Știri
Știri din categoria Apărare

Intrarea în apele României a unor drone militare ucrainene ridică miza de securitate la Marea Neagră, după ce președintele Nicușor Dan a confirmat că dispozitivele care au explodat în zona Portului Constanța au ajuns aici ca efect al războiului și al bruiajului rusesc, potrivit Adevărul.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că drona marină care a explodat în Portul Constanța „făcea parte (…) dintr-o operațiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse” și că forțele ucrainene „au pierdut controlul” asupra mijloacelor „ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”. Nicușor Dan a calificat intrarea dronei „în spațiul suveran românesc” drept „o consecință directă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”.
Președintele a precizat că au fost patru drone marine ieșite de sub control, iar „în acest moment” toate „s-au autodetonat”. Conform informațiilor prezentate:
Nicușor Dan a afirmat că niciuna dintre drone „nu a produs victime sau daune semnificative”.
Evenimentul a declanșat măsuri de urgență în teren. O dronă maritimă a fost observată vineri dimineață în Dana 78, după ce s-a oprit într-un baraj antipoluare din apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Zona a fost evacuată, au fost emise mesaje RO-Alert în județele Constanța și Tulcea, iar autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție și Planul Alb la Spitalul Județean Constanța.
Dispozitivul „s-a autodetonat în jurul orei 10.30”, fără victime, însă au fost avariate o hală a ARSVOM și nava Hercules.
Președintele a mai spus că a fost „permanent în contact cu toate instituțiile implicate” și că există „o comunicare directă” între Administrațiile Prezidențiale din România și Ucraina. Totodată, MApN, SRI, MAI și MAE ar fi menținut „un contact operativ și eficient” cu partea ucraineană și cu partenerii din UE și NATO.
Separat, Forțele Navale ale Ucrainei au transmis că drona le aparținea și că a ajuns în apropierea coastelor României după ce a fost afectată de sisteme de bruiaj ale armatei ruse, în timpul unei misiuni în Marea Neagră.
Recomandate

Incidentul cu drona din Portul Constanța riscă să complice gestionarea securității navigației la Marea Neagră , după ce Ambasada Rusiei în România acuză Ministerul Apărării Naționale (MApN) că ar fi transmis „intenționat” informații incomplete și susține că aparatul ar fi fost ucrainean, potrivit Euronews . Într-un comunicat publicat de ambasadă, partea rusă afirmă că drona care a explodat, precum și „alte trei drone similare aflate în derivă către apele teritoriale românești”, ar face parte din categoria „vehicule maritime fără pilot ucrainene”, folosite „pentru comiterea de acte teroriste împotriva navelor civile” și pentru a crea „amenințări la adresa siguranței navigației în Marea Neagră”. „Orice încercări de a asocia, direct sau indirect, aceste drone cu Rusia și de a atribui acesteia responsabilitatea pentru incidentul respectiv sunt lipsite de orice temei”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei în România. Ce s-a întâmplat în Portul Constanța Conform informațiilor prezentate de Euronews , o dronă maritimă descoperită vineri dimineață în Portul Constanța a explodat în dana 78 a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . MApN a transmis că este vorba despre o dronă de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, care s-a autodetonat. De ce contează: efecte asupra siguranței navigației și a operațiunilor portuare Schimbul de acuzații introduce un risc suplimentar de incertitudine într-o zonă în care siguranța navigației este deja sensibilă. Din perspectiva operațională, astfel de incidente pot duce la măsuri de securitate mai stricte și la perturbări punctuale în activitatea portuară, însă sursa nu oferă detalii despre eventuale restricții sau întârzieri generate de explozie. Comunicatul ambasadei este disponibil pe pagina sa de Facebook, iar relatarea inițială despre incidentul din port a fost publicată tot de Euronews. [...]

