Știri
Știri din categoria Apărare
Congresul SUA a cerut Forțelor Aeriene să evalueze reluarea producției C-17, iar Boeing spune că este „încurajat” de discuțiile cu operatori potrivit TWZ. Miza este una operațională și industrială: flota existentă este intens utilizată, iar alternative occidentale directe pentru această clasă de avion de transport strategic nu sunt, în prezent, în producție.
Comitetul pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților a introdus cerința într-un raport care însoțește proiectul anual de lege de politică de apărare (NDAA), solicitând un briefing oficial despre fezabilitatea achiziției de noi C-17 Globemaster III. Forțele Aeriene americane au primit ultimul C-17 în 2013 și au în serviciu aproximativ 222 de aeronave; Boeing a închis complet linia C-17 în 2015.
Briefingul cerut ar trebui să acopere, cel puțin, cinci zone, cu accent pe costuri, calendar și capacitatea industriei de a reporni producția:
În raport, comitetul notează că flota actuală „continuă să suporte cerințe operaționale semnificative” și avertizează că presiunea ar putea crește.
Boeing afirmă că lucrează cu clienții pentru soluții care să le acopere nevoile de misiune, inclusiv parteneriate de dezvoltare și producție, și că este mândră de sprijinul acordat capabilităților C-17 pentru U.S. Air Force și parteneri aliați. Separat, un executiv Boeing declara anul trecut pentru Shephard Defense că discuțiile cu o țară neprecizată privind o eventuală reluare erau într-un stadiu incipient.
Totuși, costul și prețul unitar al unor C-17 noi sunt incerte, iar repornirea depinde de factori precum existența sculelor și a know-how-ului, starea lanțurilor de furnizori și disponibilitatea spațiilor de producție. Un element concret: Boeing a vândut în 2019 facilitățile din Long Beach (California) unde a fost construită seria inițială de C-17.
TWZ plasează discuția despre C-17 și în contextul programului Next Generation Air Lift (NGAL), unde Forțele Aeriene au în vedere, în planurile actuale, o singură platformă care să înlocuiască atât C-17, cât și C-5 Galaxy. În paralel, există deja întrebări despre realismul planului de a menține C-17 în serviciu până în 2075, pe fondul uzurii operaționale acumulate în ultimii ani.
În același timp, opțiunile comparabile sunt limitate: în SUA și „în Vest” nu există un echivalent direct al C-17 în producție, iar analogi globali menționați sunt în principal modele din China și Rusia. În acest cadru, Congresul cere explicit și evaluarea unor soluții complementare (cargo derivat comercial și/sau extinderea CRAF) care ar putea prelua o parte din transporturile din zonele din spate, eliberând C-17 pentru misiuni mai solicitante.
Până la briefingul cerut pentru 1 martie 2027, rămâne deschisă întrebarea dacă SUA (și eventual parteneri internaționali) ar putea justifica economic și industrial repornirea unei linii închise de un deceniu. Deocamdată, Boeing nu exclude scenariul, iar presiunea operațională asupra flotei existente este argumentul central care împinge discuția în zona deciziei politice și bugetare.
