Știri
Știri din categoria Apărare
Bugetul de apărare al SUA urcă la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) în anul fiscal 2027, iar structura propusă indică o accelerare a achizițiilor și a investițiilor în tehnologii militare, cu efect direct asupra marilor contractori și a lanțului de furnizori din industria de apărare, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Pentagonul a prezentat detalii despre bugetul solicitat de președintele Donald Trump pentru 2027, descris ca fiind „de departe cea mai mare creștere anuală” a cheltuielilor de apărare din perioada de după al Doilea Război Mondial.
O noutate este introducerea unei categorii numite „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, supremația în domeniul dronelor, inteligența artificială și infrastructura de date, precum și baza industrială de apărare, potrivit oficialilor Pentagonului citați în material.
Pe componente, bugetul include:
Bugetul propune și contracte de achiziții publice plurianuale pentru mai multe programe de muniții, argumentul fiind că termenele mai lungi oferă stabilitate atât marilor companii, cât și furnizorilor mici și mijlocii, pentru a-și extinde producția.
Pe partea de personal, se are în vedere o majorare salarială diferențiată și o extindere a trupelor:
Bugetul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul. Un oficial de rang înalt al Pentagonului a spus că, din cauza calendarului alocărilor, ar putea fi necesară o cerere de buget suplimentară pentru costurile operaționale pe termen scurt și pentru reaprovizionare generate de conflict.
În context, materialul amintește că Trump a cerut anterior Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde dolari, la care a adăugat 150 miliarde dolari printr-o solicitare suplimentară, ducând totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA.
Recomandate
Bugetul de apărare cerut de Casa Albă pentru 2027 urcă la 1,5 trilioane de dolari, dar lasă deschisă calea unei rectificări pentru costurile războiului cu Iranul , potrivit Antena 3 . Miza economică și de planificare este că o parte din cheltuielile operaționale ar urma să fie acoperite ulterior printr-o cerere suplimentară către Congres, nu prin bugetul de bază. Pentagonul a prezentat detalii despre solicitarea bugetară pentru anul fiscal 2027, descrisă drept cea mai mare creștere anuală a cheltuielilor de apărare de după al Doilea Război Mondial. Informația este atribuită de Antena 3 agenției Agerpres, care citează Reuters. În paralel, administrația Trump a introdus o categorie distinctă, numită „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, atingerea supremației în domeniul dronelor, Inteligența Artificială și infrastructura de date, precum și consolidarea bazei industriale de apărare. De la 892,6 miliarde la peste 1 trilion, apoi la 1,5 trilioane de dolari În material se arată că Donald Trump a cerut anul trecut Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde de dolari, iar ulterior a solicitat încă 150 de miliarde de dolari, ceea ce a ridicat totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA. Pentru 2027, Pentagonul cere acum 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei), sumă care ar urma să susțină atât programe majore de înzestrare, cât și extinderea efectivelor și creșteri salariale. „Flota de Aur”, avioane și muniții: unde se duc banii Pe zona de investiții, proiectul descris în articol include: Construcții navale : peste 65 de miliarde de dolari (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziția a 18 nave de război și 16 nave de sprijin, construite de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, în cadrul inițiativei „Flota de Aur”. Oficialii citați spun că este cea mai mare comandă de acest tip din 1962. Aviație militară : creșterea achizițiilor de F-35 (Lockheed Martin) la 85 de unități pe an și alocarea a 102 miliarde de dolari (aprox. 470 miliarde lei) pentru cumpărarea de avioane, plus cercetare și dezvoltare, o creștere de 26% față de anul precedent. Programe de generație nouă : avionul de vânătoare F-47 (Boeing) este menționat ca prioritate, iar 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) ar urma să finanțeze bombardierul B-21 (Northrop Grumman). Drone și anti-drone : 53,6 miliarde de dolari (aprox. 247 miliarde lei) pentru platforme autonome și logistică pentru zone de război și 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) pentru muniții, tehnologii anti-drone și sisteme avansate. Potrivit articolului, este descrisă drept cea mai mare investiție din istoria SUA în drone de atac și tehnologii anti-drone. Ce urmează: bani pentru Iran, posibil prin buget suplimentar Deși bugetul include majorări de soldă (7% pentru soldații de rang inferior, 6% pentru comandanții lor și 5% pentru gradele superioare) și extinderea personalului cu 44.000 de membri în 2027, proiectul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul . Un înalt oficial al Pentagonului a declarat că, din cauza calendarului procesului de alocare a fondurilor, va fi „probabil necesară” o cerere de buget suplimentară pentru a acoperi costurile operaționale pe termen scurt și nevoile de reaprovizionare generate de conflict. În practică, asta mută o parte din presiunea financiară din bugetul planificat în zona deciziilor ulterioare ale Congresului. [...]
