Știri
Știri din categoria Apărare
România vrea să pună în funcțiune în zilele următoare sistemul „Merops” de drone interceptoare cu AI, după două săptămâni de teste la poligonul militar Capu Midia, într-un demers menit să întărească reacția la incursiunile repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței cu Ucraina, potrivit Biziday.
Testele au inclus drone interceptoare, radare, senzori și echipamente de bruiaj, folosite împreună cu sistemele deja existente în dotarea Armatei Române. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că testele au fost „parțial reușite”, după ce una dintre drone a ratat ținta în urma unei manevre prea bruște, dar a argumentat că sistemul „ar putea reduce numărul situațiilor pe care nu le putem gestiona”.
„Merops” a fost dezvoltat de o companie fondată de fostul director executiv al Google, Eric Schmidt, și este deja utilizat de Ucraina și Polonia. Potrivit unor oficiali NATO, sistemul include, de regulă:
Autoritățile indică faptul că sistemul ar urma să fie folosit în special în zone sensibile, precum regiunea Dunării, pentru a întări capacitatea de reacție la atacuri cu drone.
În prezent, apărarea aeriană a României include avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete antiaeriene Chiron și tunuri Gepard. România, stat NATO și UE, are o frontieră de aproximativ 650 km cu Ucraina și s-a confruntat în repetate rânduri cu pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul său aerian în timpul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.
Separat, România și Ucraina intenționează să colaboreze pentru producția de drone prin mecanismul european de finanțare SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, conform informațiilor atribuite de Biziday agenției Reuters.
Recomandate
Începerea producției de serie a blindatelor COBRA II la Mediaș mută o parte din înzestrarea Armatei în industria locală , cu efect direct în capacitate de livrare, transfer de tehnologie și locuri de muncă, potrivit Euronews . Primele vehicule fabricate în România au fost deja livrate către Armata Română, după ce producția pentru România a început lângă Istanbul în urmă cu doi ani. De atunci, România a primit aproximativ 300 de vehicule, dintre care 12 produse local, la Mediaș, unde Otokar a început producția de serie. Ce înseamnă localizarea producției: volum, calendar și capacitate Contractul prevede construirea în țară a „sute” de vehicule militare pentru înzestrarea armatei. Din totalul de 1.059 de vehicule comandate de România, peste 780 ar urma să fie produse la fabrica din Mediaș, pe parcursul următorilor cinci ani, conform directorului general al Automecanica Mediaș . Pentru 2026, planul de livrări menționat în material este de 216 vehicule în total. În plus, jurnalistul Euronews notează că, în următorii trei ani, România ar urma să primească peste 700 de astfel de blindate. Din punct de vedere operațional, fabrica are o capacitate de două vehicule pe zi, iar durata de fabricație „din momentul în care începe producția propriu-zisă și până când vehiculul este gata” este de aproximativ 20 de zile. Transfer de tehnologie și efecte în forța de muncă În baza contractului, producătorul a trebuit să facă transferul de tehnologie către România, ceea ce a dus și la angajarea a peste 100 de români în diferite funcții, potrivit materialului. Ce poate face COBRA II: modularitate și parametri de mobilitate COBRA II este prezentată ca o platformă modulară, pentru care au fost dezvoltate peste 30 de variante pentru utilizatori diferiți. În funcție de dotare sau echipare, vehiculele pot fi configurate pentru misiuni de asalt, CBRN (apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară) sau intervenții medicale. Varianta descrisă în material are patru locuri pentru militari și o platformă de transport pentru echipamente. Este echipată, „conform cerințelor”, cu o turelă deschisă și armamentul solicitat. Parametrii indicați: viteză de până la 120 km/h și autonomie de aproximativ 600 km. [...]