Autodetonarea unei drone marine în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura portuară , în condițiile în care autoritățile nu au indicat încă proveniența obiectului, potrivit HotNews , care a analizat imaginile filmate de martori înainte de intervenția instituțiilor. Drona a fost observată vineri dimineață în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, iar ulterior s-a autodetonat în jurul orei 10.30, fără victime. În filmările apărute online se vede o ambarcațiune fără pilot, lungă de circa 5–6 metri, cu numeroase antene și sisteme electronice, blocată între două elemente de baraj gonflabil. Ce spun autoritățile și ce rămâne neclar Până la momentul relatării, autoritățile nu au anunțat proveniența dronei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că obiectul „este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina” și a precizat că zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. „Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, a transmis MApN. De ce contează pentru operațiunile din port Incidentul arată o vulnerabilitate operațională: un obiect fără pilot, cu potențial exploziv, a ajuns într-o zonă portuară civilă și s-a autodetonat, chiar dacă perimetrul a fost izolat înainte de explozie. În practică, astfel de episoade pot genera blocaje temporare, restricții de acces și costuri suplimentare de securitate pentru operatori și autorități, chiar și în absența victimelor. Ce indică imaginile: asemănări cu platformele „Măgura” Analiza imaginilor sugerează că profilul dronei filmate este asemănător cu dronele marine „Măgura” folosite de Ucraina în Marea Neagră. Publicația notează însă o diferență: drona surprinsă în Portul Constanța pare să aibă mai multe elemente electronice montate decât cele prezentate public de forțele ucrainene. În context, „Măgura” este descrisă ca o platformă marină fără pilot, multirol, folosită de Ucraina din 2023 pentru misiuni împotriva navelor și porturilor rusești, inclusiv: misiuni „kamikaze” (cu încărcătură explozivă), misiuni de supraveghere și colectare de informații (cu camere, senzori, antene), variante înarmate (inclusiv cu rachete antiaeriene). Potrivit informațiilor citate, modelul Măgura V5 are 5,5 metri lungime și autonomie de până la 800 km, poate transporta până la 300 kg de exploziv în varianta kamikaze și poate atinge 78 km/h pe apă. O variantă mai nouă, Măgura V7, ar avea rază operațională de 1.000 km și a fost prezentată cu armament diferit, inclusiv rachete AIM-9 Sidewinder și o mitralieră. În lipsa unei comunicări oficiale privind proveniența, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru autorități și operatorii portuari: cum a ajuns drona în zona civilă a portului și ce măsuri suplimentare de detectare și intervenție vor fi introduse pentru a limita repetarea unui astfel de incident. [...]

Autodetonarea unei drone maritime în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura critică din zona Mării Negre , după ce dispozitivul descoperit vineri dimineață în Portul Civil Constanța a explodat în jurul orei 10.30, fără victime, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, într-o zonă care fusese deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. MApN precizează că drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina . Ministerul mai spune că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre. Ce urmează în anchetă Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În acest stadiu, informațiile publice din comunicarea MApN nu indică originea dispozitivului sau modul în care a ajuns în port. [...]

O eventuală străpungere ucraineană ar depinde de „orbirea” locală a Rusiei cu drone și bruiaj , nu de o ofensivă pe tot frontul, potrivit unei analize preluate de Adevărul . Miza operațională este schimbarea modului de luptă: câștiguri rapide într-un sector îngust, prin combinarea informației în timp real, a războiului electronic și a mobilității. După mai bine de trei ani de război, frontul rămâne dominat de linii defensive extinse și lupte de uzură, cu avansuri teritoriale limitate. În acest context, expertul militar Rob Lee , citat într-o analiză a revistei britanice The Economist , susține că armata ucraineană ar putea crea condițiile pentru o străpungere importantă a liniilor rusești „în următoarele luni”, inclusiv până la finalul anului. De ce contează: străpungerea ar fi un efect al superiorității tactice, nu al masei Lee compară dinamica actuală cu ultimele etape ale Primului Război Mondial, când războiul de tranșee a fost depășit prin tactici noi și coordonare mai bună între arme. În interpretarea sa, echivalentul modern îl reprezintă integrarea dronelor, a sistemelor de bruiaj (război electronic) și a informațiilor obținute în timp real în planificarea și executarea operațiunilor. Analistul indică faptul că succesul nu ar veni printr-o ofensivă de amploare pe întreg frontul, ci prin obținerea unor avantaje locale decisive, într-un sector ales și într-un moment oportun. Cum ar arăta, în practică, o operațiune de străpungere Scenariul descris presupune o succesiune de pași, cu accent pe degradarea capacității ruse de supraveghere și reacție: pregătire îndelungată : colectare de informații, identificarea punctelor vulnerabile și manevre de diversiune pentru a induce în eroare comandamentul rus; neutralizarea supravegherii : lovirea infrastructurii de comunicații, atacarea pozițiilor operatorilor de drone și folosirea masivă a propriilor sisteme fără pilot pentru a limita monitorizarea câmpului de luptă; exploatarea breșei : intervenția unităților mecanizate și blindate după slăbirea apărării. În acest cadru, Lee estimează că o pătrundere rapidă la o adâncime de cinci până la zece kilometri în spatele liniilor rusești ar putea afecta sever logistica, comunicațiile și comanda. „Dacă aceste elemente sunt combinate eficient, rezultatul poate fi un colaps rapid al apărării într-un sector limitat al frontului.” Drona și războiul electronic: lupta pentru „spațiul aerian tactic” Materialul subliniază că dronele au devenit instrumente centrale pentru recunoaștere, atac și coordonarea focului de artilerie, în timp ce ambele tabere investesc în sisteme de război electronic și în drone interceptoare. În această logică, avantajul ar urma să revină armatei care controlează mai eficient „spațiul aerian tactic” de deasupra liniei frontului. Context: Rusia menține presiunea și pregătește noi direcții de ofensivă În paralel cu ipoteza unei schimbări de dinamică în favoarea Kievului, sursa arată că Rusia continuă să preseze pe mai multe sectoare. La începutul anului, evaluări occidentale și ucrainene au avertizat asupra unor posibile operațiuni ofensive ruse în direcțiile Zaporojie, Kupiansk, Sloviansk sau Sumî , iar în unele scenarii a fost menționată inclusiv amenințarea la adresa regiunii Odesa . Concluzia analistului este că următoarea schimbare majoră pe front ar depinde mai puțin de numărul de soldați sau de cantitatea de armament și mai mult de capacitatea de a combina informația, tehnologia și mobilitatea mai eficient decât adversarul. [...]

