Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își propune să-și extindă capacitatea de lovire până la 2.000 km printr-un plan de dezvoltare a Forțelor de Rachete și Artilerie până în 2030, aprobat de comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi, potrivit Adevărul. Miza operațională este reducerea dependenței de muniția din străinătate și de armamentul de calibru sovietic, într-un moment în care Kievul își intensifică loviturile asupra infrastructurii militare și industriale ruse.
Planul vine la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat un proces amplu de reformă militară, care vizează atât condițiile de serviciu ale militarilor, cât și consolidarea capacităților de luptă.
Sîrskîi indică mai multe vulnerabilități care afectează eficiența artileriei: dependența de muniție din afara țării, dificultăți logistice generate de folosirea simultană a mai multor tipuri de sisteme, raza limitată a unor echipamente și lipsa mijloacelor suficiente de recunoaștere pentru identificarea țintelor.
Strategia prevede înlocuirea treptată a sistemelor de artilerie de calibru sovietic cu echipamente produse în Ucraina, menținând totodată unele dintre cele mai performante sisteme occidentale deja aflate în serviciu. Conducerea militară de la Kiev leagă această direcție de lecțiile acumulate în peste trei ani de război, care ar fi arătat nevoia unei industrii de apărare capabile să susțină independent armata.
„În timp ce ducem un război dificil astăzi, trebuie să construim simultan armata viitorului”, a declarat Sîrskîi.
Un obiectiv central este dezvoltarea și producția în serie a unor rachete de croazieră și balistice capabile să lovească ținte la distanțe de până la 2.000 de kilometri. Potrivit comandantului ucrainean, armata ar trebui să poată lovi obiective „la toate nivelurile” dispozitivului militar rus, de la zonele de front până la infrastructura strategică din adâncul teritoriului Federației Ruse.
În logica acestui plan, Kievul urmărește crearea unui „sistem echilibrat de lovire”, menit să mențină presiunea asupra adversarului și să reducă avantajul numeric al armatei ruse.
Reforma pune accent și pe un sistem modern de recunoaștere pentru artilerie. Sîrskîi susține că eficiența focului depinde direct de viteza cu care informațiile sunt colectate, analizate și transmise către unitățile de luptă, iar în acest context Ucraina investește în drone de recunoaștere, senzori și sisteme digitale de coordonare a focului.
De la începutul anului 2026, Ucraina și-a extins campania de lovituri la distanță medie și lungă, vizând baze militare, instalații industriale și obiective energetice aflate mult în spatele frontului. Majoritatea operațiunilor ar fi realizate cu drone și rachete dezvoltate de industria ucraineană.
În paralel, potrivit datelor prezentate de Sîrskîi, în luna mai forțele ucrainene au recucerit aproape 100 de kilometri pătrați mai mult decât au pierdut, iar de la începutul anului suprafața totală recuperată depășește 600 de kilometri pătrați.