România a doborât a treia dronă rusească în spațiul aerian național, iar autoritățile pregătesc un protest diplomatic după un nou incident în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră, potrivit Biziday . Drona a fost interceptată duminică dimineață de aviația de vânătoare, iar neutralizarea a fost realizată de un pilot român aflat la manșa unei aeronave F-16 , „în condiții de siguranță”. Președintele Nicușor Dan a indicat că doborârea a avut loc la ora 10:13, în zona Sulina–Chilia, în spațiul aerian al României, la aproximativ 12 km nord-est de Sulina. Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că drona a fost detectată de radarele MApN înainte de a pătrunde în România. Conform acestuia, aparatul a intrat în țară la 10:08, deasupra apelor teritoriale, la verticala unui punct aflat la 25 km sud-est de Sulina, iar cinci minute mai târziu a fost neutralizat deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. La ora 10:16, ISU Tulcea a emis o avertizare Ro-Alert pentru localnicii din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. De ce contează: escaladarea răspunsului și componenta diplomatică Nicușor Dan a anunțat că România va iniția un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi „fundamentat” pe cercetările aflate în desfășurare. Președintele a legat demersul de investigațiile Parchetului General, care au stabilit că drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în derulare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.” Reacția Guvernului și contextul ultimelor trei incidente Premierul Ilie Bolojan a calificat doborârea celor trei drone drept un semnal de „fermitate și curaj” în apărarea teritoriului național și a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, pe care a numit-o „inacceptabilă”. În ultimele zile, România a doborât trei drone: vineri, la ora 11:02, la Padina (județul Buzău); sâmbătă dimineață, la ora 8:30, la 10 km vest de Sfântu Gheorghe (Delta Dunării); duminică, în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră. Autoritățile indică faptul că protestul diplomatic va depinde de concluziile anchetelor în curs privind incidentele de sâmbătă și duminică. [...]
A treia dronă în trei zile a fost neutralizată în cinci minute , după ce a intrat neautorizat în spațiul aerian al României, într-un episod care pune presiune pe capacitatea de reacție și pe procedurile de apărare aeriană în zona Mării Negre, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că drona a fost detectată de radarele MApN încă din afara spațiului aerian românesc, a intrat în țară la ora 10:08 și a fost doborâtă cinci minute mai târziu, la 10:13, deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. Interceptarea a fost realizată de o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, în zona Sulina–Chilia. Dincolo de incidentul punctual, autoritățile indică o frecvență în creștere a acestor pătrunderi: președintele Nicușor Dan a transmis că este a treia dronă doborâtă în trei zile. În același mesaj, șeful statului a precizat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General , drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, folosită de Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei, iar investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. Alertare civilă și reacție politică: miza trece de la incident la procedură În paralel cu intervenția militară, locuitorii din județul Tulcea au primit duminică dimineață un mesaj RO-ALERT de „Alertă extremă” privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, cu recomandări de adăpostire și evitare a geamurilor și pereților exteriori. La nivel politic, Nicușor Dan a anunțat că protestul diplomatic al României față de Federația Rusă „va fi fundamentat pe aceste cercetări” și a calificat încălcările drept inacceptabile, subliniind că spațiul aerian al României este și spațiu aerian NATO și al Uniunii Europene. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.” Ce mai spune MApN: bilanț și mesaj operațional În mesajul său, ministrul Apărării a susținut că „eforturile din ultimele luni din cadrul MApN dau rezultate” și a punctat că patru din cele cinci drone doborâte până în prezent pe teritoriul țărilor UE din NATO ar fi fost neutralizate de piloți militari români. Premierul Ilie Bolojan a reacționat, la rândul său, afirmând că acțiunile Forțelor Aeriene Române, împreună cu aliații NATO, reprezintă „răspunsul necesar” la încălcări ilegale ale spațiului aerian sau maritim și a condamnat ferm încălcarea spațiului aerian românesc de către Federația Rusă. În acest moment, o parte din datele-cheie rămân în verificare oficială: pentru incidentele de sâmbătă și duminică, investigațiile sunt încă în desfășurare, iar demersurile diplomatice anunțate urmează să se bazeze pe concluziile acestor cercetări. [...]
