Știri
Știri din categoria Apărare
România vrea să pună în funcțiune în zilele următoare sistemul „Merops” de drone interceptoare cu AI, după două săptămâni de teste la poligonul militar Capu Midia, într-un demers menit să întărească reacția la incursiunile repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței cu Ucraina, potrivit Biziday.
Testele au inclus drone interceptoare, radare, senzori și echipamente de bruiaj, folosite împreună cu sistemele deja existente în dotarea Armatei Române. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că testele au fost „parțial reușite”, după ce una dintre drone a ratat ținta în urma unei manevre prea bruște, dar a argumentat că sistemul „ar putea reduce numărul situațiilor pe care nu le putem gestiona”.
„Merops” a fost dezvoltat de o companie fondată de fostul director executiv al Google, Eric Schmidt, și este deja utilizat de Ucraina și Polonia. Potrivit unor oficiali NATO, sistemul include, de regulă:
Autoritățile indică faptul că sistemul ar urma să fie folosit în special în zone sensibile, precum regiunea Dunării, pentru a întări capacitatea de reacție la atacuri cu drone.
În prezent, apărarea aeriană a României include avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete antiaeriene Chiron și tunuri Gepard. România, stat NATO și UE, are o frontieră de aproximativ 650 km cu Ucraina și s-a confruntat în repetate rânduri cu pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul său aerian în timpul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.
Separat, România și Ucraina intenționează să colaboreze pentru producția de drone prin mecanismul european de finanțare SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, conform informațiilor atribuite de Biziday agenției Reuters.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării spune că Armata poate susține primele 72 de ore, dar mizează pe planurile NATO. Într-o intervenție la TVR Info , Radu Miruță a răspuns afirmativ la întrebarea dacă Armata Română are capabilitățile necesare să apere România în fața unei posibile agresiuni ruse timp de 72 de ore, insistând că scenariile de apărare sunt integrate în doctrina și planurile Alianței, nu într-o logică de confruntare „unu la unu”. Ministrul a încadrat explicit Federația Rusă drept „agresiune” și a spus că aceasta este considerată un risc atât pentru NATO, cât și pentru politica de apărare a Uniunii Europene, deci „nu este o chestiune doar pentru România”. În același context, Miruță a cerut încredere în militari, afirmând că „fac maximul posibil cu ce au la dispoziție”, iar preocuparea sa este ca Armata să „aibă la dispoziție mai mult”. El a mai susținut că a preluat conducerea Ministerului Apărării într-un moment în care instituția „a semnat cele mai puternice contracte de modernizare și de înzestrare cu tehnică militară” pentru Armata Română, fără a detalia în intervenția citată ce programe sau valori sunt vizate. Pentru context, TVR Info trimite și la un material separat despre măsurile luate de Armată după exploziile a două drone , prezentate de Miruță la postul public: TVR Info . [...]
