Știri
Știri din categoria Apărare
Contractul de 2,04 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru sistemele antiaeriene SPYDER include producție în România, ceea ce mută o parte din valoarea programului din zona de import de echipamente către cooperare industrială, cu potențiale efecte asupra capacităților locale din industria de apărare, potrivit Adevărul.
Acordul-cadru, semnat în iulie 2025 prin compania de stat CN Romtehnica SA, este estimat la aproximativ 2,04 miliarde de euro fără TVA și confirmă finalizarea procedurii de achiziție, respectiv trecerea programului în faza de implementare. Contractul prevede implicarea industriei naționale de apărare și transferul unor activități de producție pe teritoriul României, nu doar livrarea de rachete și lansatoare.
Pachetul vizează dotarea Armatei României cu 18 sisteme antiaeriene, împărțite în trei tipuri de configurații, și urmează să fie derulat prin trei contracte subsecvente, pe o perioadă de până la șapte ani, în funcție de livrări și de etapele de operaționalizare stabilite între părți.
Conform datelor prezentate, acordul include:
Sistemul selectat este SPYDER, dezvoltat de Rafael Advanced Defense Systems pentru apărarea aeriană la rază scurtă și foarte scurtă. Este construit în jurul rachetelor Python-5 și Derby, iar radarul este furnizat de Israel Aerospace Industries (Elta). Publicația notează că tranzacția este a doua cea mai mare vânzare de echipamente de apărare din istoria Israelului.
Achiziția a fost realizată în regim competitiv și include obligativitatea cooperării tehnologice și industriale cu industria națională de apărare, prin mecanisme de tip offset (compensații industriale, de regulă prin producție locală, investiții și transfer de know-how). În această logică, componenta industrială este prezentată ca o schimbare de abordare: integrarea capacităților locale în lanțul de fabricație și transferul de activități de producție în România.
Partea israeliană a indicat, în mai multe rânduri, intenția ca o eventuală producție în România să poată susține și livrări către clienți externi, nu doar către Armata României. În contextul pieței europene și NATO, Adevărul arată că furnizorii din afara Uniunii Europene urmăresc să dezvolte prezență de producție pe teritoriul UE pentru a-și menține accesul la contracte și standarde de interoperabilitate, iar SPYDER este considerat de producător un sistem cu cerere în creștere în rândul statelor NATO.
În acest scenariu, o linie de producție în România ar putea poziționa țara ca un punct regional de referință pentru programe similare de înzestrare, pe fondul interesului pentru soluții de apărare aeriană din aceeași categorie. Ca exemplu de model industrial invocat, este menționată investiția Hanwha Aerospace, care în februarie 2026 a început construcția unei unități de producție în județul Dâmbovița pentru obuziere K9 și vehicule K10, cu integrare locală ridicată.
Recomandate
Bulgaria, România și Spania își coordonează operațional poliția aeriană transfrontalieră în NATO , după semnarea unui acord tehnic trilateral care permite desfășurarea de misiuni comune și, la nevoie, extinderea patrulărilor spaniole din România în spațiul aerian bulgar, potrivit Agerpres . Acordul a fost încheiat pe baza înțelegerii bilaterale România–Bulgaria din 2021, care prevede posibilitatea implicării unei țări terțe în operațiuni de poliție aeriană. În acest caz, Spania este statul care participă la misiuni, conform comunicatului Ministerului bulgar al Apărării, citat în material. Ce se schimbă în practică: misiuni spaniole și peste graniță În cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (NATINAMDS) , forțele aeriene spaniole vor efectua misiuni de patrulare aeriană în spațiul aerian al României, unde sunt deja desfășurate, iar „dacă va fi necesar” și în spațiul aerian al Bulgariei, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia. De ce contează: întărirea apărării aeriene pe flancul estic Misiunile comune de supraveghere aeriană cu alte state membre NATO sunt parte din mecanismele Alianței pentru securizarea spațiului aerian al țărilor de pe flancul estic, în proximitatea Ucrainei. Ministerul bulgar al Apărării susține că această cooperare consolidează coordonarea în apărarea aeriană și antirachetă între aliați și întărește capacitățile de apărare colectivă. Informația a fost relatată de Agerpres, care citează un comunicat al Ministerului bulgar al Apărării și menționează că știrea este transmisă în contextul relatării agenției EFE. Pentru context suplimentar, aceeași informație apare și în Antena 3 . [...]