Recomandate
Congresul SUA a cerut Forțelor Aeriene să evalueze reluarea producției C-17, iar Boeing spune că este „încurajat” de discuțiile cu operatori potrivit TWZ . Miza este una operațională și industrială: flota existentă este intens utilizată, iar alternative occidentale directe pentru această clasă de avion de transport strategic nu sunt, în prezent, în producție. Comitetul pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților a introdus cerința într-un raport care însoțește proiectul anual de lege de politică de apărare (NDAA), solicitând un briefing oficial despre fezabilitatea achiziției de noi C-17 Globemaster III. Forțele Aeriene americane au primit ultimul C-17 în 2013 și au în serviciu aproximativ 222 de aeronave; Boeing a închis complet linia C-17 în 2015. Ce vrea Congresul de la U.S. Air Force până la 1 martie 2027 Briefingul cerut ar trebui să acopere, cel puțin, cinci zone, cu accent pe costuri, calendar și capacitatea industriei de a reporni producția: fezabilitatea tehnică și industrială (starea sculelor și echipamentelor, viabilitatea furnizorilor, disponibilitatea forței de muncă, costuri de reconstituire); estimarea timpului necesar pentru reluarea producției și livrarea primei aeronave noi; estimări de cost pentru repornirea liniei și pentru achiziția de aeronave (inclusiv opțiuni de achiziție limitată și pe mai mulți ani); alternative pentru creșterea capacității de transport strategic (prelungirea duratei de viață, modernizări, aeronave cargo derivate din modele comerciale și extinderea Civil Reserve Air Fleet – CRAF , un mecanism prin care armata poate apela la companii aeriene civile pentru transport); interesul potențial al partenerilor internaționali de a participa sau contribui la o linie repornită. În raport, comitetul notează că flota actuală „continuă să suporte cerințe operaționale semnificative” și avertizează că presiunea ar putea crește. Ce spune Boeing și de ce repornirea nu e un „comutator” Boeing afirmă că lucrează cu clienții pentru soluții care să le acopere nevoile de misiune, inclusiv parteneriate de dezvoltare și producție, și că este mândră de sprijinul acordat capabilităților C-17 pentru U.S. Air Force și parteneri aliați. Separat, un executiv Boeing declara anul trecut pentru Shephard Defense că discuțiile cu o țară neprecizată privind o eventuală reluare erau într-un stadiu incipient. Totuși, costul și prețul unitar al unor C-17 noi sunt incerte, iar repornirea depinde de factori precum existența sculelor și a know-how-ului, starea lanțurilor de furnizori și disponibilitatea spațiilor de producție. Un element concret: Boeing a vândut în 2019 facilitățile din Long Beach (California) unde a fost construită seria inițială de C-17. Context: presiune pe flotă și un gol de ofertă în Occident TWZ plasează discuția despre C-17 și în contextul programului Next Generation Air Lift (NGAL), unde Forțele Aeriene au în vedere, în planurile actuale, o singură platformă care să înlocuiască atât C-17, cât și C-5 Galaxy. În paralel, există deja întrebări despre realismul planului de a menține C-17 în serviciu până în 2075, pe fondul uzurii operaționale acumulate în ultimii ani. În același timp, opțiunile comparabile sunt limitate: în SUA și „în Vest” nu există un echivalent direct al C-17 în producție, iar analogi globali menționați sunt în principal modele din China și Rusia. În acest cadru, Congresul cere explicit și evaluarea unor soluții complementare (cargo derivat comercial și/sau extinderea CRAF) care ar putea prelua o parte din transporturile din zonele din spate, eliberând C-17 pentru misiuni mai solicitante. Ce urmează Până la briefingul cerut pentru 1 martie 2027, rămâne deschisă întrebarea dacă SUA (și eventual parteneri internaționali) ar putea justifica economic și industrial repornirea unei linii închise de un deceniu. Deocamdată, Boeing nu exclude scenariul, iar presiunea operațională asupra flotei existente este argumentul central care împinge discuția în zona deciziei politice și bugetare. [...]
