Știri
Știri din categoria Apărare
România vrea să pună în funcțiune în zilele următoare sistemul „Merops” de drone interceptoare cu AI, după două săptămâni de teste la poligonul militar Capu Midia, într-un demers menit să întărească reacția la incursiunile repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței cu Ucraina, potrivit Biziday.
Testele au inclus drone interceptoare, radare, senzori și echipamente de bruiaj, folosite împreună cu sistemele deja existente în dotarea Armatei Române. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că testele au fost „parțial reușite”, după ce una dintre drone a ratat ținta în urma unei manevre prea bruște, dar a argumentat că sistemul „ar putea reduce numărul situațiilor pe care nu le putem gestiona”.
„Merops” a fost dezvoltat de o companie fondată de fostul director executiv al Google, Eric Schmidt, și este deja utilizat de Ucraina și Polonia. Potrivit unor oficiali NATO, sistemul include, de regulă:
Autoritățile indică faptul că sistemul ar urma să fie folosit în special în zone sensibile, precum regiunea Dunării, pentru a întări capacitatea de reacție la atacuri cu drone.
În prezent, apărarea aeriană a României include avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete antiaeriene Chiron și tunuri Gepard. România, stat NATO și UE, are o frontieră de aproximativ 650 km cu Ucraina și s-a confruntat în repetate rânduri cu pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul său aerian în timpul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.
Separat, România și Ucraina intenționează să colaboreze pentru producția de drone prin mecanismul european de finanțare SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, conform informațiilor atribuite de Biziday agenției Reuters.
Recomandate
MApN ia în calcul evacuări temporare în zona din Galați unde s-au prăbușit fragmente ale unei drone, pe fondul evaluărilor privind un posibil risc de explozie, potrivit Mediafax . Miza imediată este una operațională: securizarea perimetrului și recuperarea resturilor în condiții de siguranță, înainte ca autoritățile să poată confirma dacă aparatul avea încărcătură explozivă. Cristi Popovici, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale , a spus într-o intervenție la Digi24 că evacuarea ar putea fi preventivă și limitată ca durată, pentru a permite ridicarea fragmentelor și punerea zonei în siguranță. „E posibil, ca să ridicăm de acolo fragmentele de dronă și să punem zona în siguranță, e posibil ca pe o rază de, nu știu, 20-30-50 de metri să fie evacuată zona, temporar, pentru câteva minute, câteva zeci de minute, până o luăm și până predăm resturile autorităților.” Ce știe MApN despre incident și ce verifică acum Potrivit lui Popovici, în noaptea de vineri spre sâmbătă au fost urmărite „15 drone” în proximitatea frontierei cu Ucraina, până când au dispărut deasupra localității Reni, de unde au fost raportate „explozii multiple”. Oficialul a afirmat că una dintre drone „a scăpat din acest roi” și a ajuns deasupra lacului Brateș, lovind o proprietate în localitatea Galați. În paralel, autoritățile fac evaluări pentru a stabili dacă drona era înarmată cu explozibil. Popovici a precizat că la fața locului se află militari din batalionul 300 ISR, care sprijină Poliția și IGSU pentru securizarea zonei, precum și un detașament de intervenție cu specialiști în neutralizarea munițiilor. „Așteptăm evaluarea de la echipele noastre, nu putem confirma la un moment dat.” Context: RO-Alert și avioane ridicate de la sol MApN a mai transmis că radarele românești au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian național, în zona județului Tulcea. În acest context, autoritățile au emis un avertisment RO-Alert și au ridicat două avioane. Totodată, resturi de dronă s-au prăbușit în Galați, în zona Bariera Traian. Popovici a mai spus că, din „44 de situații” de până acum în care au fost identificate drone sau resturi provenite de la drone, „până acum nu au fost încărcate explozive la bord”, subliniind însă că în cazul de față evaluarea este încă în curs. [...]
Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și prăbușirea ei într-o zonă locuită din Galați ridică din nou presiunea operațională pe apărarea aeriană de la granița de est, după ce două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la Fetești în timpul nopții, potrivit Euronews , care citează informările Ministerului Apărării Naționale (MApN). MApN a transmis că radarele militare au detectat, pe timpul nopții, drone care au survolat în apropierea spațiului aerian al României, iar una dintre acestea a intrat în spațiul aerian național și s-a prăbușit într-un cartier din municipiul Galați. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale. Reacția operațională: Eurofighter ridicate de la Fetești Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice au decolat la ora 02:00 de la Baza 86 Aeriană Fetești . Potrivit informării MApN, piloții au stabilit contact radar cu o țintă aflată la aproximativ 1,5 kilometri de Reni, deasupra teritoriului ucrainean, și au primit permisiunea de a acționa împotriva dronelor. Ce s-a întâmplat la sol în Galați La ora 02:31, locuitorii din Galați au sunat la 112 și au semnalat căderea unui obiect în zona Bariera Traian. În urma incidentului, au fost afectate o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate. Colonelul Daniel Nistor, purtător de cuvânt al MApN, a precizat că fragmente de dronă au fost identificate în mai multe puncte din zonă, iar perimetrul este securizat de Poliția Română și militari ai MApN. De ce contează Incidentul este prezentat de MApN drept unul dintre cele mai serioase din ultima perioadă în România, în contextul atacurilor repetate ale Rusiei în apropierea graniței, cu efecte directe asupra modului în care sunt gestionate alertele și intervențiile de apărare aeriană în proximitatea frontierelor. [...]
Declarațiile șefului Pentagonului ridică din nou miza politică a „puterilor de război” ale președintelui SUA , într-un moment în care administrația Trump este contestată în Congres pentru conflictul început împreună cu Israelul împotriva Iranului, potrivit G4Media . Pete Hegseth , prezentat drept „secretar de război” al Statelor Unite, a elogiat „rezultatele militare decisive” în războiul împotriva Iranului și a susținut că forțele armate americane ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace „în fiecare an”, pe motiv că ar garanta securitatea globală. „Singura instituţie care ar trebui să câştige Premiul Nobel pentru Pace în fiecare an sunt forţele armate ale Statelor Unite, pentru că suntem garantul securităţii şi protecţiei nu doar ale ţării noastre, ci şi ale multor oameni în această lume.” Rebranduirea Departamentului Apărării și doctrina „pace prin forță” Hegseth a răspuns la o întrebare venită de la site-ul TMZ, acreditat la Washington, despre posibilitatea schimbării din nou a denumirii Departamentului Apărării — redenumit anterior „Departamentul de Război” — în „Departamentul Păcii”. În toamna anului trecut, Donald Trump a semnat un ordin prezidențial prin care Departamentul Apărării a fost redenumit Departamentul de Război, notează articolul. Hegseth a justificat schimbarea prin ideea de „pace prin forță”, susținând că sloganul nu ar fi „doar cuvinte goale” și că scopul final al războiului ar fi obținerea păcii. Tot în același context, oficialul a afirmat că rolul său este să se asigure că forțele americane pot exercita „violență maximă” asupra adversarilor. Presiune politică internă: acuzații de depășire a prerogativelor Pe fond, declarațiile vin pe fondul criticilor din partea democraților din Congres, care acuză administrația Trump de depășirea prerogativelor, în condițiile în care președintele nu ar fi avut aprobarea legislativului pentru războiul inițiat împreună cu Israelul împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului. Minoritatea democratică ar fi încercat fără succes să adopte măsuri care să limiteze prerogativele de război ale președintelui. Context: miza simbolică a Premiului Nobel Articolul mai arată că Trump și-a exprimat public dorința de a primi Premiul Nobel pentru Pace și a criticat Comitetul Nobel norvegian după ce nu a primit distincția în 2025, deși susține că a pus capăt mai multor conflicte internaționale. [...]