Rusia își întărește protecția bazelor de submarine prin plase anti-dronă , un semnal că amenințarea sistemelor fără pilot a ajuns să influențeze direct postura operațională inclusiv la facilități strategice aflate departe de frontul din Ucraina, potrivit TWZ . Imagini satelitare recente arată că Marina rusă folosește plase pentru a proteja submarinele de atacuri cu drone la baza Rybachiy, pe Peninsula Kamceatka (Extremul Orient rus). În paralel, apar indicii de măsuri noi și la baza Novorossiysk, la Marea Neagră, pentru a reduce vulnerabilitatea submarinelor la amenințări aeriene fără pilot. Rybachiy: plase peste submarinele strategice ale flotei din Pacific Publicația notează că a obținut imaginile cu plasele de la compania Vantor, iar Business Insider a relatat primul despre aceste imagini (link în lista de referințe a materialului). Rybachiy este portul de bază pentru marea majoritate a submarinelor nucleare rusești purtătoare de rachete balistice din clasele Borei și Borei-A aflate în serviciu, dar găzduiește și alte submarine de atac și cu rachete ghidate ale Flotei Pacificului. Imagini Vantor din 4 august 2026 arată mai multe tipuri de submarine acoperite complet cu plase. Conform analizei, aspectul este în linii mari similar cu plasele folosite de forțele ruse în și în jurul Ucrainei ca măsură de protecție împotriva dronelor kamikaze, inclusiv împotriva amenințărilor de la suprafața apei. Tot din imagini reiese că instalarea ar fi început încă din mai, iar la montaj ar fi fost folosite barje cu macarale pentru a ridica și fixa plasele deasupra navelor aflate la cheu. Separat, la Rybachiy se văd și bariere plutitoare (boom-uri) întinse în jurul cheurilor – o măsură devenită obișnuită la baze navale rusești, care poate crea un obstacol suplimentar pentru amenințări la suprafață sau aproape de suprafață, inclusiv ambarcațiuni fără pilot încărcate cu explozivi. Novorossiysk: „cuști” anti-UAS și submarine parțial scufundate în port În cazul bazei Novorossiysk, Ministerul Apărării din Regatul Unit a publicat imagini Vantor din 13 iunie, în care apar submarine de atac din clasa Kilo parțial scufundate în port. Trei dintre ele par să aibă montate ecrane/cadre de protecție („cuști”) deasupra turnului de comandă (conning tower), ca măsură anti-UAS (sisteme aeriene fără pilot). Evaluarea britanică citată de TWZ susține că: „Flota rusă a Mării Negre a echipat trei din cele patru submarine din clasa Kilo cu cuști anti-UAS care acoperă turnurile de comandă. Aceasta a fost aplicată ca măsură preventivă, ca răspuns la capacitatea crescută a Ucrainei de a lovi ținte mai departe de linia frontului.” Aceeași evaluare afirmă că imaginile comerciale din 13 iunie 2026 ar indica faptul că trei submarine și-au slăbit legăturile de la cheu și s-au scufundat în bazin, cu turnurile de comandă rămase deasupra apei – ceea ce ar explica nevoia acestor protecții. Pentru al patrulea submarin, care nu ar fi avut montată o astfel de cușcă, evaluarea britanică sugerează o posibilă „de-prioritizare” față de celelalte trei. TWZ notează că a obținut direct de la Vantor și o imagine din 17 iunie, în care submarinele apar la suprafață, la cheu, ceea ce ridică întrebări dacă scufundarea temporară a fost o reacție la un atac/alertă sau parte dintr-un exercițiu de pregătire. De ce contează: măsuri ieftine, efect operațional imediat Unghiul principal al acestor evoluții este operațional: Rusia pare să adopte rapid măsuri fizice relativ simple (plase, ecrane, bariere plutitoare) pentru a reduce riscul atacurilor cu drone asupra unor active navale critice, inclusiv în locații considerate anterior mai puțin expuse. TWZ leagă extinderea acestor măsuri de proliferarea amenințărilor fără pilot – atât aeriene, cât și de suprafață – și de faptul că Ucraina își extinde raza de acțiune cu drone kamikaze și rachete de croazieră, iar în Marea Neagră sunt raportate frecvent prezențe ale ambarcațiunilor fără pilot. Publicația subliniază și că apariția plaselor la Rybachiy, aflată la mii de mile de Ucraina, indică o extindere a preocupărilor privind atacurile cu drone dincolo de proximitatea frontului. În concluzie, întărirea protecției la Rybachiy și Novorossiysk sugerează o schimbare de „postură de protecție a forței” (force protection) la nivel de bază navală, iar astfel de soluții ar putea continua să apară și în alte armate, pe măsură ce barierele de intrare pentru atacuri cu drone rămân scăzute și capabilitățile cresc. [...]