Ucraina încearcă să blocheze logistic Crimeea, iar traficul militar pe ruta R-280 ar fi scăzut cu 71% în două săptămâni , pe fondul unei campanii de lovituri cu drone și atacuri asupra podurilor și trecerilor cheie, potrivit Kyiv Post . Miza este una operațională: reducerea capacității Rusiei de a muta rapid trupe, combustibil și muniție între Rusia, sudul Ucrainei ocupat și peninsula Crimeea. Ruta R-280, numită de forțele ruse „Novorossiya”, leagă Rostov-pe-Don de Mariupol și Melitopol și continuă spre Crimeea pe litoralul Mării Azov. În relatarea citată de publicație, ucrainenii o descriu drept „autostrada morții”, invocând atacuri repetate cu drone asupra convoaielor. De la lovituri punctuale la „blocaj logistic” Conform informațiilor prezentate, campania urmărește să lovească infrastructura și transporturile la 20–200 km în spatele liniei frontului, în ceea ce Kievul descrie drept o „campanie de lovituri intermediare”. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov , a vorbit despre obiectivul unui „blocaj logistic” și despre direcționarea de finanțări și drone către unitățile considerate cele mai eficiente. „Sarcina noastră acum este să... creăm un blocaj logistic complet pentru inamic”, a declarat Fedorov, potrivit materialului. Publicația notează că traficul civil pe R-280 ar fi fost în mare parte oprit de la finalul lunii mai, pe fondul loviturilor susținute, iar pe traseu au fost raportate tot mai des camioane distruse. Roiuri de drone, supraveghere continuă și efecte în teren Campania ar folosi tot mai mult atacuri coordonate cu „roiuri” de drone (utilizarea simultană a mai multor drone pentru a satura apărarea și a lovi ținte multiple), vizând drumuri, căi ferate și poduri. În materialul citat este menționată și utilizarea dronelor americane Hornet, cu identificare asistată de inteligență artificială (software care ajută la recunoașterea și urmărirea țintelor), precum și un model ucrainean mai nou, „Morrigan”, lansabil fără pistă. Un efect raportat al presiunii asupra rutelor de aprovizionare ar fi apariția unor penurii de combustibil în Crimeea ocupată. Separat, un oficial rus citat de Meduza susține că în zonele afectate ar fi folosite și mine lansate din aer, ca parte a unui sistem de minare la distanță activat de mișcare, avertizând șoferii să își limiteze deplasările. Poduri lovite spre Crimeea: informații OSINT, confirmări limitate În noaptea de miercuri spre joi, postări ale Centrului pentru Comunicare Strategică (SPRAVDI) și ale unor analiști OSINT (investigații din surse deschise) au raportat noi lovituri ucrainene asupra unor treceri care leagă Crimeea de sudul Ucrainei ocupat, inclusiv: două poduri peste Canalul Crimeei de Nord; un pod rutier pe ruta Perekop–Armyansk; o trecere în zona Stavky. Analistul OSINT „Visioner” ar fi confirmat una dintre lovituri, însă materialul subliniază că aceste afirmații nu au putut fi verificate independent și că nici Ucraina, nici Rusia nu au confirmat integral amploarea pagubelor. Ce urmează: presiune pe rutele alternative și restricții de trafic Pe 21 mai, Vladimir Saldo, șeful instalat de Kremlin în partea ocupată a regiunii Herson, a introdus restricții pentru camioanele civile pe coridorul R-280. În paralel, comandantul Forțelor ucrainene ale sistemelor fără pilot, Robert Brovdi, a declarat că traficul de marfă militară pe autostradă a scăzut cu 71% în ultimele două săptămâni. Dacă ritmul loviturilor se menține, consecința operațională urmărită de Kiev este împingerea logisticii ruse spre rute secundare (poduri, feriboturi și infrastructură din spate), mai lente și mai vulnerabile, cu riscul de a îngreuna aprovizionarea Crimeei și a trupelor ruse din sud. În acest stadiu, o parte din informațiile despre ultimele lovituri rămân însă neconfirmate independent. [...]
