Știri
Știri din categoria Apărare
Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară, argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro.
Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă.
Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică.
„În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.”
Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele.
Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România.
„Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.”
În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse.
Recomandate
Uzina Mecanică Sadu intră pe producția de muniție prin programul SAFE , o decizie care schimbă operațional rolul fabricii și îi asigură continuitatea , potrivit Profit . Informația a fost anunțată de ministru, care a indicat că unitatea va fi „salvată” prin orientarea către producția de muniție, în baza programului SAFE. În formularea citată de publicație, decizia plasează Uzina Mecanică Sadu „între fabricile vechi de armament din România” care vor fi incluse în acest demers. „A durat, dar a meritat efortul: Uzina Mecanică Sadu este de astăzi oficial între fabricile vechi de armament din România (...)” Ce înseamnă, concret, decizia Dincolo de componenta politică a mesajului, miza este una operațională: uzina primește o direcție de producție care, în logica programului SAFE, ar urma să îi asigure comenzi și utilizare a capacităților industriale. Materialul nu oferă, însă, detalii despre volume, calendar de implementare sau tipurile de muniție vizate. Ce rămâne neclar În informațiile publicate nu apar elemente esențiale pentru a evalua impactul economic imediat, precum: valoarea investițiilor necesare sau sursa finanțării; termenele de pornire a producției; capacitatea anuală vizată și contractele asociate; numărul de locuri de muncă afectate. [...]
„NATO 3.0” înseamnă o creștere a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB , cu presiune directă pe bugetele europene și pe capacitatea industriei de apărare de a livra rapid, potrivit Euronews , care relatează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte , făcute la Summitul B9 de la București. Rutte a descris „NATO 3.0” ca o alianță „mai puternică” atât nuclear, cât și convențional, dar cu o contribuție „mult mai consistentă” din partea europenilor pe componenta convențională. În acest cadru, el a spus că aliații au convenit să ajungă la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB, menționând că unele state au depășit deja pragul, iar altele se îndreaptă către el, deși „există și discuții în interiorul NATO”. Ce se schimbă pentru europeni: bani mai mulți și obligații mai apăsătoare Mesajul central al șefului NATO este redistribuirea responsabilităților în interiorul alianței, pe fondul „presiunilor venite din partea Statelor Unite” privind împărțirea sarcinilor de securitate. Rutte a admis existența unor nemulțumiri la Washington legate de implicarea aliaților în crizele internaționale și a indicat că acest semnal a fost recepționat de statele membre. „Am convenit să ajungem la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB.” În plan practic, o astfel de țintă ridică miza pentru guvernele europene: creșterea bugetelor militare nu mai este doar o opțiune politică, ci un angajament care trebuie susținut prin planificare multianuală și prin contracte ce pot accelera producția și achizițiile din sectorul de apărare. Contextul operațional invocat: Orientul Mijlociu și flancul estic Rutte a legat discuția despre responsabilități și de situația din Orientul Mijlociu, făcând referire la securitatea maritimă în zona Strâmtorii Hormuz și la o inițiativă „franco-britanică” de deminare, cu nave trimise pentru eliminarea minelor maritime. Totodată, în logica flancului estic, mesajul transmis la București a fost că nu este momentul pentru schimbări bruște de strategie, ci pentru coeziune și respectarea angajamentelor, inclusiv în dezvoltarea sectorului de apărare. România, în ecuația de credibilitate aliată În același context, Rutte a indicat că vede „o creștere importantă a respectării angajamentelor asumate” și a dat ca exemplu România, menționând că a văzut „avioane americane realimentând aici”. La rândul său, Nicușor Dan a plasat discuția despre „echitatea contribuțiilor” în istoria NATO și în revenirea amenințărilor, subliniind că nu este vorba despre o separare a apărării între Europa și SUA, ci despre menținerea protocoalelor de apărare, cu contribuții „proporționale” din partea aliaților. „Acum se pune problema unei echități a contribuțiilor.” Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este consolidarea acestui mesaj și în alte reuniuni, inclusiv la Ankara, în ideea că țintele de cheltuieli și angajamentele industriale și operaționale trebuie transformate în livrabile concrete, nu doar în declarații politice. [...]
SUA trimit personal militar în Ucraina pentru a studia direct războiul cu drone , într-o mișcare cu impact operațional asupra modului în care armata americană își va adapta instruirea și planificarea, potrivit Focus . Militarii nu ar urma să participe la lupte, ci să evalueze utilizarea dronelor în condiții reale de război. Conform unui reportaj al portalului ucrainean RBC , SUA ar trimite personal militar suplimentar în Ucraina, cu misiunea de a analiza din proximitate modul în care sunt folosite dronele pe front și ce contramăsuri funcționează. Informația este prezentată ca un demers de „învățare din experiențe reale de luptă”, fără implicare directă în operațiuni de combat. Ce urmărește Pentagonul : lecții tactice pentru doctrină și instruire Potrivit unor informații din Departamentul american al Apărării, citate de AP, militarii trimiși ar urma să observe atât atacurile cu drone, cât și apărarea împotriva acestor sisteme. Scopul este obținerea de concluzii tactice care să fie integrate ulterior în pregătirea și planificarea forțelor armate americane. Într-o audiere menționată de AP, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că SUA urmăresc îndeaproape evoluțiile din zona războiului cu drone și vor să preia rapid lecțiile rezultate. De ce contează: Ucraina schimbă „economia” și regulile luptei cu drone Războiul din Ucraina a modificat semnificativ rolul dronelor, arată materialul: sisteme mici și relativ ieftine preiau astăzi misiuni care, anterior, necesitau platforme scumpe și sofisticate — de la recunoaștere și marcarea țintelor până la lovituri directe. Pentru SUA, miza este ajustarea strategiilor militare la o formă de conflict în care sistemele fără pilot au o pondere tot mai mare. Ce rămâne neclar Focus notează că nu este clar dacă și în ce măsură SUA își vor extinde pe viitor prezența militară în Ucraina. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, amploarea exactă a misiunii și calendarul rămân neprecizate. [...]
