUA a cerut Forțelor Aeriene să evalueze reluarea producției C-17, iar Boeing spune că este „încurajat” de discuțiile cu operatori potrivit TWZ . Miza este una operațională și industrială: flota existentă este intens utilizată, iar alternative occidentale directe pentru această clasă de avion de transport strategic nu sunt, în prezent, în producție. Comitetul pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților a introdus cerința într-un raport care însoțește proiectul anual de lege de politică de apărare (NDAA), solicitând un briefing oficial despre fezabilitatea achiziției de noi C-17 Globemaster III. Forțele Aeriene americane au primit ultimul C-17 în 2013 și au în serviciu aproximativ 222 de aeronave; Boeing a închis complet linia C-17 în 2015. Ce vrea Congresul de la U.S. Air Force până la 1 martie 2027 Briefingul cerut ar trebui să acopere, cel puțin, cinci zone, cu accent pe costuri, calendar și capacitatea industriei de a reporni producția: fezabilitatea tehnică și industrială (starea sculelor și echipamentelor, viabilitatea furnizorilor, disponibilitatea forței de muncă, costuri de reconstituire); estimarea timpului necesar pentru reluarea producției și livrarea primei aeronave noi; estimări de cost pentru repornirea liniei și pentru achiziția de aeronave (inclusiv opțiuni de achiziție limitată și pe mai mulți ani); alternative pentru creșterea capacității de transport strategic (prelungirea duratei de viață, modernizări, aeronave cargo derivate din modele comerciale și extinderea Civil Reserve Air Fleet – CRAF , un mecanism prin care armata poate apela la companii aeriene civile pentru transport); interesul potențial al partenerilor internaționali de a participa sau contribui la o linie repornită. În raport, comitetul notează că flota actuală „continuă să suporte cerințe operaționale semnificative” și avertizează că presiunea ar putea crește. Ce spune Boeing și de ce repornirea nu e un „comutator” Boeing afirmă că lucrează cu clienții pentru soluții care să le acopere nevoile de misiune, inclusiv parteneriate de dezvoltare și producție, și că este mândră de sprijinul acordat capabilităților C-17 pentru U.S. Air Force și parteneri aliați. Separat, un executiv Boeing declara anul trecut pentru Shephard Defense că discuțiile cu o țară neprecizată privind o eventuală reluare erau într-un stadiu incipient. Totuși, costul și prețul unitar al unor C-17 noi sunt incerte, iar repornirea depinde de factori precum existența sculelor și a know-how-ului, starea lanțurilor de furnizori și disponibilitatea spațiilor de producție. Un element concret: Boeing a vândut în 2019 facilitățile din Long Beach (California) unde a fost construită seria inițială de C-17. Context: presiune pe flotă și un gol de ofertă în Occident TWZ plasează discuția despre C-17 și în contextul programului Next Generation Air Lift (NGAL), unde Forțele Aeriene au în vedere, în planurile actuale, o singură platformă care să înlocuiască atât C-17, cât și C-5 Galaxy. În paralel, există deja întrebări despre realismul planului de a menține C-17 în serviciu până în 2075, pe fondul uzurii operaționale acumulate în ultimii ani. În același timp, opțiunile comparabile sunt limitate: în SUA și „în Vest” nu există un echivalent direct al C-17 în producție, iar analogi globali menționați sunt în principal modele din China și Rusia. În acest cadru, Congresul cere explicit și evaluarea unor soluții complementare (cargo derivat comercial și/sau extinderea CRAF) care ar putea prelua o parte din transporturile din zonele din spate, eliberând C-17 pentru misiuni mai solicitante. Ce urmează Până la briefingul cerut pentru 1 martie 2027, rămâne deschisă întrebarea dacă SUA (și eventual parteneri internaționali) ar putea justifica economic și industrial repornirea unei linii închise de un deceniu. Deocamdată, Boeing nu exclude scenariul, iar presiunea operațională asupra flotei existente este argumentul central care împinge discuția în zona deciziei politice și bugetare. [...]