NATO discută accelerarea achizițiilor și redistribuirea apărării aeriene pentru a contracara amenințările cu drone asupra României , pe fondul temerilor că infrastructura critică din Marea Neagră – inclusiv proiectul Neptun Deep – ar putea deveni țintă, potrivit Mediafax , care citează Politico. Aliații au discutat miercuri, într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, o propunere pentru un program accelerat de cumpărare de drone. Dezbaterea vine la câteva zile după ce prăbușirea unei drone rusești într-un bloc de apartamente din România, la sfârșitul lunii trecute, a rănit două persoane și a declanșat un apel al Bucureștiului pentru accelerarea livrărilor de apărare aeriană ale NATO. Ce se pregătește pentru summitul NATO de la Ankara În discuțiile interne, aliații au analizat dacă NATO ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone pentru misiuni de poliție aeriană deasupra statelor membre aflate pe flancul estic. Potrivit sursei citate, există presiune pentru a transforma tema dronelor în „inițiative concrete” care să poată fi agreate la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie, la Ankara . Președintele României, Nicușor Dan, a transmis după întâlnire că riscurile de securitate rămân ridicate în regiune și că este necesară consolidarea prezenței și capabilităților NATO în România. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capabilitățile în România.” Tot el a afirmat că, în cadrul discuției, „s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone”, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul de luna viitoare. Miza operațională: protecția infrastructurii critice, inclusiv Neptun Deep Aliații au semnalat explicit riscuri la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care „urmează să intre în funcțiune anul viitor”, potrivit diplomaților citați. În material se precizează și că producția este programată să înceapă în 2027, iar proiectul este derulat de Romgaz și Petrom (controlată de OMV). În acest context, țările au discutat dacă structurile militare ale NATO ar trebui să intensifice monitorizarea amenințărilor aeriene și navale la adresa acestor instalații, inclusiv a celor reprezentate de drone. Oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul NATO din Mons (Belgia) și-ar fi exprimat deschiderea pentru mutarea unor mijloace suplimentare de apărare aeriană, cu scopul de a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României. Ce rămâne neclar Potrivit sursei, nu există încă un calendar ferm: rămâne neclar când ar urma aliații să cumpere dronele, iar termenele de achiziție și livrare sunt, de asemenea, necunoscute. În paralel, NATO a reacționat deja la incidente recente de pe flancul estic, trimițând avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în regiune, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. [...]
Congresul SUA a cerut Forțelor Aeriene să evalueze reluarea producției C-17, iar Boeing spune că este „încurajat” de discuțiile cu operatori potrivit TWZ . Miza este una operațională și industrială: flota existentă este intens utilizată, iar alternative occidentale directe pentru această clasă de avion de transport strategic nu sunt, în prezent, în producție. Comitetul pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților a introdus cerința într-un raport care însoțește proiectul anual de lege de politică de apărare (NDAA), solicitând un briefing oficial despre fezabilitatea achiziției de noi C-17 Globemaster III. Forțele Aeriene americane au primit ultimul C-17 în 2013 și au în serviciu aproximativ 222 de aeronave; Boeing a închis complet linia C-17 în 2015. Ce vrea Congresul de la U.S. Air Force până la 1 martie 2027 Briefingul cerut ar trebui să acopere, cel puțin, cinci zone, cu accent pe costuri, calendar și capacitatea industriei de a reporni producția: fezabilitatea tehnică și industrială (starea sculelor și echipamentelor, viabilitatea furnizorilor, disponibilitatea forței de muncă, costuri de reconstituire); estimarea timpului necesar pentru reluarea producției și livrarea primei aeronave noi; estimări de cost pentru repornirea liniei și pentru achiziția de aeronave (inclusiv opțiuni de achiziție limitată și pe mai mulți ani); alternative pentru creșterea capacității de transport strategic (prelungirea duratei de viață, modernizări, aeronave cargo derivate din modele comerciale și extinderea Civil Reserve Air Fleet – CRAF , un mecanism prin care armata poate apela la companii aeriene civile pentru transport); interesul potențial al partenerilor internaționali de a participa sau contribui la o linie repornită. În raport, comitetul notează că flota