Știri
Știri din categoria Apărare
NATO discută accelerarea achizițiilor și redistribuirea apărării aeriene pentru a contracara amenințările cu drone asupra României, pe fondul temerilor că infrastructura critică din Marea Neagră – inclusiv proiectul Neptun Deep – ar putea deveni țintă, potrivit Mediafax, care citează Politico.
Aliații au discutat miercuri, într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, o propunere pentru un program accelerat de cumpărare de drone. Dezbaterea vine la câteva zile după ce prăbușirea unei drone rusești într-un bloc de apartamente din România, la sfârșitul lunii trecute, a rănit două persoane și a declanșat un apel al Bucureștiului pentru accelerarea livrărilor de apărare aeriană ale NATO.
În discuțiile interne, aliații au analizat dacă NATO ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone pentru misiuni de poliție aeriană deasupra statelor membre aflate pe flancul estic. Potrivit sursei citate, există presiune pentru a transforma tema dronelor în „inițiative concrete” care să poată fi agreate la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie, la Ankara.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis după întâlnire că riscurile de securitate rămân ridicate în regiune și că este necesară consolidarea prezenței și capabilităților NATO în România.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capabilitățile în România.”
Tot el a afirmat că, în cadrul discuției, „s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone”, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul de luna viitoare.
Aliații au semnalat explicit riscuri la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care „urmează să intre în funcțiune anul viitor”, potrivit diplomaților citați. În material se precizează și că producția este programată să înceapă în 2027, iar proiectul este derulat de Romgaz și Petrom (controlată de OMV).
În acest context, țările au discutat dacă structurile militare ale NATO ar trebui să intensifice monitorizarea amenințărilor aeriene și navale la adresa acestor instalații, inclusiv a celor reprezentate de drone. Oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul NATO din Mons (Belgia) și-ar fi exprimat deschiderea pentru mutarea unor mijloace suplimentare de apărare aeriană, cu scopul de a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României.
Potrivit sursei, nu există încă un calendar ferm: rămâne neclar când ar urma aliații să cumpere dronele, iar termenele de achiziție și livrare sunt, de asemenea, necunoscute.
În paralel, NATO a reacționat deja la incidente recente de pe flancul estic, trimițând avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în regiune, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart.
Recomandate
România împinge la NATO un pachet anti-dronă cu miză directă pe infrastructura energetică. Într-un mesaj transmis după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a cerut întărirea prezenței și a capabilităților Alianței în România, inclusiv pentru contracararea dronelor aeriene și maritime, potrivit Adevărul . În contextul „incidentelor recente cu drone”, șeful statului spune că aliații și-au exprimat „ferm solidaritatea cu România” și a avertizat că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să genereze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în zona Mării Negre, pe care o descrie drept regiune de importanță strategică pentru NATO. Cererea Bucureștiului vizează consolidarea prezenței NATO pe teritoriul României și întărirea capabilităților de apărare, cu accent pe amenințările aeriene și maritime, „în special al dronelor”. Nicușor Dan afirmă că România a solicitat contribuții suplimentare din partea aliaților și că, în paralel, are „în derulare inițiative, proiecte și achiziții importante” în acest domeniu, fără a detalia. Ce s-a agreat la Bruxelles: accelerarea proiectelor NATO anti-dronă Potrivit președintelui, în cadrul reuniunii s-a convenit accelerarea proiectelor NATO dedicate răspunsului la amenințările generate de drone, astfel încât la următorul summit al Alianței, la Ankara, să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați. „În cadrul discuției a fost agreată accelerarea proiectelor NATO în materie de răspuns la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summitul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați.” De ce contează: legătura cu infrastructura critică și Neptun Deep Nicușor Dan a legat explicit securitatea Mării Negre de protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, menționând Neptun Deep, proiect prezentat ca relevant pentru „reziliența energetică a Europei”. „Securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei.” În final, președintele a transmis că România va continua cooperarea strânsă cu aliații din NATO pentru consolidarea securității la Marea Neagră și întărirea Flancului Estic, mulțumind secretarului general Mark Rutte și aliaților pentru „contribuțiile constructive și angajamentele avute în vedere”. [...]
