Știri
Știri din categoria Apărare

Rusia ar lua în calcul plasarea unor arme nucleare pe orbită, avertizează un general NATO, scenariu care ar avea consecințe „cataclismice” pentru infrastructura globală de comunicații și navigație, potrivit Antena 3 CNN.
Avertismentul vine din partea generalului de brigadă Christopher Horner, comandantul Diviziei Spațiale Canadiene 3, care a declarat într-un interviu pentru CBC că o eventuală detonare a unei arme nucleare în spațiu ar distruge sateliții utilizați pentru comunicații, navigație GPS și alte servicii esențiale.
Potrivit oficialului canadian, impactul ar fi global, deoarece o explozie nucleară pe orbită ar afecta sistemele pe care statele și economiile moderne se bazează zilnic. „Ar fi un lucru îngrozitor de teribil din atâtea motive”, a subliniat acesta.
Temerile au fost exprimate anterior și de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a avertizat că o astfel de acțiune ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, document ce interzice amplasarea armelor de distrugere în masă în spațiu.
În trecut, Rusia a respins acuzațiile privind intenția de a militariza spațiul cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este „categoric împotriva” desfășurării unor astfel de arme în spațiu. Totuși, tensiunile au crescut în ultimii ani, inclusiv după ce Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul cosmic.
În paralel, Canada investește peste 180 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei capacități suverane de lansare spațială, invocând necesitatea accesului asigurat la orbită și reducerea dependenței de furnizori externi.
Discuțiile readuc în prim-plan riscul extinderii competiției militare în spațiu, domeniu considerat până recent relativ stabil din perspectiva tratatelor internaționale.
Recomandate

NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]