SUA au acceptat livrări lunare de rachete Patriot pentru Ucraina, dar volumele sunt sub nivelul anilor trecuți , iar Kievul încearcă să acopere deficitul prin parteneri europeni, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că există un acord cu Washingtonul pentru livrări în fiecare lună, însă cantitățile din 2026 nu sunt suficiente pentru nevoile apărării antiaeriene. Zelenski a făcut declarațiile pe 8 august, la Belgrad, într-o conferință de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. El nu a precizat câte interceptoare (rachete defensive folosite pentru doborârea țintelor aeriene) vor fi livrate și nici motivul reducerii față de anii anteriori. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu.” Presiune pe Europa pentru completarea stocurilor În condițiile în care livrările din SUA nu acoperă necesarul, Zelenski a spus că Ucraina negociază cu parteneri europeni pentru interceptoare suplimentare. El a indicat explicit Germania și Polonia, dar și țări scandinave, ca potențiali furnizori care ar avea astfel de armament în arsenale. „Germanii și polonezii pot ajuta serios. Alte țări ajută puțin câte puțin.” Producția locală de interceptoare Patriot rămâne blocată Efortul de a obține mai multe interceptoare prin import vine pe fondul unor blocaje în acordurile de producție comună cu SUA. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern interceptoare Patriot, invocând regimul strict de control la export pentru această tehnologie. Potrivit articolului, poziția actuală contrazice discuții anterioare în care președintele american Donald Trump a sugerat, la un summit NATO din iulie, posibilitatea licențierii producției, idee pe care ulterior a nuanțat-o, argumentând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil deoarece statele beneficiare „se pot întoarce într-o zi împotriva ta”. [...]
O dronă cu explozibil a traversat zona de frontieră fără să fie detectată de radare , iar incidentul ridică semne de întrebare despre capacitatea de supraveghere aeriană la joasă altitudine într-un perimetru sensibil, inclusiv pe traseul Coridorului Vertical de Gaze, potrivit Antena 3 . Explozia a avut loc pe 8 august, în jurul orei 08:20, pe teritoriul Bulgariei, în proximitatea frontierei cu România. Conform informațiilor din articol, drona ar fi traversat spațiul aerian al României și Bulgariei și a explodat la aproximativ 1.000 de metri de o stație de comprimare a gazelor de lângă Kardam, descrisă ca o locație-cheie pe Coridorul Vertical al Gazelor. Ce spune MApN: radarele nu au indicat o traversare spre Bulgaria Ministerul Apărării Naționale afirmă că sistemele sale de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria și că, înainte de explozie, nu au fost înregistrate „evoluții ale unor ținte aeriene” care să indice o traiectorie prin spațiul aerian național spre teritoriul bulgar. MApN mai precizează că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor și că va comunica date suplimentare „în măsura în care vor apărea informații relevante”. Reacția Bulgariei: „nu e o dronă de jucărie”, dar tipul nu e încă stabilit Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a declarat, potrivit BNR News (citată de Antena 3), că zgomotul dronei a fost înregistrat de poliția de frontieră din România, după care s-a auzit o explozie puternică. Autoritățile bulgare au împrejmuit zona, iar echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării au fost trimise la fața locului pentru a stabili tipul dronei. Radev a susținut că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian bulgar, nici în cel românesc și a invocat dificultatea detectării dronelor mici care zboară la altitudine joasă. Tot el a spus că există fotografii cu drona, dar că nu poate anunța deocamdată tipul acesteia, adăugând că „nu este o dronă de jucărie” și că ar fi avut „o cantitate solidă de explozibil”. În același context, premierul bulgar a afirmat că livrarea unor „radare digitale tridimensionale moderne” este amânată de ani și că autoritățile încearcă accelerarea procesului, însă „va trebui să așteptăm mai mult”. De ce contează: incident lângă o infrastructură energetică strategică În articol este menționat că Kardam este una dintre locațiile-cheie de pe Coridorul Vertical al Gazelor, o rută strategică pentru transportul gazelor naturale lichefiate din Grecia prin Europa de Sud-Est și Centrală, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina. Incidentul vine după o serie de episoade recente legate de drone în regiune: Antena 3 notează că, la sfârșitul lunii iulie, forțele române au doborât trei drone în spațiul aerian în decurs de trei zile, iar cel puțin una ar fi fost identificată ca fiind de tip Shahed , folosit de forțele ruse. Ce urmează La momentul relatării, tipul dronei nu era stabilit, iar autoritățile bulgare desfășurau verificări la fața locului. MApN spune că va reveni cu informații dacă apar date relevante, în timp ce premierul bulgar a anunțat măsuri de întărire a supravegherii și de bazare a unor forțe și active ale Poliției de Frontieră pentru detectarea și combaterea dronelor pe segmentul de frontieră menționat în declarațiile sale. [...]
