Știri
Știri din categoria Apărare
România intră în linie dreaptă pentru semnarea împrumutului SAFE de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei), cu miză directă pe costul finanțării apărării și pe calendarul investițiilor, după ce programul a fost finalizat, iar contractul de împrumut cu UE ar urma să poată fi semnat până la finalul lunii, potrivit Antena 3.
Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că, odată cu semnarea contractului de împrumut și a contractelor individuale, proiectele de investiții ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului, iar programul ar putea fi închis până în 2030. SAFE este descris ca o „acțiune pentru securitatea Europei”.
Bolojan a argumentat că decizia are două componente majore: bugetară și de apărare. Pe partea bugetară, el a indicat că România are angajamente ca bugetele de apărare să nu coboare în anii următori sub 2,3–2,5% din PIB, în contextul războiului din Ucraina și al obligațiilor din NATO.
În acest cadru, premierul interimar a susținut că, având în vedere deficitele, finanțarea prin credit devine inevitabilă, iar alternativa SAFE ar fi preferabilă împrumuturilor din piață.
Conform declarațiilor citate, acordul de împrumut SAFE este de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și a fost „des contestat” în spațiul public. Bolojan a prezentat și parametrii principali ai finanțării:
El a mai spus că, din bugetul de apărare, componenta de înarmare ar reprezenta 1% din PIB, „aproximativ 4 mld. euro pe an” (aprox. 20 miliarde lei), motiv pentru care România ar avea de ales între credite din piață și accesarea SAFE.
Pe lângă componenta gestionată de Ministerul Apărării, Bolojan a indicat că o parte „importantă” a programului vizează infrastructura civilă și militară, inclusiv:
În privința guvernanței programului, el a afirmat că arhitectura a fost decisă în primăvara lui 2025, la o ședință CSAT, iar coordonarea ar fi fost stabilită la nivelul cancelariei prim-ministrului, urmând și modificări legislative pentru aplicare.
Dacă semnarea contractului de împrumut cu UE și a contractelor individuale are loc până la finalul lunii, așa cum a indicat premierul interimar, următorul reper operațional este pornirea proiectelor în a doua jumătate a anului. Materialul nu oferă detalii despre lista completă a contractelor sau despre calendarul exact pe proiecte.
Recomandate
Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară , argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro . Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă. Producție locală cu tehnologie cumpărată sau împrumutată Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică. „În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.” Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele. „Gândire elastică” și accent pe drone Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România. „Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.” Limitarea strategică indicată: arsenalul nuclear al Europei În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse. [...]
Uzina Mecanică Sadu intră pe producția de muniție prin programul SAFE , o decizie care schimbă operațional rolul fabricii și îi asigură continuitatea , potrivit Profit . Informația a fost anunțată de ministru, care a indicat că unitatea va fi „salvată” prin orientarea către producția de muniție, în baza programului SAFE. În formularea citată de publicație, decizia plasează Uzina Mecanică Sadu „între fabricile vechi de armament din România” care vor fi incluse în acest demers. „A durat, dar a meritat efortul: Uzina Mecanică Sadu este de astăzi oficial între fabricile vechi de armament din România (...)” Ce înseamnă, concret, decizia Dincolo de componenta politică a mesajului, miza este una operațională: uzina primește o direcție de producție care, în logica programului SAFE, ar urma să îi asigure comenzi și utilizare a capacităților industriale. Materialul nu oferă, însă, detalii despre volume, calendar de implementare sau tipurile de muniție vizate. Ce rămâne neclar În informațiile publicate nu apar elemente esențiale pentru a evalua impactul economic imediat, precum: valoarea investițiilor necesare sau sursa finanțării; termenele de pornire a producției; capacitatea anuală vizată și contractele asociate; numărul de locuri de muncă afectate. [...]