Epuizarea accelerată a stocurilor de rachete în războiul cu Iranul creează un risc pe termen scurt ca SUA să nu mai aibă muniții-cheie suficiente pentru un nou conflict major , mai ales în scenariul unei confruntări cu un adversar „aproape egal” precum China, potrivit unei analize citate de CNN și unor persoane familiarizate cu evaluări interne recente ale Pentagonului. În ultimele șapte săptămâni de război, armata americană a consumat cel puțin 45% din stocul de Precision Strike Missiles, cel puțin jumătate din inventarul de rachete THAAD (destinate interceptării rachetelor balistice) și aproape 50% din stocul de interceptori Patriot, arată o analiză a Center for Strategic and International Studies (CSIS). Potrivit surselor citate, aceste estimări sunt aliniate cu date clasificate ale Pentagonului privind stocurile. Reaprovizionarea durează ani, chiar și cu producție extinsă Deși Pentagonul a semnat la începutul anului o serie de contracte pentru a crește producția de rachete, termenele de livrare pentru înlocuirea acestor sisteme sunt de trei până la cinci ani, chiar și cu capacitate sporită, potrivit experților CSIS și surselor. Pentru alte tipuri de muniții, intervalul de refacere este și mai lung. CSIS mai estimează că SUA au cheltuit aproximativ: 30% din stocul de rachete Tomahawk ; peste 20% din stocul de rachete JASSM (Joint Air-to-Surface Standoff Missiles, muniții aer-sol cu rază lungă); aproximativ 20% din stocurile de rachete SM-3 și SM-6. În aceste cazuri, înlocuirea ar dura în jur de patru până la cinci ani, potrivit analizei și surselor. Implicația operațională: vulnerabilitate în Pacificul de Vest Pe termen scurt, SUA ar avea probabil suficiente bombe și rachete pentru a continua operațiunile împotriva Iranului, în orice scenariu, dacă armistițiul fragil ar eșua. Problema, potrivit concluziilor CSIS, este că nivelul munițiilor critice rămase nu mai este suficient pentru a face față unui adversar „near-peer”, precum China, iar revenirea la nivelurile de dinaintea războiului ar putea dura ani. Mark Cancian, colonel în retragere al Marine Corps și coautor al raportului CSIS, a declarat pentru CNN: „Cheltuielile ridicate de muniții au creat o fereastră de vulnerabilitate crescută în Pacificul de Vest. Va dura între unu și patru ani să refacem aceste inventare și încă câțiva ani după aceea să le extindem la nivelul de care au nevoie.” Poziția Pentagonului și tensiunea politică de la Washington Într-o declarație pentru CNN, purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut că armata „are tot ce îi trebuie pentru a executa la momentul și în locul ales de președinte”. În același timp, „matematica” stocurilor intră în contradicție cu afirmațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a spus că SUA nu duc lipsă de armament, deși a cerut finanțare suplimentară pentru rachete din cauza impactului războiului cu Iranul asupra stocurilor existente. Înainte de izbucnirea războiului, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și alți lideri militari l-au avertizat pe Trump că o campanie prelungită ar putea afecta stocurile de armament, inclusiv pe cele folosite pentru sprijinirea Israelului și Ucrainei, mai notează CNN. Între timp, democrați din Congres și-au exprimat îngrijorarea privind ritmul de consum al munițiilor și consecințele pentru postura de apărare a SUA în Orientul Mijlociu și dincolo de acesta. [...]
