Știri
Știri din categoria Apărare
Costurile ridicate ale interceptării dronelor cu avioane și rachete scumpe împing discuția spre soluții mai ieftine, precum sisteme antiaeriene de rază scurtă și mijlocie, după incidentele în care fragmente de drone au căzut la Galați și Tulcea, potrivit Adevărul. În contextul în care o oră de zbor pentru un F-16 costă cel puțin 30.000 de euro, iar eficiența împotriva dronelor nu este garantată, tema devine una de alocare realistă a resurselor pentru apărarea aeriană.
Duminică, 25 aprilie, o dronă a căzut în județul Galați și a lovit un stâlp și o anexă gospodărească, iar o altă dronă a fost găsită în Tulcea. Pe fondul panicii și al criticilor din spațiul public, Ministerul Apărării a explicat de ce aeronavele ridicate nu au doborât țintele: deși piloții au avut autorizare să angajeze, ținta s-a aflat permanent deasupra teritoriului ucrainean, ceea ce a făcut imposibilă deschiderea focului. Detaliile poziției MApN sunt prezentate într-un material separat al publicației, Adevărul.
Generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, argumentează că soluția avioanelor nu este 100% eficientă și că, în incidentele de până acum, nicio dronă rusească nu a fost lovită de Forțele Aeriene Române sau de aliați, în condițiile descrise în articol.
În paralel, comparația de costuri arată de ce folosirea interceptoarelor scumpe devine greu de susținut pe termen lung în fața dronelor ieftine și numeroase:
În acest context, generalul Grecu spune că nu crede că rachetele Patriot sau avioanele pot rezolva întotdeauna astfel de situații, inclusiv din cauza costurilor și a limitelor de producție și stocuri de muniție.
În opinia generalului, există opțiuni mai potrivite pentru ținte de tip dronă, cu eficiență dovedită inclusiv în Ucraina:
Totuși, el avertizează că nu există armă care să garanteze 100% lovirea și doborârea unei drone, iar o apărare „perfectă” este imposibilă din motive practice.
Un punct central al analizei este constrângerea de densitate: nicio țară nu are suficiente sisteme antiaeriene și antidronă pentru a proteja integral teritoriul. Generalul Grecu rezumă problema în termeni logistici, arătând că nu poți „împânzi” zone întinse, precum Dunărea, cu sisteme și echipe de tragere.
Aceeași logică este folosită pentru a explica de ce nici Ucraina, nici SUA și aliații lor din Orientul Mijlociu nu reușesc să oprească toate atacurile cu drone atunci când sunt lansate în număr foarte mare: „supraaglomerarea” apărării face imposibilă interceptarea completă, chiar dacă randamentul poate fi îmbunătățit.
În final, articolul notează și contextul presiunii pe stocurile de interceptoare, pe fondul utilizării intense în mai multe teatre, cu efecte asupra ritmului de refacere a muniției și asupra livrărilor către aliați. România, subliniază publicația, nu a fost o țintă pentru dronele lansate de Rusia, dar incidentele repetate mențin subiectul pe agenda de securitate și buget.
Recomandate
Incidentul cu drona din Galați scoate în evidență o vulnerabilitate operațională a apărării aeriene la altitudini joase , iar Armata ia în calcul rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina, potrivit Libertatea . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că drona care s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați era „de tip Geran 2”, model nou, fabricat în Rusia, și a traversat spațiul aerian național la altitudine joasă. Miruță a precizat că drona a zburat „timp de aproximativ 4 minute”, pe o distanță de 15 km, ceea ce ar însemna o viteză de aproximativ 225 km/h. Contextul, potrivit ministrului, a fost un „atac intens” asupra infrastructurii din Ucraina, în zona Reni, iar fragmente din dronă au ajuns pe teritoriul României. Ce spune MApN despre limita de monitorizare la joasă altitudine Ministrul Apărării afirmă că Armata Română poate monitoriza spațiul aerian „doar la altitudini înalte”, nu și la altitudini foarte joase, ca în cazul acestui incident. Pentru obiecte mici care zboară jos, în zone unde relieful limitează radarul, sunt folosite soluții radar „mobile”, locale, însă „numărul acestora este unul limitat”, iar ele sunt concentrate acolo unde riscurile sunt evaluate ca fiind mai mari. În același timp, Miruță susține că, până acum, evoluția atacurilor rusești din apropierea graniței nu ar fi indicat o astfel de situație în zona în care au fost găsite fragmentele. Reconfigurare de dispozitive și legătura cu programul SAFE După incident, Statul-Major al Apărării „analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare” în zona graniței cu Ucraina, potrivit ministrului. Miruță mai spune că MApN dezvoltă lunar soluții noi, fie prin achiziții, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente. În declarația sa, ministrul leagă și de programul SAFE o posibilă îmbunătățire a reacției: dacă „capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse” în acest program ar fi fost deja în inventarul Armatei Române, „cel mai probabil” drona ar fi fost observată și interceptată, inclusiv în scenariul de zbor la altitudine mică într-o zonă cu relief. „După incidentul de azi-noapte, Statul-Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.” Ce s-a întâmplat la sol și reacția autorităților În noaptea precedentă, mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați, iar o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate au fost avariate. Potrivit sursei, drona avea o încărcătură explozivă, informație transmisă de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma, pentru Libertatea. Ministerul de Interne a anunțat evacuarea persoanelor din perimetrul afectat pe o rază de 200 de metri. În plan diplomatic, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după incident. În plan tehnic, Miruță a mai afirmat că „nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă” rezultate în urma unor atacuri masive, în orice condiții de relief, la altitudini mici. [...]