NATO cere creșterea cheltuielilor de apărare , iar mesajul transmis la București de secretarul general Mark Rutte pune presiune directă pe bugetele naționale, inclusiv pe cel al României, în contextul în care Rusia rămâne „amenințarea directă” a Alianței, potrivit news . În declarațiile făcute miercuri, după Summitul B9 de la București , Rutte a spus că statele NATO „nu pot să lase garda jos” și că trebuie făcut „tot ce este necesar” pentru apărarea teritoriului aliat, în condițiile în care Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei. „Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.” Ce înseamnă mesajul pentru bugete și capacități militare Șeful NATO a legat explicit nivelul de securitate de resursele alocate armatei, afirmând că forțele armate trebuie să aibă „capabilitățile” și „resursele” necesare, ceea ce implică, în formularea sa, cheltuieli mai mari pentru apărare, astfel încât toate țările să se poată apăra. Rutte a indicat și o direcție operațională: întărirea Flancului Estic. În acest context, a salutat investițiile în apărare realizate de Polonia, România și alți aliați, fără a oferi însă cifre sau termene. Flancul Estic și rolul Europei în arhitectura NATO În aceeași intervenție, Rutte a insistat că, deși NATO este o alianță transatlantică, este nevoie de „o Europă mai puternică” și de „un NATO mai puternic”, prin creșterea cheltuielilor și asumarea de „mai multe responsabilități” pentru apărarea convențională. Ucraina rămâne prioritate la următorul summit Rutte a mai spus că sprijinul „puternic și continuu” pentru Ucraina va rămâne o prioritate la summitul de la Ankara și a subliniat că este nevoie și de susținerea Statelor Unite, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea aliaților. În final, secretarul general al NATO a rezumat miza strategică a coeziunii Alianței: „Doar prin NATO putem să menținem în siguranță un miliard de oameni pe ambele părți ale Atlanticului.” [...]
România mizează pe finanțare europeană pentru a porni producția de drone cu Ucraina , pe fondul unei linii de bani dedicată în programul SAFE , într-un context în care tehnologia se schimbă rapid și parteneriatele industrial-militare devin un avantaj operațional pe Flancul Estic, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan a spus, marți, că „o bucățică” din programul SAFE este alocată parteneriatului România–Ucraina pentru drone și că, „pentru că sunt bani”, este convins că va putea fi realizată și producția. În același timp, a avertizat că domeniul dronelor este într-o „continuă evoluție”, iar într-un sector tehnologic de acest tip „nu poți să prevezi ce se va întâmpla cu tehnologia peste doi ani”. Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Nicușor Dan a adăugat că o colaborare industrială și militară cu Polonia este „extrem de utilă”, în logica accelerării capacităților de producție și adaptării la lecțiile războiului din Ucraina. De ce contează: producția, nu doar achiziția, devine miza Mesajul central este că România încearcă să lege un proiect industrial concret (producție de drone) de o sursă de finanțare europeană din SAFE, ceea ce ar putea reduce presiunea pe bugetul național și ar crește capacitatea locală de a livra echipamente într-un domeniu cu ritm rapid de inovare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, volum sau companii implicate, rămâne de urmărit cum se va traduce această intenție în contracte și linii de producție. Context regional: comparația cu Polonia și agenda B9 Președintele a fost întrebat de jurnalista Anca Grădinaru de ce Polonia a reușit să înceapă producția comună de drone cu Ucraina, în timp ce România nu a demarat cooperarea cu Kievul. Vizita președintelui Poloniei are loc înaintea Summitului Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida miercuri împreună cu Nicușor Dan. Este al 11-lea summit B9, iar la reuniune sunt anunțate Țările Nordice, SUA și Ucraina. România a mai găzduit summitul de trei ori (2015, 2021, 2022), consolidându-și rolul pe Flancul Estic, potrivit informațiilor din material. [...]
Marea Britanie își extinde prezența militară în Strâmtoarea Hormuz și va trimite drone, avioane de vânătoare și o navă de război pentru a se alătura unei misiuni defensive de securizare a zonei, potrivit Reuters . Decizia are o miză operațională directă: întărirea capacității de supraveghere și reacție într-un punct maritim critic pentru transportul de energie și mărfuri, unde orice escaladare poate afecta rapid rutele comerciale și costurile de asigurare și transport. Reuters notează că pachetul de forțe include drone, avioane de vânătoare și o navă de război, care urmează să se alăture misiunii defensive axate pe securizarea Strâmtorii Hormuz. Publicația nu oferă, în materialul disponibil, detalii despre calendarul exact al desfășurării, tipurile de platforme sau durata misiunii. [...]