Recomandate
Germania recurge la detașări obligatorii pentru a-și completa brigada din Lituania , o mișcare cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3 . Decizia vine pe fondul dificultăților de recrutare a unui număr suficient de voluntari pentru unitatea care urmează să fie staționată permanent în Lituania. Conform informațiilor citate de Antena 3, publicația Bild a relatat că primii militari ar putea primi ordinul de a servi în Lituania începând cu sfârșitul lunii septembrie, iar ordinul ar putea viza până la 1.000 de membri ai Bundeswehr-ului. Cei detașați obligatoriu au dreptul să conteste decizia în instanță. Ținta: o brigadă permanentă de 4.800 de militari până la finalul lui 2027 Planul Berlinului este ca, până la sfârșitul anului 2027, Brigada 45 Blindate să ajungă la aproximativ 4.800 de militari germani și să fie staționată permanent în Lituania, pe flancul estic al NATO. Baza principală ar urma să fie la Rūdninkai, la aproximativ 30 de kilometri de Belarus, iar obiectivul declarat este descurajarea Rusiei. Bild a relatat în premieră despre detașările obligatorii planificate, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat ulterior măsurile. În prezent, aproape 80% dintre posturile brigăzii din Lituania sunt ocupate de voluntari. Ministerul a transmis, într-un comunicat citat de Antena 3, că „se preconizează că numărul detașărilor obligatorii va fi de câteva sute”, subliniind că menținerea capacității operaționale a Bundeswehr-ului este „prioritatea absolută” și criteriul decisiv pentru măsuri. Context: redislocări cu tancuri, drone și deficit de personal Euronews a însoțit doi militari din Batalionul 203 de Tancuri în timpul exercițiului „Freedom Shield”, desfășurat în iunie anul trecut; batalionul urmează să fie redislocat pe flancul estic al NATO până la sfârșitul lui 2027. Într-un interviu pentru Euronews, comandantul batalionului, locotenent-colonelul Oliver Kaufmann, a spus că majoritatea militarilor din subordinea sa sunt dispuși să meargă voluntar în Lituania. În rândul forțelor deja staționate în Lituania, gradul de ocupare a posturilor este de aproximativ 92%, inclusiv în cadrul grupului de luptă multinațional prezent acolo din 2017. Totuși, Batalionul 203 de Tancuri și Batalionul 122 de Infanterie Mecanizată nu urmează să fie transferate în Lituania decât în 2027, iar potrivit surselor citate, aproximativ 40% din personalul militar necesar lipsește încă. Mesaj politic: Merz vorbește despre „săptămâni sau luni” decisive La Summitul Arctic de la Rovaniemi (Finlanda), cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că Europa ar putea intra într-o perioadă decisivă pentru securitate. „Cel mai probabil, ne aflăm în fața unor momente decisive, măsurate poate în săptămâni sau luni, pentru apărarea libertății și păcii pe continentul nostru.” Merz a adăugat că, dacă Rusia „reușește”, consecințele ar fi „imprevizibile și fără precedent” inclusiv pentru Germania, potrivit declarațiilor citate în articol. [...]
Doborârea dronei deasupra Lituaniei ridică miza operațională a poliției aeriene NATO în statele baltice , într-un context de intruziuni repetate și de presiune regională legată de războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Președintele lituanian Gitanas Nauseda a anunțat că o dronă care a încălcat spațiul aerian al Lituaniei „a fost doborâtă rapid” în cursul nopții de avioane de vânătoare ale NATO. Nauseda nu a precizat cui aparținea drona. În mesajul publicat pe rețeaua socială X, liderul de la Vilnius a legat incidentul de deteriorarea mediului de securitate din regiune, pe fondul intensificării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și a susținut că pregătirea NATO este „vitală” pentru statele din zonă. Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a transmis la rândul său mulțumiri aliaților, afirmând că prezența acestora contribuie la protejarea spațiului aerian și la consolidarea securității, adăugând că NATO „rămâne vigilentă, angajată și pregătită”. Unde a căzut drona și ce se știe despre incident Postul public de radio lituanian LRT, citând Centrul național de gestionare a crizelor (NKVC), a relatat că drona a căzut într-o zonă rurală din apropierea lacului Kaunas, în centrul țării. Agerpres notează că Lituania, Letonia și Estonia — state care au frontieră cu Rusia și au fost republici sovietice — înregistrează în mod regulat intruziuni de drone pe teritoriile lor. Context: un tipar de interceptări și acuzații privind devierea dronelor Incidentul vine după un caz din 19 mai, când un avion de vânătoare al NATO a doborât deasupra Estoniei o dronă ucraineană, descrisă ca prima interceptare a unei drone străine pe cerul unui stat baltic de către poliția aeriană a NATO de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. În același context, europenii susțin că Rusia ar devia deliberat de la traiectorie dronele ucrainene care au ca țintă instalații industriale și terminale petroliere din regiunea Sankt Petersburg, în Golful Finlandei. [...]
