Știri
Știri din categoria Apărare
Parlamentul a deblocat inițierea achizițiilor de apărare și securitate finanțate prin SAFE, după ce birourile permanente reunite au transmis către Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Serviciul Român de Informații (SRI) aprobarea prealabilă necesară pentru pornirea procedurilor de atribuire a contractelor, potrivit G4Media.
Decizia vizează proiecte propuse spre finanțare prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și aflate în coordonarea celor două instituții. Practic, aprobarea prealabilă este un pas procedural fără de care instituțiile nu pot iniția licitațiile/contractările pentru achizițiile planificate.
Hotărârea vine după ce comisiile parlamentare reunite de apărare au aprobat, cu o zi înainte, solicitările formulate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și SRI. Potrivit președintei Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, votul a fost majoritar favorabil, cu 11 voturi „împotrivă” și o abținere.
Miza este operațională: odată transmisă aprobarea, instituțiile pot trece la etapa de atribuire a contractelor pentru echipamente și capabilități considerate prioritare în cadrul proiectelor SAFE.
În documentul transmis Parlamentului, MAI arată că urmărește achiziția de echipamente prin 10 proiecte, „în aria de responsabilitate a ministerului și a partenerilor din cadrul Sistemului Național de Apărare”, cu o valoare totală estimată la 2,727 miliarde de euro (aprox. 13,6 miliarde lei).
Lista de achiziții menționată include, între altele:
Separat, SRI își propune „accelerarea achizițiilor de echipamente tehnice avansate”, prin trei proiecte cu o valoare estimată de 462 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), după cum urmează:
La ședința comisiilor reunite de apărare au participat, potrivit informațiilor din articol, ministrul Economiei, Irineu Darău, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și un reprezentant al SRI.
În material nu sunt oferite detalii despre calendarul licitațiilor sau despre furnizori potențiali; următorul pas este inițierea efectivă a procedurilor de atribuire de către instituțiile beneficiare.
Recomandate
Fire Point, unul dintre cei mai mari producători ucraineni de armament, își extinde capacitățile către spațiu printr-un program de sateliți menit să reducă dependența Ucrainei de furnizori americani și occidentali de tehnologie, potrivit Kyiv Post . Compania spune că a lansat deja doi sateliți în acest an și pregătește trimiterea a „zeci” pe orbită în 2027. Miza este una operațională și strategică: sateliții ar urma să susțină nevoi de apărare precum comunicațiile, coordonarea și „conștientizarea” situației pe câmpul de luptă, în contextul extinderii operațiunilor ucrainene cu drone și rachete. Denys Shtilierman , cofondator și proiectant-șef al Fire Point, nu a oferit specificații tehnice despre sateliți, dar a prezentat programul ca parte a construirii unor sisteme strategice interne. De ce contează: lecția din 2025 despre dependența de informații Articolul plasează inițiativa în contextul vulnerabilităților Ucrainei față de deciziile partenerilor occidentali. Dependența de accesul la informații a devenit „deosebit de evidentă” în martie 2025, când administrația Trump a pus pe pauză ajutorul militar, sprijinul de informații și livrări de arme către Ucraina, după disputa din Biroul Oval dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski din 28 februarie. Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că măsura ar fi urmărit să pună presiune asupra Ucrainei pentru negocieri, iar pauza a afectat în special informațiile necesare pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit materialului. Cum se leagă sateliții de portofoliul Fire Point Fire Point, înființată după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a crescut rapid și produce drone cu rază lungă și rachete de croazieră folosite în lovituri în adâncimea teritoriului rus, notează publicația. Compania afirmă că împinge acum către un „ecosistem” integrat, în care sateliții se conectează cu: drone și rachete; sisteme autonome de țintire; o rețea unificată pentru operațiuni pe câmpul de luptă. Separat, Fire Point spune că lucrează la un proiect de „scut paneuropean de apărare aeriană”, cu obiectivul de a reduce dependența de sisteme străine individuale și de a crea o rețea europeană mai integrată de securitate. Interes european și extindere internă, pe fondul unor investigații Shtilierman afirmă că guverne și companii europene de apărare sunt tot mai interesate de sistemele ucrainene, invocând costuri mai mici și experiența de luptă comparativ cu alternativele occidentale. În paralel, compania s-a extins în Ucraina, crescând producția și descentralizând facilitățile pentru a reduce vulnerabilitatea la lovituri rusești și pentru a mări producția de sisteme fără pilot folosite pe linia frontului. Materialul menționează și că Fire Point se confruntă cu „verificări” legate de corupție și investigații interne în țară, fără a detalia acuzațiile sau stadiul acestora. [...]
