Știri
Știri din categoria Apărare
Președintele Emmanuel Macron a anunțat o revizuire semnificativă a doctrinei nucleare a Franței, care include, pentru prima dată, desfășurarea temporară a armelor nucleare pe teritoriul altor state europene aliate, potrivit Biziday. Această măsură face parte din strategia de "descurajare avansată" și este însoțită de decizia de a crește numărul de focoase nucleare ale Franței.
În cadrul unui discurs susținut la baza navală de la Île Longue, unde sunt staționate submarinele nucleare ale Franței, Macron a subliniat importanța puterii pentru menținerea libertății și a anunțat că Franța va colabora îndeaproape cu Germania și Marea Britanie la dezvoltarea de proiecte de rachete cu rază foarte lungă de acțiune. Această cooperare ar putea include și desfășurarea temporară a armelor nucleare pe teritoriul altor state europene aliate, o decizie fără precedent.
"Trebuie să fim temuți dacă vrem să fim liberi, iar pentru a fi temuți, trebuie să fim puternici", a declarat Emmanuel Macron.
Macron a justificat creșterea arsenalului nuclear prin amenințările tot mai mari și mai diverse la adresa securității globale, menționând conflictele în creștere și retragerea Statelor Unite și Rusiei din unele tratate nucleare. De asemenea, a subliniat că inițiativa nu este menită să înlocuiască NATO, ci să o completeze, îndemnând Europa să devină o putere geopolitică.
Opt state europene, inclusiv Germania, Polonia și Marea Britanie, și-au exprimat interesul pentru inițiativa franceză, iar cooperarea va începe prin exerciții comune. În plus, Macron a anunțat că viitorul submarin nuclear al Franței, numit "L’Invincible", va intra în serviciu în 2036, consolidând astfel capacitățile nucleare ale țării.
Acest anunț vine într-un context de escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu și de îngrijorare a liderilor europeni cu privire la soliditatea "umbrelei nucleare" americane, pe fondul recentelor lovituri israeliano-americane asupra Iranului.
Recomandate
Baza britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă în timpul nopții , la câteva ore după ce Londra a permis Statelor Unite să utilizeze instalațiile sale militare, relatează HotNews.ro , citând Reuters și The Guardian. Potrivit președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides , o dronă de tip Shahed a provocat pagube materiale minore, fără a fi raportate victime. Atacul a avut loc după miezul nopții, ora locală a Ciprului (01:00 ora României), iar surse citate de BBC au indicat că două drone au vizat baza Forțelor Aeriene Regale , una fiind interceptată. Ministerul britanic al Apărării a confirmat că forțele armate au răspuns incidentului. În urma impactului, administrația bazei a emis o alertă de securitate pentru locuitorii din vecinătate, recomandând adăpostirea la domiciliu până la noi instrucțiuni. Autoritățile cipriote și Londra au anunțat evacuarea personalului neesențial din Akrotiri. Președintele Christodoulides a subliniat că Cipru „nu participă în niciun fel” la operațiuni militare și nu intenționează să se implice în conflict. Totuși, baza Akrotiri rămâne un punct strategic major al Regatului Unit în estul Mediteranei, utilizată pentru operațiuni în Orientul Mijlociu și pentru antrenamente aeriene. Decizia Londrei de a permite utilizarea bazelor sale de către SUA a fost anunțată duminică de premierul Keir Starmer , care a precizat că acestea vor fi folosite exclusiv în scopuri defensive limitate, pentru a viza depozite și lansatoare de rachete. Starmer a afirmat că Iranul pune în pericol interesele britanice și că amenințarea trebuie neutralizată „la sursă”, dar a exclus implicarea directă a forțelor britanice în atacuri ofensive. Akrotiri , teritoriu britanic de peste mări din 1960, este cea mai importantă bază militară a Regatului Unit din regiune. Ultimul atac direct asupra acesteia a avut loc în anii 1980. Incidentul actual marchează o nouă etapă a extinderii conflictului din Orientul Mijlociu către infrastructuri militare occidentale din afara zonei imediate de luptă. [...]