actuală „continuă să suporte cerințe operaționale semnificative” și avertizează că presiunea ar putea crește. Ce spune Boeing și de ce repornirea nu e un „comutator” Boeing afirmă că lucrează cu clienții pentru soluții care să le acopere nevoile de misiune, inclusiv parteneriate de dezvoltare și producție, și că este mândră de sprijinul acordat capabilităților C-17 pentru U.S. Air Force și parteneri aliați. Separat, un executiv Boeing declara anul trecut pentru Shephard Defense că discuțiile cu o țară neprecizată privind o eventuală reluare erau într-un stadiu incipient. Totuși, costul și prețul unitar al unor C-17 noi sunt incerte, iar repornirea depinde de factori precum existența sculelor și a know-how-ului, starea lanțurilor de furnizori și disponibilitatea spațiilor de producție. Un element concret: Boeing a vândut în 2019 facilitățile din Long Beach (California) unde a fost construită seria inițială de C-17. Context: presiune pe flotă și un gol de ofertă în Occident TWZ plasează discuția despre C-17 și în contextul programului Next Generation Air Lift (NGAL), unde Forțele Aeriene au în vedere, în planurile actuale, o singură platformă care să înlocuiască atât C-17, cât și C-5 Galaxy. În paralel, există deja întrebări despre realismul planului de a menține C-17 în serviciu până în 2075, pe fondul uzurii operaționale acumulate în ultimii ani. În același timp, opțiunile comparabile sunt limitate: în SUA și „în Vest” nu există un echivalent direct al C-17 în producție, iar analogi globali menționați sunt în principal modele din China și Rusia. În acest cadru, Congresul cere explicit și evaluarea unor soluții complementare (cargo derivat comercial și/sau extinderea CRAF) care ar putea prelua o parte din transporturile din zonele din spate, eliberând C-17 pentru misiuni mai solicitante. Ce urmează Până la briefingul cerut pentru 1 martie 2027, rămâne deschisă întrebarea dacă SUA (și eventual parteneri internaționali) ar putea justifica economic și industrial repornirea unei linii închise de un deceniu. Deocamdată, Boeing nu exclude scenariul, iar presiunea operațională asupra flotei existente este argumentul central care împinge discuția în zona deciziei politice și bugetare. [...]
Ucraina încearcă să blocheze logistic Crimeea, iar traficul militar pe ruta R-280 ar fi scăzut cu 71% în două săptămâni , pe fondul unei campanii de lovituri cu drone și atacuri asupra podurilor și trecerilor cheie, potrivit Kyiv Post . Miza este una operațională: reducerea capacității Rusiei de a muta rapid trupe, combustibil și muniție între Rusia, sudul Ucrainei ocupat și peninsula Crimeea. Ruta R-280, numită de forțele ruse „Novorossiya”, leagă Rostov-pe-Don de Mariupol și Melitopol și continuă spre Crimeea pe litoralul Mării Azov. În relatarea citată de publicație, ucrainenii o descriu drept „autostrada morții”, invocând atacuri repetate cu drone asupra convoaielor. De la lovituri punctuale la „blocaj logistic” Conform informațiilor prezentate, campania urmărește să lovească infrastructura și transporturile la 20–200 km în spatele liniei frontului, în ceea ce Kievul descrie drept o „campanie de lovituri intermediare”. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov , a vorbit despre obiectivul unui „blocaj logistic” și despre direcționarea de finanțări și drone către unitățile considerate cele mai eficiente. „Sarcina noastră acum este să... creăm un blocaj logistic complet pentru inamic”, a declarat Fedorov, potrivit materialului. Publicația notează că traficul civil pe R-280 ar fi fost în mare parte oprit de la finalul lunii mai, pe fondul loviturilor susținute, iar pe traseu au fost raportate tot mai des camioane distruse. Roiuri de drone, supraveghere continuă și efecte în teren Campania ar folosi tot mai mult atacuri coordonate cu „roiuri” de drone (utilizarea simultană a mai multor drone pentru a satura apărarea și a lovi ținte multiple), vizând drumuri, căi ferate și poduri. În materialul citat este menționată și utilizarea dronelor americane Hornet, cu identificare asistată de inteligență artificială (software care ajută la recunoașterea și urmărirea țintelor), precum și un model ucrainean mai nou, „Morrigan”, lansabil fără pistă. Un efect raportat al presiunii asupra rutelor de aprovizionare ar fi apariția unor penurii de combustibil în Crimeea ocupată. Separat, un oficial rus citat de Meduza susține că în zonele afectate ar fi folosite și mine lansate din aer, ca parte a unui sistem de minare la distanță activat de mișcare, avertizând șoferii să își limiteze deplasările. Poduri lovite spre Crimeea: informații OSINT, confirmări limitate În noaptea de miercuri spre