România intră în linie dreaptă pentru semnarea împrumutului SAFE de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei), cu miză directă pe costul finanțării apărării și pe calendarul investițiilor , după ce programul a fost finalizat, iar contractul de împrumut cu UE ar urma să poată fi semnat până la finalul lunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că, odată cu semnarea contractului de împrumut și a contractelor individuale, proiectele de investiții ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului, iar programul ar putea fi închis până în 2030. SAFE este descris ca o „acțiune pentru securitatea Europei”. De ce contează: finanțare mai ieftină pentru cheltuieli care nu scad Bolojan a argumentat că decizia are două componente majore: bugetară și de apărare. Pe partea bugetară, el a indicat că România are angajamente ca bugetele de apărare să nu coboare în anii următori sub 2,3–2,5% din PIB, în contextul războiului din Ucraina și al obligațiilor din NATO. În acest cadru, premierul interimar a susținut că, având în vedere deficitele, finanțarea prin credit devine inevitabilă, iar alternativa SAFE ar fi preferabilă împrumuturilor din piață. Condițiile împrumutului SAFE și dimensiunea cheltuielilor de înarmare Conform declarațiilor citate, acordul de împrumut SAFE este de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și a fost „des contestat” în spațiul public. Bolojan a prezentat și parametrii principali ai finanțării: dobândă „la jumătate” (comparativ cu piața, fără alte detalii în material); perioadă de grație de 10 ani; perioadă de rambursare de 40 de ani. El a mai spus că, din bugetul de apărare, componenta de înarmare ar reprezenta 1% din PIB, „aproximativ 4 mld. euro pe an” (aprox. 20 miliarde lei), motiv pentru care România ar avea de ales între credite din piață și accesarea SAFE. Ce investiții sunt menționate: și infrastructură cu utilizare civilă și militară Pe lângă componenta gestionată de Ministerul Apărării, Bolojan a indicat că o parte „importantă” a programului vizează infrastructura civilă și militară, inclusiv: capetele de autostradă spre Republica Moldova: Pașcani–Iași–Ungheni; capătul de autostradă spre Ucraina: Pașcani–Suceava–Siret. În privința guvernanței programului, el a afirmat că arhitectura a fost decisă în primăvara lui 2025, la o ședință CSAT , iar coordonarea ar fi fost stabilită la nivelul cancelariei prim-ministrului, urmând și modificări legislative pentru aplicare. Ce urmează Dacă semnarea contractului de împrumut cu UE și a contractelor individuale are loc până la finalul lunii, așa cum a indicat premierul interimar, următorul reper operațional este pornirea proiectelor în a doua jumătate a anului. Materialul nu oferă detalii despre lista completă a contractelor sau despre calendarul exact pe proiecte. [...]