Războiul din Iran este urmărit la Beijing ca un exercițiu practic pentru scenarii din jurul Taiwanului , inclusiv pentru o posibilă „carantină” maritimă sau blocadă, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează comentarii EFE preluate de Agerpres. În timp ce conflictul rămâne într-o fază incertă, cu armistițiul prelungit și cu refuzul Iranului de a redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, China ar extrage lecții operaționale și strategice despre cum reacționează SUA într-un război prelungit. Strâmtori, blocade și „carantină” maritimă: lecția Ormuz pentru Taiwan Unul dintre punctele centrale pentru analiști este modul în care Iranul ar fi transformat controlul asupra Strâmtorii Ormuz într-o armă politică și militară. William Yang, analist la Crisis Group, spune că această experiență ar întări la Beijing ideea de a continua dezvoltarea mijloacelor pentru „un control eficient asupra Strâmtorii Taiwan” și a altor rute maritime din jurul insulei. În declarații pentru EFE, Yang apreciază că armata chineză s-ar putea concentra pe dezvoltarea capacităților de a impune o „carantină” maritimă eficientă sau o blocadă în jurul Taiwanului. Uzura SUA și vulnerabilități ale dispozitivului american Analiști chinezi citați în material susțin că războiul ar oferi Chinei un „avantaj strategic uriaș” prin observarea, în timp real, a răspunsului Statelor Unite la un conflict de durată, a tensiunilor din aparatul militar american și a capacității Washingtonului de a gestiona mai multe crize simultan. Zhu Zhaoyi, director executiv al Institutului de Studii din Orientul Mijlociu de la Universitatea din Beijing, a declarat într-un interviu publicat de South China Morning Post că acest conflict are valoare pentru China „în special în plan militar”, argumentând că prelungirea luptelor ar reduce „decalajul generațional” dintre armata americană și cea chineză. Separat, Tian Wenlin, profesor la Universitatea Renmin, a afirmat – potrivit Phoenix TV – că amploarea globală a bazelor SUA ar însemna și „multe puncte slabe”, iar instalațiile americane din statele din Golf ar fi devenit „ținte sigure” pentru rachetele iraniene. În aceeași linie, Song Zhongping, citat de Global Times, susține că „pregătirea reală de luptă” a armatei americane ar fi sub nivelul proiectat public. Drone, rachete și riscul „asimetric”: avertisment pentru Beijing Yang mai avertizează că folosirea dronelor și rachetelor de către Iran împotriva instalațiilor și obiectivelor americane din Golf ar funcționa și ca semnal de prudență pentru China, în condițiile în care Taiwanul încearcă să dezvolte „capacități de luptă asimetrice” (adică mijloace mai ieftine și mai flexibile, menite să compenseze inferioritatea numerică sau tehnologică). Dincolo de front: securitatea informațiilor și vulnerabilitatea comenzii Wing Lok Hung, profesor la Universitatea Chineză din Hong Kong, a declarat pentru EFE că Beijingul ar putea învăța și cum să evite sabotaje și scurgeri de informații sensibile către presupuse rețele de spionaj străine, inclusiv date despre locația liderilor politici și militari de rang înalt. În acest context, Hung leagă eliminarea la începutul războiului din Iran a liderului suprem iranian Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt de existența unor informații secrete și operațiuni coordonate, ceea ce ar muta atenția asupra vulnerabilităților din structura de comandă. Pe tema accesului la tehnologie americană recuperată de Iran, expertul se declară rezervat: consideră „puțin probabil” ca China să obțină astfel de tehnologii, deși ar putea beneficia din analizarea „rămășițelor de drone sau rachete americane interceptate”. În schimb, spune el, ar fi „mai probabil” ca Rusia să primească tehnologie americană recuperată de Iran. Ce urmează, potrivit analiștilor În evaluarea lui Yang pentru EFE, Beijingul va continua să monitorizeze îndeaproape operațiunile militare ale SUA și Iranului și va încerca să includă „lecții utile” în strategiile sale privind Taiwanul și vecinătatea imediată. Pentru companii și piețe, miza rămâne legată de riscul de blocaje maritime în strâmtori strategice, care pot deveni rapid instrumente de presiune și negociere în crize regionale. [...]