Ucraina încearcă să blocheze logistic Crimeea, iar traficul militar pe ruta R-280 ar fi scăzut cu 71% în două săptămâni , pe fondul unei campanii de lovituri cu drone și atacuri asupra podurilor și trecerilor cheie, potrivit Kyiv Post . Miza este una operațională: reducerea capacității Rusiei de a muta rapid trupe, combustibil și muniție între Rusia, sudul Ucrainei ocupat și peninsula Crimeea. Ruta R-280, numită de forțele ruse „Novorossiya”, leagă Rostov-pe-Don de Mariupol și Melitopol și continuă spre Crimeea pe litoralul Mării Azov. În relatarea citată de publicație, ucrainenii o descriu drept „autostrada morții”, invocând atacuri repetate cu drone asupra convoaielor. De la lovituri punctuale la „blocaj logistic” Conform informațiilor prezentate, campania urmărește să lovească infrastructura și transporturile la 20–200 km în spatele liniei frontului, în ceea ce Kievul descrie drept o „campanie de lovituri intermediare”. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov , a vorbit despre obiectivul unui „blocaj logistic” și despre direcționarea de finanțări și drone către unitățile considerate cele mai eficiente. „Sarcina noastră acum este să... creăm un blocaj logistic complet pentru inamic”, a declarat Fedorov, potrivit materialului. Publicația notează că traficul civil pe R-280 ar fi fost în mare parte oprit de la finalul lunii mai, pe fondul loviturilor susținute, iar pe traseu au fost raportate tot mai des camioane distruse. Roiuri de drone, supraveghere continuă și efecte în teren Campania ar folosi tot mai mult atacuri coordonate cu „roiuri” de drone (utilizarea simultană a mai multor drone pentru a satura apărarea și a lovi ținte multiple), vizând drumuri, căi ferate și poduri. În materialul citat este menționată și utilizarea dronelor americane Hornet, cu identificare asistată de inteligență artificială (software care ajută la recunoașterea și urmărirea țintelor), precum și un model ucrainean mai nou, „Morrigan”, lansabil fără pistă. Un efect raportat al presiunii asupra rutelor de aprovizionare ar fi apariția unor penurii de combustibil în Crimeea ocupată. Separat, un oficial rus citat de Meduza susține că în zonele afectate ar fi folosite și mine lansate din aer, ca parte a unui sistem de minare la distanță activat de mișcare, avertizând șoferii să își limiteze deplasările. Poduri lovite spre Crimeea: informații OSINT, confirmări limitate În noaptea de miercuri spre joi, postări ale Centrului pentru Comunicare Strategică (SPRAVDI) și ale unor analiști OSINT (investigații din surse deschise) au raportat noi lovituri ucrainene asupra unor treceri care leagă Crimeea de sudul Ucrainei ocupat, inclusiv: două poduri peste Canalul Crimeei de Nord; un pod rutier pe ruta Perekop–Armyansk; o trecere în zona Stavky. Analistul OSINT „Visioner” ar fi confirmat una dintre lovituri, însă materialul subliniază că aceste afirmații nu au putut fi verificate independent și că nici Ucraina, nici Rusia nu au confirmat integral amploarea pagubelor. Ce urmează: presiune pe rutele alternative și restricții de trafic Pe 21 mai, Vladimir Saldo, șeful instalat de Kremlin în partea ocupată a regiunii Herson, a introdus restricții pentru camioanele civile pe coridorul R-280. În paralel, comandantul Forțelor ucrainene ale sistemelor fără pilot, Robert Brovdi, a declarat că traficul de marfă militară pe autostradă a scăzut cu 71% în ultimele două săptămâni. Dacă ritmul loviturilor se menține, consecința operațională urmărită de Kiev este împingerea logisticii ruse spre rute secundare (poduri, feriboturi și infrastructură din spate), mai lente și mai vulnerabile, cu riscul de a îngreuna aprovizionarea Crimeei și a trupelor ruse din sud. În acest stadiu, o parte din informațiile despre ultimele lovituri rămân însă neconfirmate independent. [...]