Pentagonul a semnat un contract de până la 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru extinderea rapidă a sistemelor antidrone SkyValor , într-un acord pe trei ani care poate accelera achizițiile și trecerea la producție de serie, potrivit TechRadar . Contractul a fost acordat companiei CACI și susține achiziții prin Joint Interagency Task Force 401 (JIATF-401), structură a Pentagonului care gestionează operațiunile zilnice de contracarare a dronelor și activitățile de achiziții aferente la nivelul „forței întrunite” (structuri comune ale mai multor categorii de forțe). Ce cumpără Pentagonul și cum ar urma să fie folosit Acordul permite JIATF-401 să cumpere sisteme suplimentare SkyValor, inclusiv două configurații menționate în material: CORIAN , o variantă pentru amplasamente fixe; BEAM (Backpackable Electronic Attack Module) , un modul portabil care combină detecția pe radiofrecvență cu capabilități de „atac electronic” (adică bruiaj/perturbare a legăturilor folosite de drone). TechRadar notează că SkyValor este proiectat să detecteze, monitorizeze, identifice și să „învingă” (neutralizeze) drone neautorizate, oferind un strat suplimentar de protecție înainte ca sisteme antidrone mai mari să fie disponibile. De ce contează: trecerea la producție de serie și extinderea achizițiilor Decizia vine pe fondul creșterii utilizării dronelor mici și ieftine și al nevoii de metode mai rapide de detectare, urmărire și oprire a acestora înainte să amenințe personalul sau infrastructura critică. Potrivit CACI, evaluările operaționale reușite au „deblocat” intrarea SkyValor în producție la ritm complet (full-rate production) în cadrul noului acord de achiziții. În testele de la Marine Corps Air Station Yuma , sistemul ar fi detectat și neutralizat mai multe drone mici dincolo de raza vizuală. Ce rămâne neclar Acordul nu precizează câte sisteme SkyValor ar urma să fie cumpărate în cei trei ani și nici prioritățile de desfășurare . Deși testarea a susținut decizia de achiziție, eficiența în operațiuni va depinde de performanța sistemelor în fața unor amenințări cu drone tot mai sofisticate, mai notează publicația. (Materialul este atribuit și de TechRadar către The DroneFront, fără ca această trimitere să adauge detalii contractuale noi.) [...]
Explozia unei drone lângă gazoductul Trans-Balkan ridică miza pentru securitatea infrastructurii energetice din regiune , în condițiile în care incidentul s-a produs la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor, iar autoritățile române și bulgare au transmis că aparatul nu a fost detectat de radare, potrivit Economedia . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, într-o actualizare publicată în jurul orei 15:00, că „sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria” în legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei pe 8 august, în jurul orei 08:20, în proximitatea frontierei cu România. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru infrastructura de gaze În varianta inițială a informației, premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul Consiliului de Miniștri, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord la ora 08:10 și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar. Incidentul a avut loc lângă fostul punct de trecere a frontierei Kardam, între Bulgaria și România, și la circa un kilometru de stația de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan. Potrivit autorităților bulgare, drona s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui, zona a fost securizată, iar la fața locului au fost trimise echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării. Nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructură. Detectare dificilă și reacții operaționale la frontieră Radev a susținut că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar și că nu au existat informații nici de la Centrul Combinat de Operațiuni Aeriene de la Torrejon (Spania), care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. În același timp, MApN afirmă că nu a înregistrat „evoluții ale unor ținte aeriene” care să indice o traiectorie prin spațiul aerian național către Bulgaria. În urma incidentului, Bulgaria va redistribui personalul Poliției de Frontieră și echipamentele pentru detectarea și contracararea dronelor de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România, conform declarațiilor premierului bulgar. Ce se știe despre dronă și ce urmează Autoritățile bulgare spun că tipul dronei nu poate fi stabilit deocamdată, aparatul fiind grav avariat în urma exploziei. Radev a afirmat că există imagini fotografice și că „nu este o dronă de jucărie, este o dronă mai mare”, adăugând că nu se poate stabili în acest moment dacă a fost un atac deliberat sau dacă drona transporta ceva, deși ar fi avut la bord o cantitate considerabilă de material exploziv. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că explozia și coloana de fum observată după impact sugerează transportul unei cantități importante de explozibil, iar ancheta asupra resturilor recuperate continuă. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat cui aparținea drona și nici care era ținta acesteia. La începutul săptămânii viitoare este așteptată o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , unde, potrivit premierului bulgar, Bulgaria va ridica problema dronei care a explodat pe teritoriul său, în contextul unor incidente recente cu drone în regiune. [...]