joi, postări ale Centrului pentru Comunicare Strategică (SPRAVDI) și ale unor analiști OSINT (investigații din surse deschise) au raportat noi lovituri ucrainene asupra unor treceri care leagă Crimeea de sudul Ucrainei ocupat, inclusiv: două poduri peste Canalul Crimeei de Nord; un pod rutier pe ruta Perekop–Armyansk; o trecere în zona Stavky. Analistul OSINT „Visioner” ar fi confirmat una dintre lovituri, însă materialul subliniază că aceste afirmații nu au putut fi verificate independent și că nici Ucraina, nici Rusia nu au confirmat integral amploarea pagubelor. Ce urmează: presiune pe rutele alternative și restricții de trafic Pe 21 mai, Vladimir Saldo, șeful instalat de Kremlin în partea ocupată a regiunii Herson, a introdus restricții pentru camioanele civile pe coridorul R-280. În paralel, comandantul Forțelor ucrainene ale sistemelor fără pilot, Robert Brovdi, a declarat că traficul de marfă militară pe autostradă a scăzut cu 71% în ultimele două săptămâni. Dacă ritmul loviturilor se menține, consecința operațională urmărită de Kiev este împingerea logisticii ruse spre rute secundare (poduri, feriboturi și infrastructură din spate), mai lente și mai vulnerabile, cu riscul de a îngreuna aprovizionarea Crimeei și a trupelor ruse din sud. În acest stadiu, o parte din informațiile despre ultimele lovituri rămân însă neconfirmate independent. [...]
Ucraina susține că are un avantaj de 1,5 la 1 față de Rusia la dronele FPV , atât ca producție, cât și ca utilizare, iar diferența s-ar fi mărit în ultimele luni, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , citată de Kyiv Post . Miza este una operațională: superioritatea la drone ieftine și numeroase poate schimba rapid raportul de forțe pe linia frontului și în adâncimea dispozitivului rusesc. Sîrski a afirmat că Ucraina „nu este inferioară” Rusiei în competiția de tehnologie, inovație și capacitate de producție, iar „în unele domenii este înainte”, într-un mesaj publicat pe Telegram după o analiză lunară a capabilităților de război cu drone. Volum de lovituri: 180.000 de ținte verificate într-o lună În luna mai, unitățile ucrainene de drone ar fi lovit aproape 180.000 de ținte rusești „verificate”, cu 12,7% mai mult decât în aprilie, potrivit lui Sîrski. Tot în mai, Ucraina ar fi distrus aproximativ 4.000 de drone rusești de tip Shahed, o creștere de 27% față de luna anterioară, pe fondul intensificării lansărilor de drone asupra Ucrainei. În același interval, forțele ucrainene ar fi vizat circa 10.000 de poziții ale operatorilor ruși de drone. Extinderea atacurilor în adâncime: ținte până la 200 km în spatele frontului Sîrski a mai spus că loviturile ucrainene la nivel operațional și tactic „în adâncime” au produs rezultate, menționând că în mai au fost executate aproape 2.000 de atacuri cu sisteme de tip „mid-strike” (capabilități de lovire la distanțe intermediare). Printre țintele lovite s-ar fi numărat 414 sedii, puncte de comandă, zone de concentrare a trupelor și alte obiective militare de valoare ridicată. Potrivit lui Sîrski, înființarea unor centre de coordonare dedicate în cadrul corpurilor de armată ar fi îmbunătățit cooperarea între diferite arme și ar fi crescut eficiența loviturilor asupra țintelor aflate la până la 200 km în spatele liniei frontului. Roboții tereștri: utilizare în creștere, dar cu blocaje la aprovizionare Pe segmentul sistemelor robotice terestre, comandantul ucrainean a indicat o utilizare mai frecventă pentru logistică, livrări de muniție și evacuarea răniților în sectoare periculoase. Platformele robotice ar fi efectuat 12.500 de misiuni doar în luna mai. În același timp, Sîrski a recunoscut existența unor probleme de aprovizionare și achiziții care au limitat extinderea acestor sisteme de la începutul anului, apreciind că potențialul lor ar putea fi „mult mai mare”. Rusia, dificultăți la recrutarea operatorilor de drone Sîrski a avertizat că Rusia continuă să copieze inovații tehnologice și organizaționale ucrainene, însă ar avea probleme de personal în forțele sale de drone. Citând informații ale serviciilor de informații militare ucrainene, el a spus că Rusia ar fi recrutat 14.500 de persoane în unități de drone de la începutul lui 2026, adică aproximativ 21% din ținta anuală. Încercările de a atrage studenți ar fi rămas, de asemenea, sub așteptări. Datele prezentate nu pot fi verificate independent din materialul citat, însă ele conturează o direcție: Ucraina încearcă să transforme avantajul industrial și de organizare în drone FPV într-un avantaj operațional măsurabil, atât pe front, cât și asupra logisticii și comandamentelor rusești din spatele acestuia. [...]