Decizia din august pentru F/A-XX pune presiune pe capacitatea de producție a industriei americane , într-un program în care US Navy cere un salt de rază de acțiune și compatibilitate cu portavioanele, iar finanțarea a fost până acum oscilantă, potrivit WinFuture . Northrop Grumman a publicat la final de aprilie 2026 primul său videoclip-concept pentru avionul stealth din program, sincronizat cu anunțul conducerii Marinei că atribuirea contractului este programată în august. Ce urmărește US Navy și de ce contează operațional Programul F/A-XX vizează dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet și să completeze F-35C Lightning II. Una dintre cerințele centrale este un „raius de acțiune” (distanța la care poate opera eficient) de aproape 1.600 km, adică o creștere de circa 25% față de modelele actuale din flotă. În același timp, aeronava trebuie să rămână compatibilă cu sistemele existente de catapultare și prindere (cabluri de oprire) de pe portavioane, ceea ce limitează opțiunile de proiectare și integrare. Ce arată videoclipul Northrop Grumman și ce rămâne incert Clipul are 15 secunde și prezintă un avion stealth fără ampenaj (fără coadă), conceput pentru operare de pe portavioane. Conform The Warzone, imaginile generate pe calculator indică mai multe elemente de design: prize de aer amplasate sus, spre partea din spate; un bot foarte lat; o cupolă a cockpitului neobișnuit de mare; aripi rabatabile, pentru economisirea spațiului la bordul portavionului. WinFuture notează că posibilele compartimente interne pentru armament sugerează o sarcină utilă ridicată, dar experții se așteaptă ca designul din clip să difere de configurația reală din motive de secretizare. În special prizele de aer sunt considerate zone sensibile la avioanele stealth, iar forma finală este, de regulă, păstrată confidențial până la prezentarea oficială. Competiția și riscul de calendar: „capacitatea de producție” devine subiect Pe lângă Northrop Grumman, și Boeing concurează pentru contractul care ar urma să fie atribuit în august 2026. Rezultatul este descris ca fiind deschis, iar șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle , a ridicat recent semne de întrebare privind capacitățile de producție ale ofertanților. Potrivit acestuia, o companie neprecizată nu ar putea respecta calendarul de livrare. Ambele grupuri sunt implicate, în paralel, în alte programe militare majore, ceea ce poate tensiona resursele industriale. Finanțare fluctuantă Finanțarea programului a fost, de asemenea, neuniformă. US Navy a cerut pentru anul bugetar 2026 doar 140 milioane dolari (aprox. 630 milioane lei), însă Congresul a intervenit de mai multe ori în trecut pentru a suplimenta bugetul proiectului. În perioada următoare, miza imediată este dacă US Navy poate atribui contractul în august fără ca riscurile de producție și de calendar să împingă programul în întârzieri — un aspect care, dincolo de designul prezentat public, poate cântări decisiv în selecția finală. [...]
Militari din 30 de țări discută la Londra un plan comun pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , miză directă pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea fluxurilor comerciale , potrivit Economica , care citează Agerpres . Reuniunea are ca scop „planificarea detaliată” a redeschiderii strâmtorii „imediat ce condițiile o vor permite”, după „progresele” obținute la discuțiile de la Paris din săptămâna precedentă, potrivit Ministerului britanic al Apărării. „Obiectivul de astăzi şi mâine este de a traduce consensul diplomatic într-un plan comun pentru a garanta libertatea de navigaţie în strâmtoare şi a sprijini un armistiţiu durabil.” Declarația îi aparține ministrului britanic al apărării, John Healey, care a spus că are încredere că „se pot face progrese concrete”. Misiune multinațională, condiționată de „pace durabilă” Discuțiile de la Londra vin imediat după tratativele de la Paris, unde vineri s-au reunit peste 40 de țări sub conducerea premierului britanic Keir Starmer și a președintelui francez Emmanuel Macron. Starmer a indicat că Franța și Regatul Unit ar urma să conducă o misiune multinațională pentru a asigura libertatea de navigație în strâmtoare „imediat ce condițiile o vor permite”. Londra și Parisul au precizat că forța ar fi „exclusiv defensivă” și ar fi desfășurată doar după instaurarea unei păci durabile în regiune. Statele Unite și Iranul, descrise ca părți beligerante, nu au participat la discuții. Ce urmează Înaintea reuniunii de la Paris, Downing Street anunțase un summit de planificare militară în această săptămână, fără detalii suplimentare. În acest moment, calendarul redeschiderii rămâne condiționat de evoluția situației din regiune, iar planul comun este prezentat ca pregătire pentru momentul în care „condițiile o vor permite”. [...]