Exercițiul NATO din jurul insulei Gotland a scos la iveală un decalaj operațional în războiul cu drone , după ce piloți ucraineni au „învins” forțele suedeze în scenariul de luptă, potrivit Bild . Miza pentru aliați nu este rezultatul simbolic al unui joc de război, ci lecția practică: experiența de front a Ucrainei pare să ofere un avantaj imediat într-un domeniu care devine central în apărarea modernă. În scenariul exercițiului, Suedia era amenințată de o țară nenumită, iar insula Gotland – poziție strategică în Marea Baltică – intra în vizor, pe fondul unor efecte precum pene de curent și penurie de alimente. Ucrainenii au jucat rolul agresorului, iar, conform evaluării militare ucrainene citate de publicație, forțele suedeze ar fi fost „moarte” într-o situație reală. Un detaliu cu relevanță operațională este că exercițiul ar fi fost întrerupt de mai multe ori, pentru ca partea suedeză să se reorganizeze și să își ajusteze apărarea. Concluzia transmisă de militarii ucraineni este că există potențial, dar și „un mare deficit” la capitolele drone, tactică și contramăsuri. „Învățare accelerată” pe drone: mesajul conducerii militare suedeze Comandantul suprem al forțelor armate suedeze, Michael Claesson, avertizează că armatele occidentale trebuie să învețe „rapid” cum funcționează atacurile cu drone și apărarea anti-dronă, iar cea mai scurtă cale este să asculte de ucraineni, potrivit relatării. Un militar ucrainean citat în articol descrie diferența de mentalitate și proceduri de luptă: ucrainenii sunt nevoiți adesea să zboare „orb” împotriva rușilor, adică fără sprijinul dronelor de recunoaștere – o situație pe care, în evaluarea sa, trupele occidentale o pot înțelege greu fără să o vadă direct. „Trebuie să vezi cu ochii tăi.” Context: nu ar fi primul semnal de alarmă pentru NATO Materialul plasează episodul din Suedia într-o serie mai largă de exerciții în care ucrainenii ar fi avut un avantaj net pe componenta de drone. Ca exemplu, publicația amintește un exercițiu din Estonia, unde zece militari ucraineni ar fi „scos din joc” două batalioane aliate în jumătate de zi, inclusiv prin „distrugerea” a 17 vehicule blindate. Tot ca precedent, este menționată o aplicație navală NATO în care ucrainenii ar fi reușit, într-un scenariu, să „scufunde” o fregată aliată. De ce contează Dincolo de retorica de tip „victorie/înfrângere” într-un exercițiu, mesajul practic este că integrarea dronelor în tactică și dezvoltarea apărării anti-dronă devin un test de pregătire cu efect direct asupra modului în care armatele NATO își planifică instruirea, dotarea și procedurile. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă aceste concluzii se vor traduce în schimbări accelerate de antrenament și doctrină în statele aliate, inclusiv prin preluarea sistematică a lecțiilor din Ucraina. [...]
Pentagonul a suspendat brusc desfășurarea unei brigăzi blindate americane în Polonia , o decizie fără explicații publice care complică planificarea operațională a prezenței SUA pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Miza imediată este una de execuție militară: o parte din echipamente și personal erau deja în drum spre Polonia, iar oprirea desfășurării i-a luat prin surprindere pe unii oficiali militari americani, conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal și preluate de G4Media. Ce unitate era vizată și cum a fost comunicată decizia Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), era vorba despre detașarea Brigăzii a 2-a blindate din cadrul Diviziei 1 Cavalerie, cu un efectiv de peste 4.000 de soldați. Decizia de a opri desfășurarea a fost comunicată în timpul unei întâlniri de miercuri dimineață între Comandamentul European al SUA și personalul Armatei SUA din Europa și Africa, potrivit unui oficial al Departamentului Apărării citat de WSJ. Context: reconfigurarea prezenței SUA în Europa Suspendarea desfășurării este prezentată ca parte a unei reconfigurări mai ample a prezenței militare americane în Europa. În plus, Comandamentul European al SUA ar fi recomandat ca efectivul brigăzii blindate să nu fie înlocuit după rotația regulată de nouă luni, însă „nu a insistat” ca desfășurarea să fie oprită pe parcurs, mai notează WSJ. În același context, Pentagonul a anunțat recent că va retrage aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor tensiuni politice legate de criticile cancelarului german Friedrich Merz privind modul în care Casa Albă a gestionat conflictul cu Iranul, potrivit materialului citat. Publicația mai amintește că administrația Trump ar urmări ca efectivele militare americane din Europa să revină la nivelul din 2022, de dinaintea izbucnirii războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Tot WSJ a relatat luna trecută că administrația lua în considerare sancționarea unor țări europene care nu au susținut SUA în conflictul cu Iranul, prin retragerea trupelor americane din bazele lor, fără a nominaliza statele vizate. Ce rămâne neclar Materialul nu oferă o explicație oficială pentru suspendarea desfășurării brigăzii blindate în Polonia și nici nu precizează dacă decizia este temporară sau se transformă într-o anulare pe termen mai lung. [...]