Războiul cu Iran a creat „goluri strategice” în stocurile de muniție ale SUA , după ce costurile operațiunilor și consumul de armament au depășit capacitatea de reaprovizionare, potrivit unui raport al inspectoratului general al Pentagonului citat de Focus . Raportul, transmis obligatoriu Congresului SUA și publicat luni (ora locală), arată că între 28 februarie și 30 iunie costurile operațiunilor au ajuns la 33,4 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), din care 22,3 miliarde dolari (aprox. 100 miliarde lei) au fost doar pentru muniția consumată. Documentul vorbește despre „lipsuri strategice de stoc” și „blocaje la nivelul industriei” în aprovizionarea cu muniție. Presiune operațională: pierderi în flota aeriană și drone Pe lângă problema muniției, raportul inventariază și pierderi ale flotei aeriene americane, inclusiv: patru avioane de luptă F-15 distruse; un avion F-35 avariat; șapte avioane cisternă KC-135 avariate; până la 30 de drone MQ-9 Reaper distruse. Contradicție cu mesajul politic: „stocuri practic nelimitate” În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a respins în mod repetat îngrijorările legate de o posibilă criză de muniție și a vorbit recent despre stocuri „practic nelimitate”. Tot luni, el a scris pe rețeaua sa Truth Social că SUA ar produce „mai multe arme rafinate” decât oricând în istorie, notează publicația. Costuri încă neincluse: pagube pe baze militare din regiune Raportul mai menționează că atacuri iraniene au avariat sau distrus „sute de clădiri și structuri” pe baze militare americane din regiune. Aceste pagube nu au fost incluse în calculul costurilor războiului, deoarece nu este clar dacă toate bazele vor fi reconstruite și cine ar urma să plătească. [...]
Recuperarea unei drone presupus rusești pe litoralul polonez ridică miza de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un context în care incursiunile cu drone în regiune se repetă și cresc riscul de incidente cu efecte economice și operaționale, inclusiv asupra transporturilor și infrastructurii. Informațiile sunt prezentate de Economica . Armata poloneză „a localizat și a recuperat o dronă din Marea Baltică, lângă plaja din Rusinowo, aproape de Jaroslawiec”, potrivit ministrului apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , care a indicat că o „inspectare preliminară” arată că ar fi vorba despre o dronă rusească. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului operațional al Forțelor armate poloneze, Jacek Goryszewski, a declarat pentru postul privat TVN24 că drona ar fi putut veni din apele internaționale și că „pare să fie o Gerbera ” – descrisă ca o dronă aeriană ieftină, cu rază lungă de acțiune, realizată din materiale precum placaj și material spongios. Acest tip de dronă este folosit adesea ca momeală, dar poate transporta și explozibili. Potrivit aceleiași declarații, drona a fost recuperată de o navă hidrografică în largul coastei localității Rusinowo și se afla ulterior pe plajă, în timp ce autoritățile desfășurau verificări în zonă. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea și funcționarea infrastructurii Episodul se înscrie într-un tipar mai larg: țările de pe flancul estic al NATO au fost scena unor incursiuni repetate cu drone, alimentând temerile că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele alianței. În plan practic, astfel de incidente pot forța măsuri suplimentare de supraveghere și intervenție, cu impact asupra operațiunilor maritime și de coastă. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că statele NATO ar trebui să se aștepte la o creștere a „provocărilor” din partea Moscovei, potrivit materialului. Context: incidente care ating și transportul Economica notează și un alt incident relatat de Reuters: o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri în apropiere de granița Ucrainei cu Polonia, duminică, la scurt timp după ce fostul prim-ministru britanic Boris Johnson și alți diplomați europeni folosiseră aceeași linie. [...]
