Știri
Știri din categoria Apărare
O posibilă retragere semnificativă de capabilități militare americane din Europa ar pune presiune pe aliații europeni să acopere rapid goluri operaționale în apărarea aeriană, antirachetă și în sprijinul aerian și naval, potrivit Libertatea, care citează o listă transmisă NATO și dezvăluită de publicația germană Welt.
Planul descris în listă ar viza în principal reducerea forțelor aeriene și navale ale SUA alocate în cadrul NATO. Miza imediată pentru europeni este capacitatea de înlocuire: administrația Trump ar fi cerut ca forțele retrase să fie compensate de aliații europeni și Canada, iar „principala problemă” ar fi timpul, Europa având „doar câteva săptămâni” pentru a decide cu ce capabilități le înlocuiește.
În zona forțelor aeriene, Pentagonul ar fi informat NATO despre retragerea sau reducerea unor platforme-cheie:
Pe componenta de drone și recunoaștere, lista ar indica:
Conform informațiilor prezentate, NATO nu ar mai avea submarine americane capabile să lanseze rachete de croazieră și s-ar baza doar pe unul dintre cele două grupuri de atac prevăzute pentru portavioane, respectiv pe una dintre cele două forțe de bombardament.
Totodată, capabilitățile SUA ar urma să fie reduse „la aproape jumătate” în cazul crucișătoarelor și distrugătoarelor care acoperă misiuni de apărare antiaeriană, apărare antirachetă, atacuri cu rachete și escortă navală.
Retragerile descrise ar afecta NATO Force Model, cadrul prin care Alianța își organizează, pregătește și comandă forțele naționale pentru apărare colectivă și gestionarea crizelor. În acest context, administrația Trump ar fi cerut ca statele europene și Canada să înlocuiască aceste capabilități.
Reducerea este coordonată, potrivit articolului, de subsecretarul pentru Politici al Departamentului Apărării, Elbridge Colby, care susține ca Europa să își asume „responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională”.
Generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA, a argumentat schimbarea prin riscul unor crize simultane în mai multe teatre de operații:
„În cadrul Modelului de Forțe al NATO a existat o codependență nesănătoasă de forțele americane. Președintele Trump, secretarul Hegseth și alții au exprimat clar că acest lucru trebuie să se schimbe, iar schimbarea va avea loc. Posibila realitate a unui conflict simultan în mai multe teatre de operații impune acest lucru.”
Purtătoarea de cuvânt Allison Hart nu a oferit detalii despre listă, dar a indicat că echilibrul responsabilităților s-ar putea schimba pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și Canada și că planurile NATO ar putea deveni mai sustenabile pe termen lung.
În forma prezentată de sursă, planul rămâne dependent de decizii rapide ale aliaților privind înlocuirea capabilităților, fără ca articolul să precizeze ce state ar urma să preia concret aceste roluri sau calendarul exact al retragerilor.
Recomandate
România își extinde infrastructura de testare pentru tehnologii „dual use” în rețeaua NATO DIANA , după ce propunerea de includere în bugetul de anul viitor a cinci noi Centre de Testare DIANA a fost aprobată la reuniunea Consiliului Director NATO DIANA de la Madrid, potrivit Economedia , care citează un comunicat al ICI București preluat de Agerpres. Decizia contează în primul rând operațional: includerea în buget este prezentată ca o etapă necesară pentru continuarea procesului administrativ și operațional, astfel încât noile centre să poată contribui efectiv la capacitatea DIANA de a evalua, valida și accelera tehnologii cu aplicabilitate atât civilă, cât și de apărare (tehnologii „dual use”). Ce presupune aprobarea și ce urmează Cele cinci Centre de Testare propuse pentru România „ar urma” să extindă capacitatea DIANA de testare și validare a tehnologiilor, însă materialul nu precizează unde vor fi localizate sau ce domenii tehnice vor acoperi. În aceeași reuniune a fost avansată și inițiativa unui Accelerator DIANA afiliat la nivel național, care ar urma să fie găzduit de Universitatea Politehnica din București . Potrivit sursei, procesul oficial de „onboarding” (integrare formală în rețea) pentru Acceleratorul DIANA din România urmează să înceapă în perioada următoare, în baza noului cadru de afiliere al DIANA. Context: rolul DIANA și miza pentru România DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) este acceleratorul de inovare al NATO pentru zona Atlanticului de Nord, creat pentru a identifica și stimula inovarea cu beneficii de apărare și securitate. Programul conectează startup-uri, inovatori și cercetători la o rețea de centre de testare și acceleratoare din statele membre, cu accent pe tehnologii civile cu potențial de utilizare în apărare. ICI București, care a susținut demersul, afirmă că obiectivul este conectarea mai bună a infrastructurilor de cercetare și testare din România la inițiativele NATO dedicate tehnologiilor emergente și „dual use”. „Aprobarea propunerii privind includerea a cinci noi Centre de Testare DIANA în România în bugetul de anul viitor este un rezultat important pentru ţara noastră. Pentru ICI Bucureşti, este esenţial ca expertiza în cercetare, tehnologie şi securitate cibernetică să poată fi conectată la iniţiativele NATO dedicate inovării şi tehnologiilor de tip dual use”, a declarat Adrian-Victor Vevera, director general al ICI Bucureşti, citat în comunicat. [...]