Marea Britanie va permite SUA să folosească baze militare britanice pentru lovituri asupra infrastructurii de rachete a Iranului , a anunțat premierul Keir Starmer , potrivit unei relatări publicate de ITV News . Decizia marchează o implicare directă a Londrei în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Starmer a precizat, într-un mesaj video, că acordul a fost dat „pentru a preveni lansarea de rachete iraniene în regiune”, subliniind că utilizarea bazelor va avea un „scop defensiv specific și limitat”. Potrivit informațiilor din presa britanică, SUA vor avea acces la baza Diego Garcia , în Oceanul Indian, și la RAF Fairford, în Gloucestershire, facilități esențiale pentru desfășurarea bombardierelor americane în apropierea Iranului. Publicația The Guardian notează că decizia reprezintă o schimbare de poziție față de refuzul anterior al Londrei de a permite folosirea acestor baze în operațiuni împotriva Teheranului. Guvernul britanic susține că măsura este justificată juridic prin „autoapărare colectivă” la solicitarea unor aliați regionali. Anunțul vine în contextul intensificării loviturilor americano-israeliene asupra Iranului și al atacurilor de represalii lansate de Teheran în state din Golf. Potrivit relatărilor internaționale, inclusiv Reuters , operațiunile din ultimele zile au provocat victime în rândul militarilor americani, iar Iranul a declarat perioadă oficială de doliu după moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac aerian. Premierul britanic a subliniat că aproximativ 200.000 de cetățeni britanici se află în regiunea Golfului, în special în Emiratele Arabe Unite, iar protejarea lor reprezintă o prioritate. În același timp, decizia a generat critici interne, unele voci din opoziție acuzând guvernul că riscă să implice țara într-un conflict extins. Permisiunea acordată Washingtonului consolidează coordonarea militară transatlantică într-un moment de maximă tensiune și plasează Marea Britanie într-o poziție cheie în eventualele operațiuni aeriene împotriva infrastructurii iraniene. [...]
Secretarul Apărării al SUA spune că intervenția în Iran vizează strict securitatea națională și nu are ca scop „construirea democrației”, a declarat Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Afirmația a fost făcută luni, 2 martie 2026, la Pentagon, în prima conferință de presă susținută după lansarea Operațiunii „Epic Fury”, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al morții a patru militari americani în teatrul de operațiuni. Hegseth a respins ideea unei intervenții de tip „nation-building”, afirmând că obiectivul este neutralizarea amenințărilor la adresa SUA. Oficialul a acuzat Teheranul că dezvoltă rachete și drone pentru a susține ambiții nucleare și a susținut că loviturile americane din iunie 2025 au distrus instalații nucleare iraniene. Mesajele-cheie transmise de la Pentagon Intervenția nu urmărește schimbarea regimului sau exportul democrației; SUA nu au început războiul, dar îl vor încheia „sub conducerea președintelui Donald Trump”; Iranul ar fi tergiversat negocierile și ar fi refuzat un acord privind programul nuclear; Nu există în prezent trupe terestre americane în Iran. Hegseth a susținut că administrația de la Washington a încercat anterior soluții diplomatice, însă „Teheranul nu negocia, ci trăgea de timp”. El a descris campania americano-israeliană drept una extrem de precisă și a vorbit despre eliminarea unor lideri de rang înalt din Iran. În același timp, secretarul Apărării a evitat să detalieze posibile opțiuni militare viitoare, argumentând că Statele Unite nu își pot anunța public strategiile în fața adversarului. Deși a exclus prezența actuală a trupelor terestre, nu a respins categoric măsuri suplimentare, subliniind că Washingtonul va face „tot ce este necesar” pentru a-și proteja interesele, fără a acționa „nesăbuit”. Declarațiile vin într-un moment de tensiune majoră în regiune, după o serie de atacuri reciproce și pe fondul riscului extinderii conflictului dincolo de granițele Iranului. [...]