Ucraina susține că are un avantaj de 1,5 la 1 față de Rusia la dronele FPV , atât ca producție, cât și ca utilizare, iar diferența s-ar fi mărit în ultimele luni, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , citată de Kyiv Post . Miza este una operațională: superioritatea la drone ieftine și numeroase poate schimba rapid raportul de forțe pe linia frontului și în adâncimea dispozitivului rusesc. Sîrski a afirmat că Ucraina „nu este inferioară” Rusiei în competiția de tehnologie, inovație și capacitate de producție, iar „în unele domenii este înainte”, într-un mesaj publicat pe Telegram după o analiză lunară a capabilităților de război cu drone. Volum de lovituri: 180.000 de ținte verificate într-o lună În luna mai, unitățile ucrainene de drone ar fi lovit aproape 180.000 de ținte rusești „verificate”, cu 12,7% mai mult decât în aprilie, potrivit lui Sîrski. Tot în mai, Ucraina ar fi distrus aproximativ 4.000 de drone rusești de tip Shahed, o creștere de 27% față de luna anterioară, pe fondul intensificării lansărilor de drone asupra Ucrainei. În același interval, forțele ucrainene ar fi vizat circa 10.000 de poziții ale operatorilor ruși de drone. Extinderea atacurilor în adâncime: ținte până la 200 km în spatele frontului Sîrski a mai spus că loviturile ucrainene la nivel operațional și tactic „în adâncime” au produs rezultate, menționând că în mai au fost executate aproape 2.000 de atacuri cu sisteme de tip „mid-strike” (capabilități de lovire la distanțe intermediare). Printre țintele lovite s-ar fi numărat 414 sedii, puncte de comandă, zone de concentrare a trupelor și alte obiective militare de valoare ridicată. Potrivit lui Sîrski, înființarea unor centre de coordonare dedicate în cadrul corpurilor de armată ar fi îmbunătățit cooperarea între diferite arme și ar fi crescut eficiența loviturilor asupra țintelor aflate la până la 200 km în spatele liniei frontului. Roboții tereștri: utilizare în creștere, dar cu blocaje la aprovizionare Pe segmentul sistemelor robotice terestre, comandantul ucrainean a indicat o utilizare mai frecventă pentru logistică, livrări de muniție și evacuarea răniților în sectoare periculoase. Platformele robotice ar fi efectuat 12.500 de misiuni doar în luna mai. În același timp, Sîrski a recunoscut existența unor probleme de aprovizionare și achiziții care au limitat extinderea acestor sisteme de la începutul anului, apreciind că potențialul lor ar putea fi „mult mai mare”. Rusia, dificultăți la recrutarea operatorilor de drone Sîrski a avertizat că Rusia continuă să copieze inovații tehnologice și organizaționale ucrainene, însă ar avea probleme de personal în forțele sale de drone. Citând informații ale serviciilor de informații militare ucrainene, el a spus că Rusia ar fi recrutat 14.500 de persoane în unități de drone de la începutul lui 2026, adică aproximativ 21% din ținta anuală. Încercările de a atrage studenți ar fi rămas, de asemenea, sub așteptări. Datele prezentate nu pot fi verificate independent din materialul citat, însă ele conturează o direcție: Ucraina încearcă să transforme avantajul industrial și de organizare în drone FPV într-un avantaj operațional măsurabil, atât pe front, cât și asupra logisticii și comandamentelor rusești din spatele acestuia. [...]
Ucraina vizează izolarea Crimeei prin lovituri cu drone asupra rutelor logistice rusești , o strategie care ar putea schimba rapid modul în care Rusia își alimentează trupele din sudul Ucrainei și din peninsulă, potrivit unui material Reuters . Robert Brovdi , comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, spune că atacurile ucrainene au redus cu peste două treimi, în ultima lună, traficul pe autostrada Novorossiya – o rută critică de aprovizionare a armatei ruse prin sudul ocupat către Crimeea. În „încă o lună”, Ucraina ar urma să aibă „control total” asupra drumului, afirmă Brovdi, cunoscut după indicativul „Madyar”. În paralel, loviturile cu drone au perturbat logistica militară și aprovizionarea cu combustibil, iar autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au introdus luna trecută raționalizarea carburantului, conform unei relatări anterioare Reuters . Impact operațional: presiune pe coridorul de aprovizionare către Crimeea Brovdi descrie atacarea vehiculelor pe porțiunile expuse ale autostrăzii drept o operațiune facilă și susține că obiectivul este să forțeze Moscova să își retragă trupele, nu să avanseze. El afirmă că Ucraina urmărește să creeze condiții care să facă „extrem de dificil” pentru militari și pentru personalul din industria de apărare să rămână în Crimeea și în teritoriile ocupate sau să folosească rutele de acces către acestea. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. Președintele Vladimir Putin a recunoscut săptămâna trecută că atacurile cu drone ale Ucrainei produc pagube, dar a spus că nu reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei. Escaladarea campaniei cu drone și ținte în profunzime Comandantul ucrainean afirmă că, de când a preluat conducerea forțelor de drone în iunie anul trecut, operațiunile au fost extinse agresiv: numărul misiunilor de luptă cu rază medie a crescut de 28 de ori într-un an, iar loviturile în profunzime pe teritoriul Rusiei au crescut de aproape patru ori în aceeași perioadă. În primele cinci luni ale acestui an, unitățile ar fi distrus 174 de complexe rusești de apărare antiaeriană, evaluate de Brovdi la 5,4 miliarde de dolari (aprox. 24,8 miliarde lei), pentru a-și „curăța” drumul către alte ținte. Analiști militari citați de Reuters spun că loviturile ucrainene cu rază medie în teritoriile controlate de Rusia au redus aprovizionarea către linia frontului – contribuind la încetinirea avansului rus luna trecută – și au slăbit apărarea antiaeriană, ceea ce ar fi deschis calea pentru atacuri cu rază mai lungă asupra infrastructurii petroliere și a producției de armament în interiorul Rusiei. Cât de realistă este izolarea Crimeei Michael Kofman, senior fellow la Carnegie Endowment, apreciază că evoluțiile tehnologice în domeniul dronelor fac fezabilă, în timp, izolarea Crimeei. Totuși, pentru obiectivul strategic mai amplu – împingerea înapoi a forțelor ruse – ar fi necesară în continuare o ofensivă terestră coordonată. Kofman mai spune că unitatea rusă de elită „Rubicon” lucrează pentru a neutraliza avantajul actual al Ucrainei la dronele cu rază medie. Datele invocate de comandant și limitele verificării Brovdi susține că fiecare lovitură este filmată, verificată și înregistrată, iar între 10 și 12 terabytes de date sunt arhivați zilnic pentru utilizare în viitoare modele de inteligență artificială. El afirmă că analiza datelor ar reduce „factorul uman” din război. Potrivit datelor împărtășite de Brovdi, în primele cinci luni din 2026 forțele de drone ar fi ucis peste 50.900 de militari ruși și ar fi lovit peste 176.500 de ținte, cu o medie zilnică de 337 de soldați ruși uciși și 1.169 de ținte lovite. El mai indică un cost mediu de circa 918 dolari (aprox. 4.200 lei) pentru uciderea unui soldat rus în ultimul an. Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre. Conform aceleiași baze de date, unitățile de drone – care ar reprezenta 2,5% din forțele armate ucrainene – ar fi responsabile pentru aproximativ o treime din pierderile Rusiei din ultimele 12 luni. Planul, spune Brovdi, este ca ponderea forțelor de drone să crească la 5% din armată, prin extinderea utilizării dronelor la nivelul întregii structuri militare, nu doar în unitățile specializate. [...]
Mercedes-Benz ia în calcul extinderea în apărare, un segment care azi aduce sub 1% din vânzări , dar pe care compania îl tratează ca direcție strategică de creștere, potrivit Economica . Michael Schiebe, membru al board-ului, a spus că vehiculele și șasiurile pentru securitate, salvare și apărare reprezintă în prezent mai puțin de 1% din vânzările totale, însă grupul vede acest segment ca o zonă strategică pe care intenționează să o dezvolte activ, împreună cu parteneri, conform Agerpres. Ce are deja Mercedes-Benz în zona militară și de protecție civilă Compania produce de peste 45 de ani vehicule modificate pentru astfel de utilizări și este de mult timp furnizor al Bundeswehr (armata germană). În portofoliu: G-Class, sub numele „Wolf”, aflat în serviciu activ în peste 50 de versiuni, de la vehicule medicale la variante pentru forțe speciale; Sprinter, folosit de ani de zile ca platformă pentru diverse versiuni de apărare și protecție civilă. Parteneriat pe apărare anti-dronă Mercedes-Benz a anunțat miercuri o cooperare cu start-upul de drone Tytan Technologies , cele două companii semnând o scrisoare de intenție la Expoziția aerospațială internațională de la Berlin. Colaborarea vizează un sistem de apărare împotriva dronelor, pentru care Mercedes va furniza vehicule speciale. În paralel, directorul general Ola Kallenius a indicat recent că este deschis la extinderea afacerilor companiei în sectorul apărării, semnal care sugerează că grupul ar putea încerca să transforme o activitate marginală într-o linie de creștere, pe fondul interesului în creștere pentru capabilități de apărare în Europa. [...]