Ucraina își propune să-și extindă capacitatea de lovire până la 2.000 km printr-un plan de dezvoltare a Forțelor de Rachete și Artilerie până în 2030, aprobat de comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Adevărul . Miza operațională este reducerea dependenței de muniția din străinătate și de armamentul de calibru sovietic, într-un moment în care Kievul își intensifică loviturile asupra infrastructurii militare și industriale ruse. Planul vine la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat un proces amplu de reformă militară, care vizează atât condițiile de serviciu ale militarilor, cât și consolidarea capacităților de luptă. De ce schimbă planul modul de operare al artileriei ucrainene Sîrskîi indică mai multe vulnerabilități care afectează eficiența artileriei: dependența de muniție din afara țării, dificultăți logistice generate de folosirea simultană a mai multor tipuri de sisteme, raza limitată a unor echipamente și lipsa mijloacelor suficiente de recunoaștere pentru identificarea țintelor. Strategia prevede înlocuirea treptată a sistemelor de artilerie de calibru sovietic cu echipamente produse în Ucraina, menținând totodată unele dintre cele mai performante sisteme occidentale deja aflate în serviciu. Conducerea militară de la Kiev leagă această direcție de lecțiile acumulate în peste trei ani de război, care ar fi arătat nevoia unei industrii de apărare capabile să susțină independent armata. „În timp ce ducem un război dificil astăzi, trebuie să construim simultan armata viitorului”, a declarat Sîrskîi. Ținta: rachete de croazieră și balistice cu rază de 2.000 km Un obiectiv central este dezvoltarea și producția în serie a unor rachete de croazieră și balistice capabile să lovească ținte la distanțe de până la 2.000 de kilometri. Potrivit comandantului ucrainean, armata ar trebui să poată lovi obiective „la toate nivelurile” dispozitivului militar rus, de la zonele de front până la infrastructura strategică din adâncul teritoriului Federației Ruse. În logica acestui plan, Kievul urmărește crearea unui „sistem echilibrat de lovire”, menit să mențină presiunea asupra adversarului și să reducă avantajul numeric al armatei ruse. Recunoaștere, drone și coordonare digitală a focului Reforma pune accent și pe un sistem modern de recunoaștere pentru artilerie. Sîrskîi susține că eficiența focului depinde direct de viteza cu care informațiile sunt colectate, analizate și transmise către unitățile de luptă, iar în acest context Ucraina investește în drone de recunoaștere, senzori și sisteme digitale de coordonare a focului. Context: lovituri la distanță și evoluții pe teren în 2026 De la începutul anului 2026, Ucraina și-a extins campania de lovituri la distanță medie și lungă, vizând baze militare, instalații industriale și obiective energetice aflate mult în spatele frontului. Majoritatea operațiunilor ar fi realizate cu drone și rachete dezvoltate de industria ucraineană. În paralel, potrivit datelor prezentate de Sîrskîi, în luna mai forțele ucrainene au recucerit aproape 100 de kilometri pătrați mai mult decât au pierdut, iar de la începutul anului suprafața totală recuperată depășește 600 de kilometri pătrați. [...]