MApN își rearanjează dispozitivele de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina după incidentul din județul Galați, unde fragmente dintr-o dronă rusească au ajuns pe teritoriul României, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că Statul Major al Apărării analizează repoziționarea mijloacelor din teren și că ministerul accelerează dezvoltarea și integrarea de noi capabilități de supraveghere și apărare antiaeriană. Într-o postare pe Facebook, Miruță a legat incidentul de contextul războiului declanșat de Federația Rusă la granița României, arătând că efectele conflictului pot fi resimțite și pe teritoriul național. Ce s-a întâmplat și ce tip de dronă a fost identificat Ministrul Apărării a precizat că, în noaptea incidentului, a fost vorba despre o dronă de fabricație rusească. „După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național.” De ce se schimbă dispozitivul: limitări la altitudini foarte joase Miruță a explicat că Armata Română poate monitoriza complet spațiul aerian „de la o anumită altitudine în sus”, însă pentru altitudini foarte joase sunt folosite radare mobile, care sunt limitate ca număr și concentrate în zonele cu risc ridicat. Pe acest fond, incidentul este analizat de structurile militare, iar Statul Major al Apărării ia în calcul ajustări ale dispozitivului din zona de frontieră. „După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.” Ce urmează: integrare de capabilități și coordonare cu aliații Ministrul a mai spus că MApN lucrează la consolidarea apărării, inclusiv prin achiziții și prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente, menționând că astfel de soluții sunt dezvoltate lunar. Totodată, Miruță a afirmat că România colaborează cu aliații din NATO și UE și că este în contact cu Ministerul Afacerilor Externe pentru un „mesaj ferm” către Federația Rusă în urma incidentului. [...]
Rusia își accelerează capacitatea de luptă printr-un ecosistem de drone și inteligență artificială , construit pe testare rapidă în războiul din Ucraina și pe mobilizarea industriei civile, arată o analiză prezentată de Digi24 . Miza, potrivit materialului, depășește frontul ucrainean: ritmul de adaptare și integrarea software-ului în lanțul „detectare–lovire” pot schimba raportul de forțe și costurile operaționale ale apărării, inclusiv pentru SUA. Unghi: avantaj operațional prin integrare rapidă, nu prin „platforme” scumpe Textul pornește de la ideea că Moscova nu urmărește doar producția de drone, ci construiește un cadru mai larg pentru implementarea inteligenței artificiale (AI) în armată. Katerina Bondar, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington și fost consilier al guvernului ucrainean, susține că Rusia dezvoltă un sistem de comandă și control bazat pe AI și urmărește desfășurarea de arme complet autonome, fără constrângerile etice invocate în mod obișnuit de armatele occidentale. În acest context, materialul notează că dronele Shahed folosite de Iran cu susținerea Rusiei au lovit echipamente și instalații militare americane în Orientul Mijlociu, iar progresul în „războiul autonom” ar putea face astfel de atacuri tot mai devastatoare. Cele patru decizii care au accelerat adaptarea militară a Rusiei Potrivit analizei citate de Digi24, Rusia a recuperat rapid decalaje tehnologice prin patru direcții de acțiune: Prioritate națională pentru sisteme autonome și AI , cu un ecosistem coordonat care leagă industriile civile de apărare. Kremlinul estimează că până în 2030 un milion de specialiști ruși vor lucra în sectorul sistemelor autonome; în paralel, Rusia vrea să crească numărul absolvenților în AI cu peste 400% și să ducă la 95% ponderea