Germania își calibrează reînarmarea pe „amenințarea rusă” printr-o nouă strategie militară națională prezentată de ministrul apărării Boris Pistorius , care fixează organizarea, structura și mărimea Bundeswehr-ului, potrivit Digi24 . Documentul este însoțit de o analiză a capacităților armatei, însă detaliile sunt clasificate. În acest cadru, Pistorius a indicat drept obiectiv „dezvoltarea Bundeswehr până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul unei „amenințări în creștere” din partea Moscovei, conform relatării dpa, preluată de Agerpres. Ce schimbă strategia: priorități operaționale și tehnologice Strategia Berlinului pune accent pe capabilități cu relevanță directă pentru apărarea teritoriului și descurajare, în special: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Pistorius a descris direcția pe etape, de la creșterea rapidă a capacităților de apărare și rezistență, la o extindere „semnificativă, cuprinzătoare” și, ulterior, la obținerea unei superiorități tehnologice. De ce contează: Rusia, definită drept „principala amenințare” Ministerul Apărării de la Berlin vede Rusia ca pe principala amenințare pentru Germania. Pistorius a susținut că Moscova „prin reînarmare se pregătește pentru o confruntare militară cu NATO” și că folosește forța militară ca instrument pentru afirmarea intereselor sale. În paralel, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, mai notează materialul. Context: reînarmare și recrutare Bundeswehr-ul se află într-un program de reînarmare după invazia rusă din Ucraina , iar Germania a reintrodus serviciul militar voluntar în ianuarie, ca măsură pentru creșterea numărului de militari, potrivit aceleiași surse. [...]
NATO cere accelerarea producției de apărare, pe fondul presiunii pe stocuri și lanțuri de aprovizionare : secretarul general Mark Rutte a avertizat, într-un discurs susținut în Turcia, că alianța trebuie să crească rapid capacitatea industrială și să modernizeze tehnologiile militare, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat în iulie, unde liderii ar urma să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și cooperarea industrială în domeniul apărării. În acest context, Rutte a legat direct urgența de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și de evoluțiile din China și Iran, pe care le-a indicat drept factori care apasă pe stabilitatea internațională. În cadrul întâlnirilor dedicate industriei de apărare, oficialul NATO a insistat că statele membre au nevoie de „sisteme de apărare solide” și de integrarea celor mai noi tehnologii. „Trăim într-o lume mai periculoasă, iar asta înseamnă că avem nevoie de sisteme de apărare solide pentru a ne proteja securitatea. Avem nevoie de cele mai bune capacități. Trebuie să incorporăm cele mai noi tehnologii.” De ce contează: industria de apărare devine o temă operațională, nu doar bugetară Din perspectiva NATO, miza nu mai este doar nivelul cheltuielilor, ci capacitatea efectivă de a produce și livra echipamente, inclusiv pentru refacerea stocurilor. Digi24 notează că războiul din Ucraina a dus la o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în rândul statelor membre, în timp ce alianța încearcă să își refacă stocurile de armament și să își consolideze flancul estic. În același timp, NATO își ajustează strategia pe termen lung, punând accent pe creșterea capacităților industriale și pe reducerea dependențelor logistice față de lanțuri de aprovizionare vulnerabile. Turcia, exemplu invocat pentru „revoluția” industrială în apărare În timpul vizitei la Aselsan , Rutte a spus că membrii alianței „au multe de învățat” din experiența Turciei, descrisă ca o transformare accelerată a industriei sale de apărare. Potrivit Digi24, discursul a fost relatat de The Guardian. Rutte a enumerat și riscurile pe care le vede în actualul context geopolitic, invocând atât războiul din Ucraina, cât și modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei, respectiv rolul Iranului în instabilitatea regională. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să facă ravagii, modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei continuă, iar Iranul răspândește teroarea și haosul.” Ce urmează Tema accelerării producției și a cooperării industriale este așteptată să fie pe agenda summitului NATO de la Ankara din iulie, unde, potrivit Digi24, liderii alianței urmează să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și colaborarea în industria de apărare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ținte sau termene concrete, rămâne de văzut ce măsuri vor fi asumate la nivel politic și cum vor fi transpuse în contracte și capacități de producție. [...]