Mesajul de la Bruxelles ridică miza operațională a apărării aeriene pe flancul estic , după ce România a doborât două drone în 24 de ore, iar președintele Consiliului European a legat explicit securitatea națională de cea a Uniunii, potrivit HotNews . Antonio Costa a transmis sâmbătă, într-o postare pe X, că pentru a doua oară în ultimele 24 de ore spațiul aerian al României a fost încălcat de incursiuni cu drone. Oficialul european a spus că UE este „pe deplin solidară cu România și cu cetățenii săi” și a felicitat autoritățile române pentru reacția „rapidă și eficientă”. „Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să consolidăm securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul frontierei sale estice.” Cele două incidente, în 24 de ore În dimineața de sâmbătă, o dronă care a pătruns în spațiul aerian național a fost doborâtă de militarii români la 10 kilometri de localitatea Sfântu Gheorghe, al doilea incident de acest tip în 24 de ore. Incidentul anterior a avut loc vineri: autoritățile au spus că drona era de tip Shahed (Geran-2 în denumirea rusească) și a fost doborâtă de forțele aeriene în județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. De ce contează: trecerea de la monitorizare la interceptare HotNews notează că, până vineri, niciuna dintre dronele care au intrat în spațiul aerian românesc nu fusese doborâtă. În schimb, militarii români mai realizaseră o astfel de intervenție în mai, într-o misiune de poliție aeriană în Estonia. În acest context, mesajul șefului Consiliului European indică faptul că astfel de incidente nu mai sunt tratate doar ca episoade punctuale, ci ca parte a unei presiuni de securitate pe frontiera estică, cu implicații directe pentru postura de descurajare a UE. [...]
Incidentele cu drone la granița de est riscă să devină o „normalitate”, iar miza pentru România nu mai este doar interceptarea, ci capacitatea de a gestiona o presiune permanentă asupra apărării aeriene și a infrastructurii logistice de la Dunăre , potrivit unei analize din Adevărul . România a înregistrat o premieră militară: un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național, după ce aparatul fără pilot ar fi intrat pe direcția Sulina–Brăila–Fetești și a fost distrus deasupra unui câmp dintre Padina și Pogoanele. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale, însă incidentul a generat alerte RO-Alert și o serie de întrebări legate de proceduri, capabilități și comunicare publică. În același text este menționată și o posibilă a doua interceptare, într-un interval scurt: la ora 8.30, „singurele informații disponibile” indicau că o nouă dronă ar fi fost doborâtă la aproximativ 10 kilometri vest de Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, informație atribuită Administrației Prezidențiale. Tipul dronei, proveniența, traseul și eventuala încărcătură nu erau confirmate la momentul redactării, iar Ministerul Apărării nu publicase încă un comunicat propriu, notează analiza. De ce contează: apărarea anti-dronă și „golurile” de informație Dincolo de succesul tactic, analiza pune accent pe întrebarea operațională: dacă România are deja sistemul american anti-dronă Merops (bazat pe senzori și drone interceptoare Surveyor asistate de inteligență artificială), declarat testat și operațional de Ministerul Apărării la 24 iunie 2026, de ce a fost nevoie de un avion de luptă și de o rachetă aer-aer pentru distrugerea dronei. Textul enumeră explicit informațiile pe care MApN nu le-a precizat despre Merops, deși sistemul este descris ca fiind mobil: câte sisteme au fost livrate; unde sunt amplasate; ce zonă acoperă fiecare; dacă sunt desfășurate permanent sau mutate în funcție de amenințare; dacă erau dislocate pe direcția Sulina–Brăila–Fetești în momentul incursiunii. Sunt avansate câteva explicații posibile (fără confirmare oficială): sistemul nu era desfășurat pe direcția de pătrundere, nu acoperă încă întreg teritoriul sau comanda a considerat mai rapidă folosirea patrulelor aeriene aflate deja în misiune (F-16 românești și Eurofighter italiene). NATO, interceptarea și traseul: întrebările rămase deschise Analiza mai indică patru zone de „tăcere” instituțională, cu implicații pentru modul în care România își gestionează postura de securitate pe flancul estic: Relația cu NATO : spre deosebire de Polonia (care a cerut consultări pe Articolul 4 în septembrie 2025 după incursiuni masive ale dronelor rusești) sau Estonia (după încălcări ale spațiului aerian), România nu a anunțat public intenția de a solicita consultări