România cere accelerarea proiectelor NATO pentru contracararea dronelor , după incidentele recente, iar miza imediată este ca la Summitul de la Ankara să fie aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la sediul NATO de la Bruxelles, arătând că aliații au exprimat „ferm solidaritatea” cu România. În acest context, șeful statului a spus că este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. Ce s-a agreat la nivelul NATO și ce urmează Nicușor Dan a anunțat că, în cadrul discuției, a fost agreată accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summitul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați. În paralel, președintele a precizat că România a reiterat nevoia de contribuții suplimentare din partea aliaților și a menționat că, la nivel național, sunt „în derulare inițiative, proiecte și achiziții importante” în acest sens, fără a detalia. Marea Neagră, infrastructura critică și proiectele energetice În mesajul citat de Digi24, Nicușor Dan a legat direct discuția despre securitatea Mării Negre de protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, indicând explicit Neptun Deep . Potrivit președintelui, tema a făcut parte din discuțiile de la reuniune, iar România va continua cooperarea cu aliații pentru „o Mare Neagră mai sigură” și „un Flanc Estic mai bine apărat”. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special la Marea Neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță. De aceea, este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime.” „Securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei.” [...]
NATO discută accelerarea achizițiilor de drone pentru misiuni de poliție aeriană pe flancul estic , după incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc din România și a rănit două persoane, potrivit Politico . Tema a fost abordată miercuri, la Bruxelles, într-o reuniune cu ușile închise a ambasadorilor celor 32 de state aliate. În discuție a fost un program accelerat de cumpărare de drone, care ar urma să susțină misiunile de supraveghere și reacție rapidă în statele de pe linia întâi. Trei diplomați ai Alianței, citați de publicație sub protecția anonimatului, au spus că aliații au dezbătut dacă NATO ar trebui să cumpere urgent mai multe drone, în contextul creșterii incidentelor aeriene pe flancul estic. Președintele României, Nicușor Dan , a transmis după întâlnire că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră” și că este important ca NATO să-și întărească „prezența și capabilitățile” în România. El a mai precizat că, în cadrul discuției, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul NATO de la Ankara, luna viitoare. Ce se schimbă operațional și de ce contează pentru România Incidentul din România a adăugat presiune pentru livrarea mai rapidă a capabilităților de apărare aeriană și pentru întărirea monitorizării spațiului aerian. În ultimele săptămâni, NATO a ridicat și avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, notează Politico. Un purtător de cuvânt al NATO, Allison Hart, a legat direct aceste episoade de războiul din Ucraina, afirmând că au existat „mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului estic”. Achiziții accelerate, dar calendar neclar Deși discuția vizează accelerarea cumpărărilor, nu este clar când ar urma efectiv aliații să achiziționeze dronele. Un diplomat NATO a spus că reuniunea de miercuri a crescut urgența de a livra „inițiative concrete” privind dronele pentru summitul liderilor NATO din 7-8 iulie. Politico amintește că NATO deține puține active militare proprii, majoritatea fiind puse la dispoziție de statele membre. Totuși, Alianța poate orienta achizițiile naționale către echipamente considerate necesare, care pot ajunge ulterior sub comanda structurilor militare NATO. Marea Neagră și infrastructura critică: Neptun Deep intră pe radar Diplomații au semnalat și riscuri pentru infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul offshore de gaze Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care ar urma să intre în producție anul viitor. Statele au discutat dacă structurile de comandă militară ale NATO ar trebui să facă mai mult pentru a monitoriza amenințările aeriene și navale cu drone la adresa acestor instalații. Separat, oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul militar al Alianței din Mons (Belgia) s-au arătat deschiși la ideea mutării unor mijloace suplimentare de apărare aeriană pentru a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României, potrivit unui diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu discuțiile. [...]
NATO spune că își adaptează continuu apărarea pe flancul estic după ce România a cerut, în Consiliul Nord-Atlantic , întărirea supravegherii și a capacităților de interceptare la Marea Neagră , pe fondul incidentelor recente cu drone de la Galați și Constanța, potrivit Digi24 . Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, dedicată securității în regiunea Mării Negre, a avut loc la solicitarea Bucureștiului și a durat aproape două ore. În cadrul discuțiilor, autoritățile române au cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare ale flancului estic, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor. Cererea vine după două episoade care au ridicat semne de întrebare privind securitatea în zona Mării Negre: la Galați, o dronă a lovit un bloc de locuințe, iar la Constanța o dronă maritimă a explodat în port. Ce transmite NATO și de ce contează operațional La finalul reuniunii, Alianța a comunicat că își ajustează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor NATO, inclusiv pe mare. „Angajamentul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat ne obligă să ne adaptăm permanent la un mediu de securitate în continuă evoluție. Ca efect direct al războiului pe care Rusia îl poartă în continuare împotriva Ucrainei, am observat o creștere a numărului de incidente cu drone de-a lungul flancului estic al Alianței, atât în aer, cât și pe mare. NATO colaborează îndeaproape cu aliații săi pentru a se asigura că răspunde în continuare acestei provocări într-un mod eficient și eficace, inclusiv prin discuțiile desfășurate astăzi în Consiliul Nord-Atlantic, axate pe securitatea la Marea Neagră.” Mesajul este prezentat ca una dintre cele mai explicite referiri ale NATO la incidentele recente cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul statelor membre de pe flancul estic, în contextul intensificării operațiunilor militare din regiunea Mării Negre. Context: incidente repetate și presiune pe infrastructura civilă În ultimii ani, România a semnalat în repetate rânduri prezența unor fragmente de drone sau a unor aparate fără pilot în apropierea graniței cu Ucraina, însă episoadele de la Galați și Constanța au amplificat preocupările legate de securitatea infrastructurii civile și strategice din zona litoralului și a Dunării. Discuțiile din Consiliul Nord-Atlantic s-au concentrat pe modul în care NATO poate consolida monitorizarea și apărarea flancului estic, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri de securitate pentru statele aliate aflate în proximitatea conflictului. În material nu sunt indicate un calendar sau decizii concrete privind suplimentări imediate de capabilități. [...]