Lockheed Martin spune că nu poate garanta aliaților SUA termene ferme de livrare pentru rachetele Patriot, iar ordinea livrărilor este stabilită de Pentagon , ceea ce prelungește incertitudinea de reaprovizionare pentru statele care operează aceste sisteme, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul unor presiuni logistice globale, accentuate de conflictul din Iran, chiar dacă producătorul are planuri de creștere puternică a capacității. Brian Dunn, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltare în divizia de rachete a Lockheed Martin, a declarat la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin că prioritizarea livrărilor este gestionată direct de Pentagon, nu de companie. El a explicat că Lockheed Martin nu poate comunica statelor partenere poziția lor în „clasamentul” de distribuție, pentru că nu controlează procesul. Incertitudinea afectează direct parteneri precum Germania, Japonia, Polonia, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au în dotare sisteme Patriot și se confruntă cu semne de întrebare privind ritmul reaprovizionării. Un alt manager de rang înalt, Paula Hartley, a recunoscut existența unui scepticism în creștere în rândul guvernelor străine, pe fondul întârzierilor și al deficitului de produse militare pe piață. Producție în creștere, dar cu risc de amânări În aprilie, Lockheed Martin a semnat un acord de 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Pentagonul pentru a crește producția de rachete PAC-3 MSE de la 650 de unități pe an la 2.000 de unități până în 2033. Chiar și așa, oficiali de la Washington au avertizat deja aliați europeni – inclusiv Marea Britanie și statele baltice – că sunt posibile amânări prelungite, în condițiile în care prioritatea actuală este refacerea stocurilor strategice ale SUA. Ucraina testează o rachetă mai ieftină, ca soluție de volum Pe fondul blocajelor din livrările occidentale, Ucraina caută soluții interne pentru apărarea aeriană. Compania ucraineană Fire Point a realizat primul test de zbor al rachetei antiaeriene FP-7.x, descrisă ca o alternativă de masă, cu cost semnificativ mai mic decât Patriot sau SAMP-T. Informația a fost publicată inițial de Financial Times, iar cofondatorul companiei, Denis Știlerman, a confirmat că testul a avut loc săptămâna trecută. Țintele vizate sunt rachetele balistice și vehiculele aeriene fără pilot. Producția de serie este preconizată pentru luna august, după integrarea componentelor de ghidare în infraroșu, iar livrările sunt estimate pentru 2027. Racheta ar urma să fie integrată în sistemul de apărare antiaeriană Freyja, care va folosi radare și sisteme de comandă furnizate de parteneri europeni; surse guvernamentale citate de presă indică negocieri cu companii din Germania, Franța, Italia și Norvegia. Ce se schimbă în ecuația de securitate Materialul indică o reorientare la Kiev, pe fondul mutării resurselor militare americane către Orientul Mijlociu. Fostul ministru de Externe Dmitro Kuleba și-a exprimat scepticismul privind viitorul aprovizionării cu Patriot și a sugerat dezvoltarea de capabilități proprii, în cooperare cu state europene. În același timp, experți militari citați arată că FP-7.x și Freyja sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască integral Patriot, care rămâne un reper în apărarea antirachetă. Proiectul Freyja a fost făcut public în primăvara lui 2026 și este dezvoltat cu specialiști din Germania și Spania, iar industria ucraineană lucrează și la alte programe, inclusiv racheta pentru complexul antiaerian „Koral”, inițiat în 2021. [...]