în cadrul Alianței, deși este vorba despre prima țintă distrusă efectiv de Forțele Aeriene Române de la începutul războiului din Ucraina. Eficiența interceptării în cadrul mecanismului aliat : generalul de brigadă Gheorghe Maxim a confirmat că două Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană Întărită la Baza Mihail Kogălniceanu au încercat primele să angajeze ținta; o rachetă a fost lansată, dar nu și-a atins ținta. Interceptarea finală a fost realizată de un F-16 românesc de la Baza 86 Fetești. Traseul dronei și ipoteza testării reacției : generalul Maxim a refuzat să speculeze dacă drona și-a urmat ruta programată sau zbura fără control (de exemplu, după bruiaj). Analiza notează că lipsa unei explicații timpurii privind un zbor „haotic” lasă deschisă și ipoteza că drona ar fi urmat intenționat un culoar dincolo de Delta Dunării, pentru a testa timpul de reacție și apropierea de infrastructură critică; generalul Maxim a respins explicit ideea că Baza 86 Fetești ar fi fost ținta. Contextul instituțional : Ministerul Apărării funcționează fără ministru titular, cu Radu Miruță interimar, iar textul menționează vulnerabilități precum funcții de conducere neocupate în zona informațiilor militare, controverse privind programul SAFE și contractul Piranha 5 cu General Dynamics European Land Systems (GDELS), precum și lacune legislative și procedurale privind detectarea, interceptarea și neutralizarea dronelor pe teritoriul național. Dunărea, coridor logistic și risc de securitate Miza se mută însă dincolo de incidentul punctual: analiza susține că Rusia își intensifică presiunea asupra infrastructurii portuare ucrainene, iar Dunărea devine un coridor logistic central al războiului. În acest context, sunt menționate mai multe evoluții cu impact economic și de securitate: între 7 și 21 iulie, Rusia ar fi desfășurat una dintre cele mai intense campanii împotriva infrastructurii maritime ucrainene, cu „cel puțin 23 de lovituri” și „17 atacuri directe asupra navelor comerciale”, ceea ce ar fi redus traficul prin porturile din zona Odesa; operatori mari, precum Maersk, și-ar fi suspendat activitatea, iar o parte din fluxuri ar fi fost redirecționate către Constanța; pe 24 iulie, „aproximativ cincisprezece” drone Shahed ar fi lovit infrastructura portului Reni. În logica descrisă de autor, dacă Odesa nu mai poate funcționa la capacitate normală, Rusia ar încerca să blocheze și ultima rută rămasă deschisă pentru exporturile ucrainene, iar asta crește riscul ca drone, fragmente sau muniții să ajungă pe teritoriul României, mai ales în condițiile în care Reni și Ismail sunt la câteva sute de metri de graniță. Concluzia analizei este că România a demonstrat capacitatea de a doborî o dronă, dar provocarea imediată ține de pregătirea pentru repetarea incidentelor și de transmiterea unei strategii coerente – inclusiv prin comunicare – într-un context în care Dunărea capătă rol de linie logistică și, implicit, de zonă de presiune militară. [...]
A patra incursiune în patru zile a declanșat din nou procedurile de alertare și interceptare în Dobrogea , după ce o țintă aeriană neidentificată a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian al României, în zona Sulina, potrivit G4Media , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Din perspectivă operațională, repetarea zilnică a incidentelor menține forțele aeriene în regim de reacție rapidă și obligă autoritățile să folosească, din nou, mecanismele de avertizare a populației. MApN arată că luni dimineață, 27 iulie, sistemul de supraveghere radar a detectat ținta în apropierea localității Sulina. La ora 08:47 a fost emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județul Tulcea, privind riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian. La ora 08:53, două aeronave de luptă F-16 ale Bazei 86 Aeriene Fetești au decolat pentru interceptare. Conform datelor oficiale, obiectul a evoluat doar pentru o perioadă scurtă în spațiul aerian național, după care a părăsit teritoriul României, îndreptându-se către Ucraina. MApN notează că, la scurt timp după trecerea „frontierei fluviale”, au fost raportate explozii puternice pe teritoriul ucrainean, ceea ce „sugerează” că ținta ar fi putut fi o dronă de atac. Informația privind natura exactă a obiectului rămâne, însă, formulată ca ipoteză în comunicarea oficială. Incidentul de luni vine după trei zile consecutive (vineri, sâmbătă și duminică) în care forțele aeriene române au doborât, în fiecare zi, câte o dronă în spațiul aerian al României. [...]