Israel accelerează producția internă de drone FPV pentru a reduce dependența de componente chinezești și a crește rapid volumul livrărilor către armată , pe fondul intensificării atacurilor cu astfel de muniții lansate de Hezbollah în sudul Libanului, potrivit TWZ . Miza este una operațională și de lanț de aprovizionare: Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) vor să „industrializeze” producția de drone FPV (first person view – drone controlate în timp real din perspectiva camerei) și să elimine riscurile asociate utilizării de componente din China, invocate ca problemă de securitate și de continuitate a livrărilor. Ce construiește IDF și de ce contează Postul Israel Army Radio, finanțat de IDF, a relatat că armata „înființează în prezent o fabrică” care va produce „drone sinucigașe (drone FPV) pentru utilizare în toate teatrele de război”, cu obiectivul de a extinde semnificativ arsenalul și capabilitățile pe câmpul de luptă. În paralel, IDF încearcă să recupereze decalajul față de Hezbollah în utilizarea acestei clase de muniții rapide și foarte manevrabile, care a devenit un instrument major de lovire în războiul din Ucraina și, tot mai mult, în alte conflicte. Calendar și ținte de producție Conform Israel Army Radio, IDF estimează că fabrica va începe să livreze armatei „în cantități mari” începând din iulie. Țintele inițiale și de creștere menționate sunt: 1.000 de drone pe lună , la început; ulterior, creșterea producției la „zeci de mii” . Materialul nu precizează capacitatea exactă vizată pe termen lung, investiția necesară sau amplasarea fabricii. De ce insistă pe producție „indigenă” Un element central este decizia de a aduce producția „în casă”, în cadrul Diviziei de Tehnologie și Logistică a IDF, pentru a crește volumul, a reduce costurile și a folosi „doar componente indigene”, după ce producția internă existentă ar fi inclus componente chinezești, descrise ca vulnerabilitate de securitate și de lanț de aprovizionare. Amenințarea: drone FPV cu ghidaj pe fibră optică TWZ notează că o parte importantă a problemei pentru Israel este utilizarea de către Hezbollah a dronelor FPV ghidate prin fibră optică. Cablul de fibră optică reduce eficiența bruiajului (blocarea semnalelor radio prin război electronic) și poate diminua limitările legate de linia de vizibilitate dintre operator și dronă. Ce contramăsuri sunt deja în lucru Pe lângă creșterea producției de drone, Israel începe să aplice și măsuri defensive, de la plase montate pe vehicule până la adaptarea sistemelor active de protecție (APS – sisteme care detectează și lovesc proiectilele înainte să atingă vehiculul) pentru a contracara dronele. Publicația menționează și dezvoltarea de echipamente pentru detectare mai bună și drone interceptoare dedicate, atribuite publicației israeliene YNet (fără un link în materialul furnizat). În ansamblu, fabrica de drone FPV este prezentată ca o piesă dintr-o ajustare mai amplă: Israel încearcă să-și securizeze aprovizionarea, să scaleze producția și să reducă vulnerabilitatea tactică în fața unei amenințări care evoluează rapid. [...]