industriilor prioritare „pregătite” pentru implementarea AI. Experimentare continuă și iterare rapidă pe baza lecțiilor din teren , cu accent pe ce funcționează efectiv în luptă. Exemplul folosit este adaptarea dronelor Shahed: după accesul la designul iranian în 2022, Rusia ar fi făcut „zeci de modificări” în mai puțin de trei ani (navigație, comunicații, încărcătură, tactici), inclusiv cu contribuția unor studenți dintr-un centru de producție din apropiere de Ielabuga (Tatarstan). Soluții punctuale pentru probleme concrete, în locul unor arhitecturi gigantice , prin software care scurtează lanțul decizional. Sistemul Glaz/Groza este descris ca un flux în care Glaz extrage coordonatele țintei din imagini filmate de drone „cu un singur click” și le transmite către Groza, un sistem de control al focului operabil de pe laptop sau tabletă. Efectul operațional menționat: reducerea timpului dintre detectare și lovire de la ore la „câteva minute”. Promovarea inițiativei private și a descentralizării , inclusiv prin rețele de instruire conduse de voluntari, precum Proiectul Arhanghel , care ar forma operatori, ar testa tehnologii și ar adapta tacticile uneori mai repede decât instituțiile militare. Statul ar observa, selecta și extinde ce funcționează, iar ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, este citat lăudând descentralizarea producției, inclusiv asamblarea la „nivel de garaj”. Ce spune comparația cu SUA Analiza citată susține că, deși Statele Unite investesc „miliarde de dolari” în drone și AI, eficiența depinde de integrarea tehnologiilor în unități, conectarea lor prin software și adaptarea continuă prin instruire și doctrină. În oglindă, Rusia ar fi devenit mai inovatoare și mai adaptabilă tocmai prin evitarea achizițiilor lente și a integrării limitate. Materialul Digi24 indică drept concluzie că spațiul actual al conflictelor este „plin de drone”, iar războiul modern riscă să devină mai automatizat și mai letal; în această logică, capacitatea de a integra rapid tehnologia în operațiuni devine un avantaj strategic, nu doar nivelul investițiilor. [...]
Fragmentele de dronă găsite între Luncavița și Văcăreni conțin încărcătură explozivă, iar autoritățile trec la detonare controlată , într-o operațiune care implică pirotehniști, procuror și alertarea populației, potrivit Agerpres . Pirotehniștii Serviciului Român de Informații au confirmat prezența unei încărcături explozive în fragmentele de dronă semnalate duminică, 26 aprilie, în zona localităților Luncavița și Văcăreni (județul Tulcea). Specialiștii Ministerului Apărării Naționale au ajuns la fața locului și evaluează riscurile, iar detonarea încărcăturii urmează să fie făcută controlat, la fața locului, „într-un spațiu special amenajat”, din dispoziția procurorului de caz. Pentru a reduce riscurile pentru locuitorii din zonă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea va emite un mesaj RO-ALERT . Cum a fost semnalată situația și ce instituții intervin Anterior, Garda de Coastă a transmis că identificarea aparatului de zbor fără pilot a fost semnalată prin 112, fiind dispuse măsuri de asigurare a perimetrului și informate „toate autoritățile competente”, în timp ce la fața locului se desfășoară activitățile specifice unor astfel de situații. Context: incidentul vine după un caz similar la Galați Știrea apare la o zi după un alt incident: sâmbătă dimineață, o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate la marginea municipiului Galați, fără să explodeze și fără victime. În acel caz, drona avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului sâmbătă după-amiază, iar 515 persoane au fost evacuate din municipiul Galați . [...]