Grecia încearcă să mute o parte din bugetul de înzestrare către producția internă , într-un efort de a construi o bază industrială de apărare orientată și spre export, potrivit G4Media . Pivotul vine pe fondul unui plan de modernizare a armatei elene, lansat anul trecut, care prevede investiții de aproximativ 25 de miliarde de euro până în 2036 (aprox. 125 miliarde lei). În centrul acestei strategii este exemplul Theon , companie din Koropi (suburbie a Atenei) care produce echipamente de teleoptică și revendică 65% din piața mondială a echipamentelor de vedere nocturnă pentru forțele armate. Firma livrează pentru 72 de forțe armate și are în portofoliu atât Marina SUA, cât și armata germană, pe fondul unei extinderi accelerate și al unui volum mare de comenzi. De ce contează: o schimbare de politică industrială, nu doar de achiziții Grecia a mizat tradițional pe cumpărarea de sisteme de armament scumpe din străinătate (în special din Franța), însă Statul Major elen promovează acum fabricarea de echipamente „made in Greece”, cu obiectivul de a păstra o parte mai mare din cheltuielile de apărare în economia locală și de a crea capacități exportabile. În acest context, premierul Kyriakos Mitsotakis a explicat că ținta nu este doar cheltuirea bugetului de înzestrare, ci direcționarea unei părți importante a fondurilor către dezvoltarea unui ecosistem industrial de apărare dinamic, capabil și de export. Actorii și infrastructura: HCDI, exporturi și clauze „offset” Piatra de temelie a transformării este Centrul elen pentru apărare și inovare (HCDI), creat acum doi ani, cu rolul de a conecta sectoarele civil și militar. Armata formulează cerințe către HCDI, iar centrul lansează apeluri de proiecte, inclusiv pentru dezvoltarea unei drone tactice de luptă. Pe lângă Theon, materialul menționează mai mulți actori care susțin această orientare: compania publică aerospațială EAB, care a dezvoltat un sistem anti-dronă „deja testat în luptă”; EFA, societate care dezvoltă, între altele, sisteme de inteligență software; șantierele navale din Skaramangas; Metka, filială a multinaționalei Metlen și subcontractor al KNDS France și Naval Group. În lipsa unor comenzi publice semnificative, o parte importantă a industriei s-a sprijinit pe exporturi, ajutată de clauze „offset” (obligații contractuale prin care o parte din producție este încredințată furnizorilor locali). Aceste clauze sunt descrise ca fiind acum „sistematice” în contractele încheiate de Grecia. Dimensiunea economică: concentrarea veniturilor în câțiva jucători Christian Hadjiminas, fondatorul Theon (și inițiator al EFA), afirmă că cele două companii reprezintă „peste 75% din cifra de afaceri totală a industriei grecești de apărare”, cu venituri estimate la 700 de milioane de euro pentru acest an (aprox. 3,5 miliarde lei). În același timp, Hadjiminas susține că Grecia „nu mai este doar un client, ci un partener” și cere companiilor franceze „să facă mai mult” pentru a investi în țară — un semnal că Atena urmărește să-și crească ponderea locală în lanțurile de producție, nu doar să cumpere echipamente finite. [...]
Israel își direcționează încă 200 mil. dolari (aprox. 920 mil. lei) către muniție produsă intern, mizând pe autonomie operațională pe termen scurt , potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Ierusalim spune că achiziția vizează muniții pentru luptele „pe termen scurt” și că furnizorul este compania israeliană Elbit Systems . Contractul prevede ca munițiile să fie fabricate în instalațiile Elbit Systems din Israel, ceea ce, în logica autorităților, reduce dependența de livrări externe într-un moment în care ritmul consumului de muniție poate pune presiune pe lanțurile de aprovizionare. De ce contează: securizarea aprovizionării și accelerarea livrărilor Ministrul Apărării, Israel Katz , a justificat achiziția de la o companie locală prin obiectivul de a consolida independența Israelului în industria de apărare, notează Agerpres (citată de Economica). Mesajul central al ministerului este că armata trebuie să poată acționa „cu forță și rapiditate” fără să depindă de factori externi. Context: achiziții repetate de muniție de la același furnizor La sfârșitul lunii martie, Israelul anunțase o altă achiziție de „zeci de mii” de muniții terestre, tot de la Elbit Systems, în valoare de 48 de milioane de dolari (aprox. 221 mil. lei). Noua comandă, de 200 de milioane de dolari, indică o continuare a strategiei de a acoperi necesarul imediat prin producție internă și contracte rapide cu furnizori locali. [...]