Aliații europeni din NATO cer clarificări urgente de la Washington după notificarea SUA privind reducerea semnificativă a contribuției la forța de reacție rapidă a alianței, pe fondul temerilor că măsura poate slăbi capacitatea de descurajare în fața Rusiei, potrivit Biziday . Incertitudinea este alimentată de lipsa unei imagini clare asupra amplorii și calendarului schimbărilor, arată Financial Times (FT) . În paralel, informații apărute în presa germană indică posibile retrageri de resurse considerate critice pentru apărarea aeriană și navală a alianței. Ce capabilități ar putea fi reduse Potrivit informațiilor citate, ar fi vizate inclusiv: retragerea uneia dintre cele două grupuri navale americane de tip portavion alocate NATO; retragerea tuturor submarinelor capabile să lanseze rachete de croazieră; reducerea numărului de aeronave de patrulare maritimă ; reducerea avioanelor de realimentare în aer , de la 79 la 63; reducerea unor avioane de luptă , de la 153 la 99. Aceste ajustări ar afecta în special capacitatea NATO de protecție navală și aeriană, într-un moment în care statele de pe flancul estic cer predictibilitate operațională. De ce contează pentru securitatea regională În discuțiile cu FT, aliații europeni spun că lipsa detaliilor creează îngrijorări privind echilibrul de forțe în Europa. Unii oficiali, inclusiv comandantul forțelor armate letone, avertizează că Rusia ar putea încerca să profite de o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a ataca statele baltice în următorii ani, în timp ce evaluările serviciilor de informații indică un posibil orizont de risc între 2028 și 2029. Poziția SUA și mesajul NATO Comandantul Comandamentului European al SUA, generalul Alexus Grynkewich, a susținut că există o dependență excesivă de forțele americane în modelul de forțe al NATO și că aliații non-americani devin tot mai capabili să asigure preponderența forțelor necesare apărării alianței. NATO a transmis că schimbarea reflectă o realiniere treptată a contribuțiilor, pe fondul creșterii investițiilor europene în apărare, și că reducerea dependenței de contribuția americană ar face alianța mai sustenabilă pe termen lung. Totuși, pentru multe capitale europene rămâne neclar cât de rapid și în ce măsură se va produce această reechilibrare. [...]
O eventuală găzduire de arme nucleare americane ar deschide o decizie cu miză politică internă, cu Parlamentul în poziția de veto , într-un context în care Washingtonul ar lua în calcul desfășurări suplimentare în Europa, potrivit Adevărul . Statele Unite ar analiza posibilitatea de a desfășura arme nucleare pe teritoriul unor state europene, idee prezentată ca un semnal de fermitate și o reasigurare pentru aliații NATO, în ipoteza unei reduceri a sprijinului militar convențional, notează publicația, citând Financial Times . Discuțiile ar fi în curs „pe mai multe canale NATO”, iar statele din Estul Europei ar fi cele mai interesate, pe fondul percepției de risc dinspre Rusia. În acest cadru, generalul (r) Marius Crăciun susține că România ar trebui să facă lobby pentru a găzdui arme nucleare americane, argumentând că prezența lor ar crește descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unui răspuns). El afirmă că puteri nucleare ostile, în special Rusia, „nu vor îndrăzni să atace România” dacă pe teritoriul țării ar exista astfel de capabilități. Miza operațională și blocajul instituțional: decizia ar ajunge la Parlament Potrivit generalului, dacă ar exista negocieri între partea română și cea americană, acestea s-ar purta „la nivelul cel mai secret” până la o decizie. În același timp, el indică un prag instituțional: ar fi necesară aprobarea Parlamentului , care „va avea ultimul cuvânt”. Generalul avertizează că Legislativul ar putea bloca o astfel de inițiativă, invocând existența unor „forțe politice favorabile Moscovei”, ceea ce ar transforma subiectul într-o dispută politică internă cu potențial de a întârzia sau opri orice demers. Reacția Rusiei, în scenariul discutat: presiune publică, nu acțiune militară În ipoteza unui acord București–Washington, generalul anticipează o reacție „furibundă” a Rusiei, în special la nivel de declarații și intimidare, cu scopul de a determina România să renunțe. El susține însă că amenințările ar rămâne la nivel declarativ, pe logica descurajării nucleare: un atac nuclear ar transforma Rusia însăși într-o țintă. Context: Polonia a cerut public, România a evitat tema Materialul arată că Polonia a cerut în trecut, în mod repetat, să găzduiască astfel de arme, în timp ce autoritățile române au evitat până acum subiectul în spațiul public. Generalul pune diferența pe seama climatului politic intern și a faptului că, în România, o eventuală dezbatere ar deveni rapid controversată. Într-un astfel de scenariu, următorul pas concret nu ar fi unul militar, ci unul politic: dacă discuțiile ar trece de faza confidențială, decizia s-ar muta în Parlament, unde ar putea fi confirmată sau blocată. [...]