NATO riscă să fie prinsă fără capacitate de reacție pe două fronturi , într-un scenariu în care Rusia ar ataca un stat aliat din Europa de Est, iar China ar declanșa simultan o ofensivă împotriva Taiwanului, potrivit unei analize preluate de G4Media . Miza, dincolo de geopolitică, este una operațională: planificarea, stocurile și capacitatea industrială ar putea să nu susțină un conflict prelungit în două teatre, iar Europa ar putea rămâne cu o povară disproporționată dacă SUA își mută resursele spre Asia. Lacuna de planificare: scenariul „pentru care nu suntem pregătiți” Analiza pornește de la ideea că planificatorii militari occidentali evită să discute public despre un atac coordonat Rusia–China, deși riscul este menționat tot mai des. Florence Gaub, directoarea diviziei de cercetare de la Colegiul de Apărare al NATO din Roma , spune că acesta este scenariul pentru care alianța nu este pregătită și că există conștientizarea problemei, fără ca ea să fie corectată. În același registru, Mark Montgomery, contraamiral în rezervă al Marinei SUA, afirmă că ultima analiză serioasă a unui război pe două fronturi ar fi fost făcută în urmă cu aproximativ 15 ani și că rezultatele au indicat lipsuri la stocuri și la capacitatea industrială, plus dependența de aliați. Potrivit lui, între timp „fiecare dintre acești indicatori a scăzut”, iar creșterile de bugete în Europa nu s-ar fi transformat încă în îmbunătățiri ale forțelor. De ce contează pentru Europa de Est, inclusiv România Textul descrie o „fereastră de oportunitate” percepută de adversari, pe fondul presiunilor asupra resurselor americane și al tensiunilor politice transatlantice. În acest context, Rusia ar testa deja apărarea aliată: sunt menționate încălcări repetate ale spațiului aerian în state NATO din Europa de Est, inclusiv România, Polonia și țările baltice. Este invocat și un episod din Germania: autoritățile ar fi descoperit la începutul lunii o dronă suspectată a fi de origine rusă, încărcată cu explozibili, la aeroportul din Leipzig, care „se pare” că se pregătea să lovească un avion de marfă ucrainean deasupra teritoriului NATO. Separat, evaluări recente ale serviciilor de informații americane, potrivit materialului, ar indica faptul că Rusia ar putea încerca să testeze hotărârea NATO în următorii ani printr-un atac cibernetic sau o incursiune limitată. Fostul președinte al Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, este citat cu ideea că o astfel de acțiune ar avea șanse mai mari dacă ar fi sincronizată cu un atac chinez asupra Taiwanului, iar el spune că nu cunoștea existența unui efort concertat în alianță pentru un astfel de scenariu. Exercițiile și „crizele multiple”: prea puține simulări, prea multă complexitate O parte importantă a problemei, potrivit textului, este lipsa exercițiilor relevante. Deși există jocuri de război (simulări) frecvente, scenariile cu „crize multiple” sunt rare, pentru că devin rapid confuze și greu de gestionat în formate standardizate. David Santoro, de la Pacific Forum, descrie un exercițiu din 2023 în care Taiwanul era atacat de China, iar Coreea de Nord invada Coreea de Sud; chiar și fără Europa în ecuație, participanții s-ar fi chinuit să împartă sarcinile. Eric Heginbotham (MIT) spune că problema nu ar fi „prea complicată de studiat”, dar că, în spațiul public, nu pare să fi făcut-o „cineva” la scară relevantă, deși admite posibilitatea unor analize clasificate. Riscul operațional major: SUA prioritizează Asia, Europa rămâne să se apere singură Materialul descrie și concluzii din simulări realizate de Centrul European pentru Valori și Politică de Securitate, un institut din Praga. Directorul său, Jakub Janda, spune că în aproape toate scenariile analizate, SUA acordă prioritate amenințării chineze și transferă resurse din Europa în Asia, lăsând aliații europeni să gestioneze singuri presiunea Rusiei. Un exemplu ipotetic din aceste simulări indică o vulnerabilitate economică și industrială: China ar putea începe gradual, prin blocarea exportului de materii prime către sectorul european de apărare, menținând embargoul cinci luni, până când fabricile europene rămân fără stocuri și opresc producția, după care Rusia ar putea ataca în Europa de Est. În paralel, textul subliniază o problemă de coeziune: SUA ar putea cere Europei sancțiuni dure împotriva Chinei în cazul unui atac asupra Taiwanului, dar guvernele europene ar fi reticente, pentru că percep amenințarea rusă ca fiind mai imediată. Ce urmează: presiune pentru planuri comune și capacitate industrială Concluzia implicită a analizei este că, într-un conflict pe două fronturi, avantajul ar reveni părții care acționează unitar și își menține coeziunea în timp. Pentru NATO, problema imediată nu este doar scenariul în sine, ci lipsa unui plan clar de prioritizare a resurselor, a exercițiilor la scară relevantă și a unei baze industriale capabile să susțină simultan nevoile Europei și ale Indo-Pacificului. [...]

Rusia își consolidează capacitățile militare din spațiu printr-un nou satelit plasat pe orbită , într-o mișcare care poate susține mai bine comunicațiile și coordonarea operațională în contextul războiului din Ucraina, potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că satelitul „a fost plasat pe orbită conform programului” și că operațiunea a fost realizată sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse, într-un comunicat preluat de agenția rusă Interfax. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse.” Potrivit comandamentului militar rus, specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, iar sistemele acestuia funcționează normal, relatează Agerpres . Ministerul Apărării a mai precizat că lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită „s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială „Gherman Titov”. Context: intensificarea lansărilor cu utilizare militară În ultimele luni, Rusia a accelerat lansările de echipamente cu potențial militar: în aprilie, armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachetele Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk; în iulie, 16 sateliți Rassvet-3, descriși drept „Starlinkul rusesc”, au fost plasați pe orbită. Deși scopul lor este comercial și civil, EFE notează că ar putea deveni „extrem de utili” pentru armata rusă, inclusiv prin posibilitatea de a permite lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene; în 2025, Rusia a mai lansat mai multe sonde militare, cea mai recentă fiind pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a. De ce contează: infrastructura orbitală devine un avantaj operațional Mesajul central al acestei evoluții este operațional: o constelație mai densă de sateliți (militari sau cu utilizare duală, civilă și militară) poate crește reziliența comunicațiilor și a fluxurilor de date, într-un război în care informația în timp real și coordonarea sunt critice. În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic, în condițiile în care propriul program spațial a înregistrat „numeroase eșecuri” în ultimii ani, potrivit aceleiași surse. [...]