Pentagonul vrea să cumpere peste 10.000 de rachete de croazieră „ieftine” în trei ani , prin acorduri-cadru care pregătesc contracte de producție la preț fix și urmăresc să crească rapid capacitatea industriei de a livra muniții în volum mare, potrivit TWZ . Planul, denumit Low-Cost Containerized Missiles (LCCM) , este prezentat ca parte a unei strategii mai ample de refacere și extindere a stocurilor americane de muniții de lovire la distanță (standoff – lansate din afara razei apărării inamice), într-un context în care Pentagonul consideră critică pregătirea pentru conflicte de intensitate mare, inclusiv un posibil scenariu în Pacific. Ce schimbă programul: volum mare, preț fix și producție repetabilă Conform comunicatului Pentagonului citat de publicație, acordurile-cadru stabilesc termenii pentru viitoare contracte ferme de producție cu „preț fix” (firm-fixed-price), un tip de contract în care furnizorul își asumă riscul depășirii costurilor. În plus, sunt menționate „costuri unitare fixe” pentru loturi de producție în anii 2027–2029. Ținta declarată este achiziția a „peste 10.000” de rachete de croazieră cu cost redus în trei ani, începând din 2027. Cine sunt furnizorii și ce livrări sunt deja conturate Acordurile-cadru pentru LCCM includ Anduril, CoAspire, Leidos și Zone 5. Din informațiile prezentate: Anduril : va contribui cu varianta lansată de la sol a Barracuda-500M; compania spune că intenționează să livreze minimum 1.000 de unități pe an timp de trei ani. Leidos : va furniza un design LCCM bazat pe lucrări existente la AGM-190A Small Cruise Missile (SCM), cunoscut și ca Black Arrow, dezvoltat inițial pentru U.S. Special Operations Command; Leidos afirmă că planul este de 3.000 de unități în cadrul noului acord. CoAspire și Zone 5 : nu aveau, la momentul redactării materialului, comunicate similare, însă ambele au dezvoltat deja rachete în programul ERAM al Forțelor Aeriene americane (CoAspire – RAACM; Zone 5 – Rusty Dagger). Ulterior, Zone 5 a transmis o declarație de susținere a programului. Publicația notează și că Zone 5 a fost recent achiziționată de Kongsberg Defence & Aerospace (Norvegia). „Containerizate”: flexibilitate operațională, dar definiție încă neclară Pentagonul nu a definit explicit ce înseamnă „containerizat” în acest context și nici cum vor fi introduse efectiv în dotare aceste muniții, arată materialul. Totuși, accentul pare pus pe proiecte care pot fi lansate din lansatoare containerizate de pe uscat sau încărcate pe nave, ceea ce ar oferi flexibilitate și ar complica identificarea țintelor, dacă sistemele se pot „amesteca” printre containerele standard de transport. Extinderea se duce și spre hipersonice „ieftine”: Blackbeard În paralel cu LCCM, Pentagonul a anunțat un acord cu Castelion pentru inițiativa Blackbeard, descrisă ca soluție hipersonică cu cost redus. Potrivit comunicatului citat: după testare și validare, ar urma un contract multianual pe doi ani pentru minimum 500 de rachete Blackbeard anual , cu opțiuni de extindere până la cinci ani; Pentagonul spune că urmărește autorizări și alocări bugetare pentru a putea cumpăra peste 12.000 de rachete Blackbeard în cinci ani. Ce urmează: achiziții de test din iunie 2026 Campania de experimentare și evaluare LCCM ar urma să fie condusă de biroul pentru Cercetare și Inginerie al Pentagonului, iar pentru a porni programul, Departamentul intenționează să cumpere rachete de test de la toate cele patru companii LCCM începând din iunie 2026 , ca bază pentru faza de evaluare. Miza, în lectura materialului, este dublă: creșterea rapidă a stocurilor de muniții de lovire la distanță și „antrenarea” bazei industriale pentru producție susținută, într-un model care favorizează furnizori noi și ritmuri de tip comercial, nu cicluri lungi de achiziție specifice contractorilor tradiționali. [...]