„NATO 3.0” înseamnă o creștere a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB , cu presiune directă pe bugetele europene și pe capacitatea industriei de apărare de a livra rapid, potrivit Euronews , care relatează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte , făcute la Summitul B9 de la București. Rutte a descris „NATO 3.0” ca o alianță „mai puternică” atât nuclear, cât și convențional, dar cu o contribuție „mult mai consistentă” din partea europenilor pe componenta convențională. În acest cadru, el a spus că aliații au convenit să ajungă la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB, menționând că unele state au depășit deja pragul, iar altele se îndreaptă către el, deși „există și discuții în interiorul NATO”. Ce se schimbă pentru europeni: bani mai mulți și obligații mai apăsătoare Mesajul central al șefului NATO este redistribuirea responsabilităților în interiorul alianței, pe fondul „presiunilor venite din partea Statelor Unite” privind împărțirea sarcinilor de securitate. Rutte a admis existența unor nemulțumiri la Washington legate de implicarea aliaților în crizele internaționale și a indicat că acest semnal a fost recepționat de statele membre. „Am convenit să ajungem la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB.” În plan practic, o astfel de țintă ridică miza pentru guvernele europene: creșterea bugetelor militare nu mai este doar o opțiune politică, ci un angajament care trebuie susținut prin planificare multianuală și prin contracte ce pot accelera producția și achizițiile din sectorul de apărare. Contextul operațional invocat: Orientul Mijlociu și flancul estic Rutte a legat discuția despre responsabilități și de situația din Orientul Mijlociu, făcând referire la securitatea maritimă în zona Strâmtorii Hormuz și la o inițiativă „franco-britanică” de deminare, cu nave trimise pentru eliminarea minelor maritime. Totodată, în logica flancului estic, mesajul transmis la București a fost că nu este momentul pentru schimbări bruște de strategie, ci pentru coeziune și respectarea angajamentelor, inclusiv în dezvoltarea sectorului de apărare. România, în ecuația de credibilitate aliată În același context, Rutte a indicat că vede „o creștere importantă a respectării angajamentelor asumate” și a dat ca exemplu România, menționând că a văzut „avioane americane realimentând aici”. La rândul său, Nicușor Dan a plasat discuția despre „echitatea contribuțiilor” în istoria NATO și în revenirea amenințărilor, subliniind că nu este vorba despre o separare a apărării între Europa și SUA, ci despre menținerea protocoalelor de apărare, cu contribuții „proporționale” din partea aliaților. „Acum se pune problema unei echități a contribuțiilor.” Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este consolidarea acestui mesaj și în alte reuniuni, inclusiv la Ankara, în ideea că țintele de cheltuieli și angajamentele industriale și operaționale trebuie transformate în livrabile concrete, nu doar în declarații politice. [...]
NATO cere creșterea cheltuielilor de apărare , iar mesajul transmis la București de secretarul general Mark Rutte pune presiune directă pe bugetele naționale, inclusiv pe cel al României, în contextul în care Rusia rămâne „amenințarea directă” a Alianței, potrivit news . În declarațiile făcute miercuri, după Summitul B9 de la București , Rutte a spus că statele NATO „nu pot să lase garda jos” și că trebuie făcut „tot ce este necesar” pentru apărarea teritoriului aliat, în condițiile în care Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei. „Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.” Ce înseamnă mesajul pentru bugete și capacități militare Șeful NATO a legat explicit nivelul de securitate de resursele alocate armatei, afirmând că forțele armate trebuie să aibă „capabilitățile” și „resursele” necesare, ceea ce implică, în formularea sa, cheltuieli mai mari pentru apărare, astfel încât toate țările să se poată apăra. Rutte a indicat și o direcție operațională: întărirea Flancului Estic. În acest context, a salutat investițiile în apărare realizate de Polonia, România și alți aliați, fără a oferi însă cifre sau termene. Flancul Estic și rolul Europei în arhitectura NATO În aceeași intervenție, Rutte a insistat că, deși NATO este o alianță transatlantică, este nevoie de „o Europă mai puternică” și de „un NATO mai puternic”, prin creșterea cheltuielilor și asumarea de „mai multe responsabilități” pentru apărarea convențională. Ucraina rămâne prioritate la următorul summit Rutte a mai spus că sprijinul „puternic și continuu” pentru Ucraina va rămâne o prioritate la summitul de la Ankara și a subliniat că este nevoie și de susținerea Statelor Unite, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea aliaților. În final, secretarul general al NATO a rezumat miza strategică a coeziunii Alianței: „Doar prin NATO putem să menținem în siguranță un miliard de oameni pe ambele părți ale Atlanticului.” [...]
