Știri
Știri din categoria Apărare

Companii franceze din domeniul apărării sunt nemulțumite că România a semnat contracte SAFE mai mari cu firme germane decât cu cele franceze, potrivit Euractiv, care citează presa românească. Surse din industrie susțin că firmele franceze ar urma să obțină contracte de sub 2 miliarde de euro pentru proiecte comune cu România, în timp ce companiile germane ar fi securizat acorduri de până la 6 miliarde de euro.
Programul european SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro, oferă împrumuturi pe termen lung statelor membre pentru investiții în apărare, cu accent pe achiziții comune. Planul României, aprobat recent de Comisia Europeană, prevede alocări de 16,68 miliarde de euro.
Nemulțumirile franceze ar fi legate de așteptările ca Parisul, considerat un pilon major al industriei de apărare europene, să beneficieze mai consistent de aceste fonduri. Analistul român Radu Magdin a declarat pentru Euractiv că, în acest caz, au fost afectate mai degrabă „așteptările Franței privind SAFE” decât deciziile propriu-zise ale României. El a subliniat că Bucureștiul are nevoie de opțiuni variate și că Germania rămâne principalul partener economic și investitor al României, ceea ce conferă Berlinului o influență semnificativă.
Presa locală indică drept exemplu acordul dintre Rheinmetall și statul român pentru construirea unei fabrici de pulberi la Brașov, investiție estimată la 500 de milioane de euro și aproximativ 700 de locuri de muncă. Deși companii franceze precum Thales și Airbus sunt prezente pe piața românească, diferența de valoare a contractelor a generat tensiuni la Paris.
Contextul reflectă competiția tot mai intensă din interiorul Uniunii Europene pentru fondurile destinate reînarmării și consolidării industriei de apărare.
Recomandate

Ucraina a deschis prima fabrică de drone în Regatul Unit , marcând o extindere strategică a industriei sale de apărare în plin război cu Rusia, informează Euronews . Anunțul a fost făcut miercuri de ambasadorul Ucrainei la Londra, Valerii Zalujnîi , fost comandant al forțelor armate ucrainene. Potrivit oficialului, compania Ukrspecsystems , fondată în 2014, și-a demonstrat eficiența dronelor pe câmpul de luptă, iar mutarea unei părți din producție în Marea Britanie are „o logică strategică profundă”. Ucraina se confruntă constant cu atacuri asupra infrastructurii și capacităților industriale, astfel că deschiderea unei linii externe de producție urmărește să asigure continuitatea. Zalujnîi a subliniat că nu este vorba despre relocarea centrului de expertiză, care rămâne în Ucraina, ci despre crearea unei „a doua linii de apărare” pentru industrie. Producția va fi integrată în sectorul britanic de apărare. Date-cheie despre proiect: Producător: Ukrspecsystems Țara gazdă: Regatul Unit Parteneriat: consorțiul 1Force Colaboratori: British Eagle Eye Innovations și Digital Concepts Engineering Industria de apărare ucraineană s-a extins rapid în cei patru ani de conflict. În 2026, capacitatea totală de producție este estimată la aproximativ 50 de miliarde de dolari, acoperind peste jumătate din necesarul armatei. Autoritățile de la Kiev pregătesc și lansarea exporturilor, mizând pe reputația echipamentelor „testate pe câmpul de luptă”, cu scopul de a consolida economia și bugetul de stat, dar și de a susține frontul. Deschiderea fabricii în Regatul Unit indică o consolidare a cooperării militare dintre Londra și Kiev și reflectă o strategie de dispersare a riscurilor industriale într-un context de război prelungit. [...]

Noile nave modulare ale Olandei, construite la Galați, fac parte dintr-un plan mai amplu al NATO , prin care SUA și mai multe state europene adoptă sisteme containerizate pentru a crește rapid puterea de foc a flotelor, potrivit unei analize publicate de Defense News . La Conferința Navală de la Paris, comandanți din SUA, Italia, Olanda și Marea Britanie au explicat că viitoarele nave vor fi proiectate pentru a primi module de misiune containerizate – de la rachete de apărare aeriană la sisteme de război electronic sau drone. Ideea este ca o navă să poată fi reconfigurată rapid, fără modernizări costisitoare și fără ani petrecuți în șantier. Italia aplică deja acest model pe fregatele din clasa Thaon di Revel, iar Marina SUA pregătește o nouă generație de fregate cu pachete containerizate. Olanda dezvoltă, la rândul său, nave de sprijin multirol care vor funcționa ca extensii de foc pentru fregatele sale de apărare aeriană. Aceste nave sunt programate să fie construite la șantierul Damen din Galați, conform informațiilor anunțate anterior de partea olandeză. Viceamiralul olandez Harold Liebregs a comparat modularitatea cu un sistem de tip Lego: elemente standardizate care pot fi montate rapid, în funcție de misiune. Navele olandeze vor avea echipaje reduse, de doar șase până la opt marinari, și vor putea transporta containere cu rachete sau muniții de tip „ loitering ”. Oficialii navali au subliniat însă că provocarea majoră nu este montarea fizică a containerelor, ci integrarea digitală: noile module trebuie să comunice instantaneu cu radarul și sistemele de comandă ale navei. În contextul lecțiilor din Ucraina și al proliferării dronelor ieftine, modularitatea este văzută ca o soluție practică pentru adaptarea rapidă a flotelor la amenințări în schimbare. Pentru România, construcția la Galați înseamnă integrarea directă într-un program occidental care urmărește creșterea rapidă a capacităților navale fără a multiplica numărul de fregate grele și costisitoare. [...]

NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]

Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]

Ucraina vrea să acopere cu plase anti-drone 4.000 km de drumuri potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, într-un efort de a proteja rutele logistice și comunitățile din apropierea frontului de atacurile tot mai frecvente cu drone rusești. Planul a fost anunțat miercuri, 25 februarie 2026, de ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , care a explicat că Rusia lovește tot mai mult rutele de aprovizionare, bazele din spatele liniei frontului și, în paralel, ținte civile precum spitale, infrastructură și traficul de zi cu zi. În acest context, Kievul mizează pe o soluție relativ simplă, dar rapid de implementat: plase mari suspendate deasupra drumurilor, menite să blocheze elicele dronelor și să le împiedice să își atingă țintele, fie că vorbim despre tehnică militară, militari sau civili. Cum funcționează „umbrela” de protecție deasupra drumurilor Ideea plasei anti-drone pornește de la o realitate a frontului: multe atacuri sunt realizate cu drone care zboară la altitudine mică și caută ținte în mișcare sau puncte fixe ușor de identificat. O plasă montată deasupra carosabilului poate: să agațe drona sau să îi blocheze elicele; să îi strice traiectoria înainte să ajungă în zona țintei; să reducă eficiența atacurilor pe rute previzibile, folosite pentru aprovizionare. În regiunea Donețk , astfel de plase au fost deja văzute pe drumuri importante, semn că măsura a trecut de faza de test și intră într-un ritm de extindere. Ritmul de instalare: de la 5 km/zi la 20 km/zi Fedorov a spus că, în ultima lună, autoritățile au crescut viteza de montare: ianuarie 2026: aproximativ 5 km de drum acoperiți pe zi; februarie 2026: aproximativ 12 km pe zi; martie 2026: ținta anunțată este de 20 km pe zi. Potrivit ministrului, această accelerare ar fi îmbunătățit „semnificativ” siguranța mișcărilor militare și ar fi contribuit la funcționarea mai stabilă a comunităților de pe linia întâi. Obiectivul final pentru 2026: încă 4.000 km de drumuri protejate până la sfârșitul anului. Bugetul anunțat și miza practică În același comunicat, Fedorov a precizat că 1,6 miliarde de grivne (aproximativ 37 de milioane de dolari) au fost alocate din buget pentru consolidarea măsurilor de protecție și pentru contracararea dronelor rusești. Miza nu este doar militară: dacă drumurile sunt folosite și de civili, o astfel de protecție poate reduce riscul de lovituri asupra traficului, inclusiv în perioadele în care rutele de transport sunt vitale pentru evacuări, aprovizionarea localităților sau intervenții de urgență. Unde mai accelerează Ucraina lucrările defensive Pe lângă plasele anti-drone, Ucraina va accelera și construcția de fortificații în mai multe regiuni menționate de ministru: Harkov și Sumî, în nord-est; Cernihiv, în nord, la granița cu Rusia. Anunțul sugerează o abordare dublă: protejarea coridoarelor de transport și întărirea pozițiilor defensive în zone considerate vulnerabile sau expuse. Pe scurt, ce transmite planul Kievului Rusia folosește tot mai intens dronele pentru a lovi logistică militară și ținte civile. Ucraina extinde rapid o soluție de protecție deasupra drumurilor, cu un obiectiv foarte ambițios: 4.000 km până la finalul lui 2026. Bugetul anunțat pentru măsuri anti-drone este de 1,6 miliarde de grivne, iar în paralel continuă lucrările de fortificare în nord și nord-est. [...]

Sistemele de apărare antiaeriană au fost activate preventiv în Tulcea , după ce radarele au semnalat o dronă în apropierea spațiului aerian românesc, relatează Biziday , citând informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc miercuri seara, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, iar autoritățile au trecut la măsuri de alertă conform procedurilor. MApN precizează că activarea preventivă a apărării antiaeriene a fost decisă în prima fază, înainte ca drona să intre efectiv în spațiul aerian al României, ca reacție la datele furnizate de radare. În jurul orei 17:50, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au fost ridicate de la sol, în cadrul misiunilor de poliție aeriană, pentru monitorizarea și gestionarea situației. Ulterior, drona a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc în zona localității Sfântu Gheorghe, a zburat aproximativ 30 km până în dreptul Sulinei și a părăsit teritoriul național la nord de această localitate, evoluând deasupra apelor teritoriale, după care a trecut în Ucraina. Potrivit MApN, nu a fost pusă în pericol viața oamenilor, măsurile de alertă au încetat în jurul orei 18:45, iar în zonă nu au fost identificate resturi de vehicule aeriene. În paralel cu măsurile militare, la ora 18:07 a fost transmis un mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea. ISU Delta arată că mesajul a avut rol informativ pentru zona de graniță cu Ucraina, în contextul monitorizării conflictului, avertizând asupra posibilității ca obiecte să cadă din spațiul aerian. [...]