Finanțarea NATO pentru achiziții de armament destinate Ucrainei rămâne mult sub țintă , iar Kievul avertizează că problema nu mai este doar de bani, ci de scăderea rapidă a livrărilor, pe fondul presiunii asupra stocurilor globale. Potrivit Politico , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut aliaților europeni să accelereze livrările de apărare antiaeriană, cu accent pe interceptarea rachetelor balistice. Zelenski a spus, la Kiev, că „rachetele balistice sunt ultimul argument al Rusiei” și a cerut partenerilor să se concentreze pe protecția împotriva acestui tip de atac, în contextul în care Ucraina solicită de mai mult timp interceptoare Patriot fabricate în SUA. Cererea vine după ce un val de drone și rachete rusești a ucis 12 persoane în capitala Ucrainei, menționează publicația. Blocajul: bani promiși, dar puțin „finalizat” în 2026 În centrul discuției este programul NATO de achiziții de armament din SUA pentru Ucraina, Prioritized Ukraine Requirements List (PURL). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat într-o vizită neanunțată la Kiev, a indicat că partenerii au promis aproape 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) prin această schemă. Totuși, comparația cu anul trecut arată un ritm lent în 2026: aliații au promis 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) în 2025, ceea ce sugerează că în primele cinci luni din 2026 s-ar fi „finalizat” doar circa 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în bani suplimentari — mult sub obiectivul de 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) pe care Rutte îl setase pentru acest an. În interiorul NATO, oficiali susțin că unele state au convenit deja contribuții suplimentare, dar acestea așteaptă aprobări finale pentru a fi anunțate ca pachete formale. Un oficial al alianței, citat de Politico, a transmis că sprijinul prin PURL va continua și că ar trebui așteptate noi angajamente „în viitorul apropiat”. De ce spune Zelenski că nu mai e doar o problemă de finanțare Zelenski a avertizat că, dincolo de finanțare, „cantitatea livrărilor a scăzut rapid” după războiul SUA cu Iranul, care a pus presiune pe stocurile globale de arme critice. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că a ajuns la o înțelegere cu „mai multe țări” pentru a le lua locul la coadă pentru rachete Patriot din SUA, dar a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă Ucraina plătește contractul. Rutte a declarat că SUA „fac ce pot” pentru a livra Ucrainei rachete Patriot PAC-3 și PAC-2, interceptoarele folosite de sistemul Patriot. Miza pentru summitul NATO din iulie Disputa privind finanțarea și livrările are loc în timp ce NATO încearcă să vină cu un angajament financiar concret înaintea summitului liderilor alianței din iulie, unde Zelenski urmează să participe „în marja” reuniunii. Anterior, aliații au respins o propunere a lui Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina. Acum, potrivit a trei diplomați NATO citați de Politico, este analizată o propunere germană care ar crește transparența contribuțiilor și ar fi asociată cu o țintă absolută de finanțare, încă nedefinită. [...]
Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită , pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres , pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României. Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni. Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene. De ce contează operațional MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține: dezvoltarea capacității de reacție și descurajare; consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate. [...]
Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România , într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice. Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența. „Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.” De ce contează pentru România: sprijin practic, în contextul incidentelor cu drone Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO. În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2 , care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene. Ce precedent invocă Kievul Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor. [...]