România cere accelerarea Hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră , o inițiativă comună cu Bulgaria, pe care o consideră esențială pentru contracararea amenințărilor hibride și pentru stabilitatea rutelor de tranzit, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , după o reuniune de lucru cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, găzduită de Ambasada Irlandei, în contextul președinției rotative irlandeze a Consiliului UE. În intervenția sa, Țoiu a legat explicit securitatea la Marea Neagră de securitatea alimentară globală și de interesul direct al României în menținerea unor rute de tranzit stabile, arătând că, „ca principal producător de cereale din UE”, România are o miză majoră în această ecuație. Ce solicită România pe componenta de apărare Ministrul interimar afirmă că a cerut două direcții principale la nivel european: întărirea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene; operaționalizarea rapidă a Hub-ului de securitate maritimă România–Bulgaria , descris ca instrument pentru contracararea amenințărilor hibride. Legătura cu investițiile și conectivitatea regională În același context, Țoiu a susținut că integrarea pieței europene depinde de „conexiuni fizice rapide” și a enumerat infrastructura de transport, comunicații și energie (autostrăzi, poduri, căi ferate, cabluri de date, rețele energetice). Ea a cerut continuarea și extinderea investițiilor din fonduri naționale și europene, inclusiv prin SAFE, către vecinii aflați pe drumul aderării la UE. Context politic și agendă externă Pe lângă dosarul de securitate, ministrul interimar a indicat că România rămâne angajată în grupul „Prietenii Coeziunii” și susține un buget european „ambițios” pentru perioada 2028–2034, fără „sacrificarea coeziunii”, precum și simplificarea regulilor pentru accesul IMM-urilor la instrumente europene de competitivitate și inovare. Totodată, Țoiu a menționat susținerea pentru extinderea UE în Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică, precum și pregătirea formatelor diplomatice pentru Adunarea Generală a ONU din această toamnă, unde prioritatea ar rămâne dezescaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
România își leagă tranziția la F-35 de cooperarea industrială și de infrastructură cu aliații nordici , pe fondul accelerării agendei de apărare pe flancul NATO. Într-un mesaj transmis după vizita la baza militară Lapland Air Wing , președintele Nicușor Dan a indicat explicit că Bucureștiul vrea să aprofundeze colaborarea cu Finlanda pe zona de pregătire a piloților, infrastructura bazelor și întreținere, inclusiv cu componentă de „producție industrială”, potrivit news.ro . Vizita a avut loc la Rovaniemi, în marja Summitului European al Arcticii, iar șeful statului a descris puterea aeriană drept una dintre cele mai vizibile expresii ale solidarității europene și aliate „de la Arctica până la Marea Neagră”. În același context, Nicușor Dan a spus că a văzut „ce înseamnă să fie apărat, zi de zi, flancul nordic al NATO”. De ce contează: F-35 înseamnă mai mult decât achiziție, înseamnă capacitate de operare Mesajul central al președintelui a fost că România și Finlanda se află pe un traseu similar de modernizare: baza Lapland Air Wing „marchează începutul capacității Finlandei de a opera avioane F-35”, iar România urmează să treacă „de la F-16 la F-35 în anii următori”. În această logică, cooperarea invocată nu se limitează la schimburi de experiență, ci vizează elemente operaționale care condiționează efectiv punerea în serviciu a unei noi platforme aeriene: pregătirea piloților; infrastructura bazelor; întreținerea; producția industrială (menționată ca direcție de învățare reciprocă). Ce a spus președintele În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cele două capete ale flancului NATO: „Rovaniemi şi bazele aeriene din România se află la capetele opuse ale aceluiaşi flanc, dar drumurile noastre converg.” Șeful statului a mai transmis că România este pregătită să aprofundeze cooperarea cu Finlanda, în linie cu nevoile de tranziție către F-35. Context diplomatic: discuții și cu Germania pe industria de apărare Înaintea vizitei, duminică, președintele a avut o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz , în care au fost discutate situația de securitate de pe Flancul Estic „în contextul amenințărilor ruse”, dar și potențialul cooperării româno-germane în industria de apărare. Tot duminică, Nicușor Dan a participat la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo. Președintele participă luni la a doua zi a Summitului European pentru Arctica. În informațiile transmise de sursă nu sunt menționate acorduri semnate sau calendare concrete pentru proiecte comune; rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor traduce în inițiative operaționale sau industriale punctuale. [...]