Grecia își întărește apărarea aeriană în Creta prin mutarea unei baterii Patriot lângă baza militară Souda, pe fondul riscului unor eventuale atacuri iraniene care ar putea viza și echipamente americane din estul Mediteranei, potrivit Agerpres . Sistemul Patriot a fost desfășurat în apropierea bazei Souda, în nord-vestul insulei, conform mai multor publicații grecești care citează surse militare, inclusiv ziarul Kathimerini. Bateria mutată acum în Creta era amplasată anterior pe insula Karpathos. Creta, cea mai mare insulă a Greciei, are o poziție strategică în estul Mediteranei, iar în golful Souda se află instalații militare folosite de armata greacă și de aliați din NATO, inclusiv de Statele Unite. Contextul deciziei: scenarii de escaladare și ținte americane în Europa Consolidarea apărării aeriene a Cretei vine după ce Financial Times a scris că Iranul ar lua în calcul atacarea unor obiective americane din Europa dacă președintele SUA, Donald Trump, intensifică războiul. Publicația britanică a citat două surse „apropiate regimului” de la Teheran și a menționat active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, unde parlamentul a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer . Potrivit Kathimerini, Iranul ar deține în continuare un număr semnificativ de rachete balistice cu rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, care ar putea lovi ținte în sud-estul Europei. Ce urmează: coordonare cu aliații și posibil sprijin pentru Bulgaria Aceeași sursă greacă mai notează că Atena este în contact cu SUA și Israel în legătură cu potențiale amenințări iraniene asupra instalațiilor militare grecești și cipriote și ia în calcul acordarea de asistență Bulgariei, dacă guvernul de la Sofia va solicita sprijin pentru apărarea aeriană. [...]

Plecarea celor două avioane-cisternă americane KC-135 din Bulgaria reduce presiunea de securitate și riscul de escaladare regională după ce desfășurarea lor temporară a generat reacții dure din partea Iranului și temeri locale privind posibile atacuri, potrivit HotNews . Ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoyanov, a anunțat că aeronavele au părăsit baza aeriană Bezmer vineri, la aproximativ o lună după ce parlamentul de la Sofia aprobase, pe 22 iulie, desfășurarea lor. Statele Unite solicitaseră prezența temporară în baza unui acord privind utilizarea comună a facilităților militare, în contextul în care Washingtonul se află „în război cu Iranul” din 28 februarie, conform informațiilor citate de Reuters. De ce a contat desfășurarea: reacția Iranului și tensiunea locală Teheranul a susținut atunci că desfășurarea ar însemna complicitate la „agresiune și crime de război”, acuzație respinsă de autoritățile bulgare. În plan intern, prezența avioanelor a alimentat proteste ale localnicilor din zonă, care se temeau că baza ar putea deveni țintă pentru rachete și drone iraniene. Stoyanov a afirmat că zborurile efectuate în perioada desfășurării au fost misiuni de antrenament deasupra țărilor aliate și că Bulgaria nu are „nicio informație despre amenințări directe la adresa securității naționale”. „Lucrăm în deplină coordonare cu guvernul SUA și aveam informații prealabile, motiv pentru care toate deciziile noastre au fost bine întemeiate”, a declarat ministrul bulgar al apărării. Context NATO: garanții de apărare colectivă Pe 20 august, secretarul general al NATO l-a asigurat pe premierul bulgar Rumen Radev că un eventual atac al Iranului asupra Bulgariei ar fi tratat ca un atac împotriva întregii Alianțe, în baza articolului 5, potrivit agenției spaniole EFE. Mesajul a venit după ce Financial Times a scris că Teheranul ar examina posibile atacuri de ripostă împotriva SUA în sud-estul Europei. Guvernul de la Sofia a transmis ulterior, într-un comunicat citat în material (prin Agerpres), că Mark Rutte „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin și disponibilitatea forțelor NATO din regiune de a reacționa și neutraliza orice amenințare. Pentru context, HotNews a relatat separat aceste asigurări aici: HotNews . [...]