Traian Băsescu susține că evaluările optimiste ale SUA privind slăbirea Iranului s-au dovedit eronate , iar declarațiile despre distrugerea capacităților militare și nucleare iraniene au fost „o propagandă ieftină”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a afirmat, la B1 TV, că actuala escaladare arată că Iranul este „mult mai puternic decât îl credem” și capabil să extindă conflictul în regiune. Băsescu a criticat atât declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind distrugerea instalațiilor nucleare iraniene în urma loviturilor din 2025, cât și modul în care serviciile americane de informații au anticipat reacția Teheranului. În opinia sa, accentul pus pe localizarea liderilor iranieni a fost mai puțin relevant decât evaluarea capacității Iranului de a ataca baze americane din mai multe state. În ceea ce privește România, fostul șef al statului a spus că nu vede un pericol direct, dar a subliniat că sistemul de la Deveselu nu este destinat interceptării rachetelor de tipul celor utilizate în prezent în regiunea Golfului. Potrivit acestuia, scutul antirachetă face parte dintr-un sistem conceput pentru rachete balistice cu rază lungă sau intercontinentale, interceptate în afara atmosferei. Pentru amenințări de tipul celor invocate în actualul conflict, protecția României ar fi asigurată de cele trei baterii Patriot și de sistemele franceze amplasate în zona Midia, pe litoral. „Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot” , a explicat Băsescu. El a mai susținut că europenii ar trebui să aibă un rol mai activ în gestionarea crizei și a reiterat că oprirea programului nuclear iranian rămâne un obiectiv legitim, însă modul în care a fost evaluată și comunicată eficiența loviturilor anterioare a fost, în opinia sa, greșit. [...]
Pentagonul confirmă că trei avioane F-15E au fost doborâte accidental de apărarea antiaeriană a Kuweitului , în timpul unei misiuni desfășurate în cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc în noaptea de 1 martie, la ora 23:03 ET, adică 06:03, ora României, pe 2 martie 2026. Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis că cele trei avioane F-15E Strike Eagle s-au prăbușit deasupra teritoriului Kuweitului „din cauza unui incident aparent de foc accidental”. Potrivit informațiilor oficiale, sistemele de apărare antiaeriană kuweitiene au doborât din greșeală aeronavele americane în timpul unor operațiuni de luptă. Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță, au fost recuperați și se află în stare stabilă. Autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul, iar partea americană a mulțumit pentru sprijinul acordat în gestionarea situației. Potrivit relatărilor citate de Mediafax, incidentele s-au produs în apropierea bazei americane Ali Al Salem . O anchetă este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale doborârii accidentale, iar oficialii americani au anunțat că vor publica informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează. Evenimentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, unde operațiunile militare implică mai multe state și cresc riscul unor incidente de tip „friendly fire”, în condiții de alertă ridicată. [...]
Falcon Defence anunță contracte de 253 milioane de euro și lansarea unei platforme de producție în România , intrând oficial pe piața locală cu un proiect dedicat materialelor energetice și muniției de artilerie, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Contractele ferme vizează livrări în 2026 și vor fi onorate inițial prin facilitățile existente ale grupului din Europa și Asia. Compania, parte a Falcon Group, anunță o capacitate actuală de producție de 5.000 de proiectile de 155 mm pe lună, cu disponibilitate imediată. Prin parteneriate internaționale, rețeaua ar urma să ajungă la 30.000 de proiectile lunar până în trimestrul al doilea din 2026. În România, prima fază a investiției va adăuga o capacitate suplimentară de 10.000 de proiectile pe lună, ceea ce ar asigura un volum de aproximativ 220.000 de proiectile pentru livrările din 2026. Producția va respecta standardele NATO și reglementările europene privind controlul exporturilor. Proiectul presupune retehnologizarea și reactivarea unei platforme industriale existente, achiziționată în 2025 cu aprobarea investiției străine directe. Investiția estimată pentru prima etapă este de circa 50 milioane de euro și ar urma să genereze între 100 și 150 de locuri de muncă directe, plus câteva sute indirecte. Compania anunță și planuri pentru linii suplimentare de producție pentru RDX și TNT, cu obiectivul declarat de a consolida autonomia României în domeniul materialelor energetice. Reprezentanții Falcon Defence susțin că proiectul se înscrie în tendința europeană de extindere a capacităților din industria de apărare, pe fondul creșterii cererii de muniție în contextul războiului din Ucraina. Prin această investiție, România ar urma să fie integrată într-o rețea industrială internațională dedicată producției de muniție de artilerie, într-un moment în care mai multe state membre ale Uniunii Europene își majorează bugetele de apărare și își consolidează capacitățile interne de producție. [...]