Neutralizarea unei mine marine pe plaja dintre Vama Veche și 2 Mai arată că riscul operațional pe litoral rămâne activ , iar intervențiile EOD (echipe specializate în neutralizarea dispozitivelor explozive) trebuie să rămână în alertă în sezon, potrivit TVR Info . Mina, de tip YaRM (anti-desantare), a fost descoperită miercuri pe plaja dintre cele două localități, după un apel la 112 care a declanșat intervenția echipelor de urgență. Scafandrii militari EOD au ajuns la fața locului începând cu ora 15:45, după ce Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” a aplicat procedurile de securizare a zonei și de distrugere a minei, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale. La ora 17:40, mina a fost neutralizată de Forțele Navale Române . Context: minele din Marea Neagră, un risc recurent Ministerul Apărării Naționale indică faptul că, de la începutul războiului din Ucraina , Forțele Navale Române au neutralizat nouă dintre cele 156 de mine marine descoperite în bazinul Mării Negre. Comunicatul MApN este disponibil aici: MApN . [...]

Ucraina își raționalizează apărarea aeriană pe fondul penuriei de interceptoare , după ce comandantul-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , a cerut folosirea „cât mai eficientă” a resurselor disponibile, în condițiile în care livrările de sisteme moderne și rachete rămân insuficiente, iar atacurile rusești se intensifică, potrivit Kyiv Post . Sîrski a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, după o vizită de lucru la Comandamentul Aerian Sud, unde a evaluat activitatea centrelor de comandă și a echipajelor de apărare aeriană responsabile de protejarea spațiului aerian ucrainean. El a spus că „utilizarea rațională” a resurselor, creșterea eficienței fiecărui element al apărării aeriene și obținerea de sisteme și muniții suplimentare de la parteneri rămân „critice”. Presiune operațională: porturi și infrastructură civilă în sud În sudul Ucrainei, Rusia continuă să vizeze infrastructura portuară, inclusiv terminale de cereale, facilități de logistică maritimă și alte obiective civile, a afirmat Sîrski. Miza, potrivit acestuia, este perturbarea coridorului maritim, afectarea economiei și crearea de riscuri suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre. „Inamicul urmărește să perturbe funcționarea coridorului maritim, să afecteze economia țării și să creeze amenințări suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.” Ce schimbă armata: comandă, detectare și unități mobile În cadrul vizitei, discuțiile au vizat sistemele de comandă și control, viteza de schimb de informații și coordonarea între diferite componente ale Forțelor de Apărare. Sîrski a indicat și direcții concrete de adaptare, pe măsură ce Rusia combină mai intens dronele de atac cu lovituri cu rachete: extinderea utilizării grupurilor mobile de foc; creșterea rolului unităților de apărare aeriană cu rază scurtă; dezvoltarea echipelor tactice de interceptare a dronelor; îmbunătățirea detectării țintelor aeriene; accelerarea introducerii unor tehnologii noi. Generalul a mai spus că a emis ordine pentru îmbunătățirea sistemelor de comandă ale apărării aeriene, extinderea capabilităților de detectare, creșterea utilizării unităților de interceptare și grăbirea implementării de tehnologii noi. Dimensiunea economică: apărarea aeriană ca „funcționare stabilă” a economiei Sîrski a legat explicit eficiența apărării aeriene de continuitatea economică și operațională a statului în război, menționând protejarea populației, funcționarea stabilă a economiei, a porturilor și a infrastructurii critice. „O apărare aeriană eficientă înseamnă protejarea oamenilor, asigurarea funcționării stabile a economiei, porturilor și infrastructurii critice și întărirea rezilienței statului în timpul războiului.” Context: Kievul cere mai multe sisteme Patriot și spune că poate plăti Mesajul vine în timp ce oficialii ucraineni continuă să ceară partenerilor occidentali sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Săptămâna trecută, ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișîna, a declarat că Kievul este pregătit să finanțeze sisteme Patriot și interceptoare suplimentare dacă Washingtonul acceptă să le furnizeze, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, citat de publicație. Ea a subliniat că interceptarea rachetelor balistice depinde de decizia guvernului american. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat, la rândul său, asupra deficitului tot mai mare de interceptoare pe măsură ce Rusia crește numărul loviturilor balistice asupra orașelor ucrainene și a spus că ritmul actual al livrărilor nu mai corespunde nivelului amenințării, făcând referire la lista NATO de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), mecanism folosit pentru finanțarea armamentului produs în SUA. [...]