România mizează pe finanțare europeană pentru a porni producția de drone cu Ucraina , pe fondul unei linii de bani dedicată în programul SAFE , într-un context în care tehnologia se schimbă rapid și parteneriatele industrial-militare devin un avantaj operațional pe Flancul Estic, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan a spus, marți, că „o bucățică” din programul SAFE este alocată parteneriatului România–Ucraina pentru drone și că, „pentru că sunt bani”, este convins că va putea fi realizată și producția. În același timp, a avertizat că domeniul dronelor este într-o „continuă evoluție”, iar într-un sector tehnologic de acest tip „nu poți să prevezi ce se va întâmpla cu tehnologia peste doi ani”. Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Nicușor Dan a adăugat că o colaborare industrială și militară cu Polonia este „extrem de utilă”, în logica accelerării capacităților de producție și adaptării la lecțiile războiului din Ucraina. De ce contează: producția, nu doar achiziția, devine miza Mesajul central este că România încearcă să lege un proiect industrial concret (producție de drone) de o sursă de finanțare europeană din SAFE, ceea ce ar putea reduce presiunea pe bugetul național și ar crește capacitatea locală de a livra echipamente într-un domeniu cu ritm rapid de inovare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, volum sau companii implicate, rămâne de urmărit cum se va traduce această intenție în contracte și linii de producție. Context regional: comparația cu Polonia și agenda B9 Președintele a fost întrebat de jurnalista Anca Grădinaru de ce Polonia a reușit să înceapă producția comună de drone cu Ucraina, în timp ce România nu a demarat cooperarea cu Kievul. Vizita președintelui Poloniei are loc înaintea Summitului Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida miercuri împreună cu Nicușor Dan. Este al 11-lea summit B9, iar la reuniune sunt anunțate Țările Nordice, SUA și Ucraina. România a mai găzduit summitul de trei ori (2015, 2021, 2022), consolidându-și rolul pe Flancul Estic, potrivit informațiilor din material. [...]
Fire Point, unul dintre cei mai mari producători ucraineni de armament, își extinde capacitățile către spațiu printr-un program de sateliți menit să reducă dependența Ucrainei de furnizori americani și occidentali de tehnologie, potrivit Kyiv Post . Compania spune că a lansat deja doi sateliți în acest an și pregătește trimiterea a „zeci” pe orbită în 2027. Miza este una operațională și strategică: sateliții ar urma să susțină nevoi de apărare precum comunicațiile, coordonarea și „conștientizarea” situației pe câmpul de luptă, în contextul extinderii operațiunilor ucrainene cu drone și rachete. Denys Shtilierman , cofondator și proiectant-șef al Fire Point, nu a oferit specificații tehnice despre sateliți, dar a prezentat programul ca parte a construirii unor sisteme strategice interne. De ce contează: lecția din 2025 despre dependența de informații Articolul plasează inițiativa în contextul vulnerabilităților Ucrainei față de deciziile partenerilor occidentali. Dependența de accesul la informații a devenit „deosebit de evidentă” în martie 2025, când administrația Trump a pus pe pauză ajutorul militar, sprijinul de informații și livrări de arme către Ucraina, după disputa din Biroul Oval dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski din 28 februarie. Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că măsura ar fi urmărit să pună presiune asupra Ucrainei pentru negocieri, iar pauza a afectat în special informațiile necesare pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit materialului. Cum se leagă sateliții de portofoliul Fire Point Fire Point, înființată după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a crescut rapid și produce drone cu rază lungă și rachete de croazieră folosite în lovituri în adâncimea teritoriului rus, notează publicația. Compania afirmă că împinge acum către un „ecosistem” integrat, în care sateliții se conectează cu: drone și rachete; sisteme autonome de țintire; o rețea unificată pentru operațiuni pe câmpul de luptă. Separat, Fire Point spune că lucrează la un proiect de „scut paneuropean de apărare aeriană”, cu obiectivul de a reduce dependența de sisteme străine individuale și de a crea o rețea europeană mai integrată de securitate. Interes european și extindere internă, pe fondul unor investigații Shtilierman afirmă că guverne și companii europene de apărare sunt tot mai interesate de sistemele ucrainene, invocând costuri mai mici și experiența de luptă comparativ cu alternativele occidentale. În paralel, compania s-a extins în Ucraina, crescând producția și descentralizând facilitățile pentru a reduce vulnerabilitatea la lovituri rusești și pentru a mări producția de sisteme fără pilot folosite pe linia frontului. Materialul menționează și că Fire Point se confruntă cu „verificări” legate de corupție și investigații interne în țară, fără a detalia acuzațiile sau stadiul acestora. [...]