Descoperirea unor noi fragmente de dronă în Tulcea activează din nou procedurile de securizare și anchetă penală , cu implicarea unei echipe mixte MApN–SRI și preluarea cazului de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța , potrivit Euronews . Fragmentele au fost semnalate duminică între localitățile Luncavița și Văcăreni. Perimetrul a fost securizat de structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Ministerului Apărării Naționale, iar specialiștii urmează să ridice elementele găsite pentru expertizare. Ancheta: cine intervine și cine coordonează Colonelul Daniel Nistor, purtător de cuvânt al MApN, a precizat că la fața locului se deplasează o echipă mixtă formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale și ai Serviciului Român de Informații , pentru cercetarea situației și ridicarea fragmentelor în vederea expertizării. Cazul este preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Ce spune MAI și încadrarea juridică Ministerul Afacerilor Interne arată că identificarea a venit în urma unui apel la SNUAU 112 și că au fost dispuse „măsuri imediate de asigurare a perimetrului”. Totodată, MAI precizează că se fac cercetări, în cooperare cu celelalte autorități, sub coordonarea procurorului de caz, pentru o infracțiune prevăzută de art. 117 alin. (1) și (2) din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian. „În data de 26 aprilie 2026, în urma unui apel primit prin SNUAU 112, a fost identificat un aparat de zbor fără pilot, în zona dintre localitățile Luncavița și Văcăreni, fiind dispuse măsuri imediate de asigurare a perimetrului.” Context: incidentul de la Galați, cu o zi înainte Cu o zi înainte, o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit într-un cartier din municipiul Galați, fără victime, iar persoanele din perimetrul afectat, pe o rază de 200 de metri, au fost evacuate. Drona a fost detonată controlat în jurul orei 14:20, într-o zonă de siguranță de lângă lacul Brateș, iar circulația pe DN 26 a fost oprită timp de 15 minute înainte de detonare. [...]
Planul Pentagonului de a adăuga 44.500 de militari ar împinge bugetul apărării spre 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), însă dimensiunea reală a creșterii depinde de votul Congresului, potrivit Focus . Miza este una bugetară și operațională: finanțarea suplimentară nu acoperă doar personalul, ci și achiziții de armament, cercetare și investiții în baze și cazare pentru militarii tineri. Ce cere Pentagonul pentru anul fiscal 2027 În planurile de buget pentru anul fiscal 2027, Departamentul Apărării vrea o creștere a efectivelor cu 44.500 de soldați și rezerviști, condiționată de aprobarea Congresului. Informația este atribuită de publicație portalului militar „ task and purpose ”, care citează documente oficiale. Bugetul solicitat este de circa 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei). Conform articolului, banii ar urma să finanțeze: achiziții de arme noi; proiecte de cercetare; investiții în baze și în spații de cazare pentru militarii tineri. De ce apare acum fereastra pentru extindere: recrutarea a accelerat Motivul invocat pentru extindere este evoluția neobișnuit de bună a recrutării. În documente oficiale citate în articol se arată că recrutarea în anul fiscal 2025 a atins cel mai ridicat nivel din ultimii peste 15 ani, iar forțele armate vor să capitalizeze această tendință pentru a atrage persoane „motivate și înalt calificate”. Contextul recent rămâne însă tensionat: armata SUA a pierdut „zeci de mii” de militari între 2021 și 2023, iar în 2023 forțele aeriene, marina și armata nu și-au atins țintele de recrutare, potrivit „task and purpose”. Ca răspuns, Pentagonul a introdus cursuri de pregătire și strategii noi de promovare inspirate din mediul privat. Cum se împart posturile și unde apar compensări Pe lângă creșterea totală, articolul detaliază ajustări pe componente: Forțele Aeriene și Space Force : +11.700 posturi; +1.100 în Garda Națională, dar -100 posturi de rezervă. Marina : +1.400 militari activi și +1.100 rezerviști, dar -1.000 alte posturi de rezervă. Tot „task and purpose” este citat cu un exemplu de instrument de recrutare: Forțele Aeriene au introdus prime de înrolare de până la 40.000 de dolari (aprox. 184.000 lei) și susțin că astfel și-au atins ținta de recrutare cu cinci luni mai devreme decât era așteptat, plus „mii” de candidați în plus. De ce nu e sigură creșterea: Congresul poate tăia din „ținta finală” Chiar dacă Pentagonul cere o „end strength” (efectiv-țintă) mai mare, Congresul decide dimensiunea finală, iar parlamentarii pot ajusta cifrele în funcție de situația de securitate, buget și evaluarea șanselor de recrutare. Articolul amintește că, la bugetul apărării pe 2024, comisia de profil din Senat a recomandat aprobarea unui număr mai mic de militari activi decât ceruse inițial Pentagonul, invocând ideea că problemele de recrutare se rezolvă pe mai mulți ani și că ar trebui urmărit „calitatea înaintea cantității”. [...]