Țările NATO de pe flancul estic iau în calcul să preia mai mult din costurile bazelor SUA pentru a reduce riscul unei diminuări a prezenței militare americane în Europa, pe fondul unei evaluări derulate de Administrația Trump, potrivit G4Media , care citează Bloomberg și surse oficiale. Miza este una bugetară și operațională: statele din Est încearcă să „cumpere” predictibilitate strategică printr-o împărțire mai mare a cheltuielilor asociate infrastructurii militare americane. SUA derulează o evaluare de șase luni a prezenței sale militare în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie și ar putea duce la reducerea numărului de soldați și a echipamentelor americane de pe continent, potrivit Bloomberg. În acest context, unii aliați se pregătesc deja pentru „tăieri masive”. România este inclusă în evaluare. Conform informațiilor citate, consilierul prezidențial Marius Lazurcă a mers în urmă cu trei săptămâni în SUA pentru a pleda pentru menținerea trupelor americane. Militarii americani din România sunt staționați în principal la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (Constanța), la Deveselu (județul Olt) și la Câmpia Turzii (Cluj). Totodată, SUA au retras deja circa o mie de militari din România, în plin război al Rusiei în Ucraina, mai notează Bloomberg, citat de G4Media. Ce se discută la nivel NATO și ce instrumente folosește Washingtonul Inițiativa statelor est-europene ar urma să fie pregătită pentru o reuniune la Bruxelles, programată pe 27 august, la care va participa subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Demersul este prezentat ca o reacție la urgența menținerii unei descurajări credibile în fața Rusiei. Revizuirea americană include și un chestionar transmis aliaților, cu termen de răspuns 28 august, document consultat de Bloomberg. Întrebările vizează, între altele: dacă statele au sprijinit „în mod public” politica externă a lui Donald Trump; ce restricții există privind utilizarea bazelor militare americane; dacă sunt alocate fonduri pentru companii americane din industria de apărare. Dimensiunea prezenței SUA și sensibilitatea flancului estic Efectivele americane din Europa variază între 80.000 și 100.000 de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în țările baltice, până la câteva mii în Polonia și România. Pe acest fundal, statele de pe flancul estic vor să transmită că doresc să găzduiască cât mai mulți soldați americani și, potrivit surselor Bloomberg, sunt dispuse să preia o parte mai mare din cheltuieli pentru a face acest lucru mai atractiv pentru Washington. Oana Lungescu, cercetător la think tank-ul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a declarat că negocierile privind dislocarea de trupe și vânzările de armament nu sunt neobișnuite, însă în mod tradițional erau mai puțin explicite și mai puțin conflictuale. În paralel, cei mai mari membri europeni ai NATO discută coordonarea unui răspuns comun, pe fondul tensiunilor apărute după refuzul unor aliați de a participa la războiul americano-israelian împotriva Iranului, potrivit Bloomberg. În analiza agenției, chestionarul este văzut de mulți aliați ca o încercare de aliniere ideologică în schimbul protecției americane. Ce urmează și de ce contează pentru România Calendarul indicat de sursă pune presiune pe decizii rapide: reuniunea din 27 august și termenul de 28 august pentru răspunsuri vin înainte de finalizarea evaluării din decembrie. Pentru România, discuția despre „acoperirea costurilor” nu este doar politică, ci și una cu potențial impact bugetar, în condițiile în care o eventuală reducere a prezenței SUA ar afecta direct arhitectura de descurajare de pe flancul estic și planificarea operațională a apărării. [...]