Un avion privat german care a pierdut legătura radio deasupra Italiei a declanșat o procedură NATO de reacție rapidă , după ce două Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene au decolat pentru identificare, potrivit Focus . Incidentul evidențiază funcționarea operațională a sistemului de supraveghere permanentă a spațiului aerian, coordonat în cadrul NATO. Misiunea a avut loc în seara de 9 iunie, după ce contactul radio cu un avion privat din Germania s-a întrerupt. Intervenția a început cu un „scramble” – decolare imediată la alarmă – iar cele două aeronave au fost ridicate de la baza Grosseto, la ordinul Centrului NATO de Operațiuni Aeriene din Torrejón (Spania). Conform informațiilor Forțelor Aeriene Italiene, Eurofighter-urile au decolat cu puțin înainte de ora 18:30 și au interceptat avionul în zona Ancona, pe coasta Adriaticii. Aeronava a fost identificată ca fiind un Piaggio P-180 , iar în momentul interceptării legătura radio fusese deja restabilită. Ce au constatat militarii și cum s-a încheiat misiunea Forțele Aeriene Italiene au precizat că nu au existat indicii de amenințare sau manevre neobișnuite. După identificare și confirmarea reluării comunicațiilor, misiunea a fost închisă, iar cele două avioane de luptă s-au întors la Grosseto, unde este dislocată Aripa 4. Context: supraveghere 24/7 și sensibilitate crescută în regiune Publicația notează că reacția rapidă face parte din modelul de „poliție aeriană” prin care Italia își protejează spațiul aerian fără întrerupere, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, în coordonare cu NATO. În același context, sunt amintite și incidente recente care au amplificat tensiunile în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv un caz raportat de România la final de mai, când o dronă rusească ar fi lovit o locuință din Galați, incident condamnat de NATO și UE. [...]
Încrederea europenilor în garanțiile de securitate ale SUA a coborât la un minim, iar asta împinge opinia publică spre mai multă autonomie militară și finanțare comună la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV , care citează un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat înaintea summiturilor G7 și NATO . Sondajul indică o „profundă neîncredere europeană față de SUA”, pe fondul unor evoluții precum agresiunea președintelui SUA în Orientul Mijlociu, amenințările privind Groenlanda, promisiunile de retragere a trupelor din bazele europene și scepticismul legat de viitorul NATO. În paralel, europenii par mai dispuși să-și reducă dependența de Washington prin consolidarea apărării proprii. Cifrele care arată schimbarea de percepție În medie, doar 11% dintre respondenți din țările incluse în sondaj mai consideră SUA un aliat care „împărtășește interesele și valorile” lor. Proporția era de 16% în urmă cu șase luni și de 22% în noiembrie 2024. Percepția dominantă este că SUA sunt un „partener necesar”, însă: 13% dintre respondenți văd SUA drept „rival”; 12% le consideră „adversar direct”. În plus, majoritatea populației din fiecare țară nu mai are încredere că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Excepția menționată în sondaj este Bulgaria. În schimb, în multe state europene predomină convingerea că „cel puțin unele țări europene” ar ajuta într-un astfel de scenariu, inclusiv în țări cu partide de extremă dreaptă puternice, precum Franța, Italia, Țările de Jos și Suedia. Implicația practică: mai mulți bani pentru apărare și instrumente comune de finanțare Datele sugerează o deschidere mai mare pentru creșterea bugetelor militare: în medie, europenii sunt cu 4% mai dispuși să susțină majorarea cheltuielilor naționale pentru apărare decât anul trecut, Italia fiind singura țară unde o majoritate „clară” rămâne împotrivă. Pe componenta de finanțare la nivelul UE, 47% dintre respondenți susțin ideea împrumuturilor colective ale Uniunii pentru cheltuieli mai mari de apărare, iar 35% se opun. Sprijinul este cel mai ridicat în: Portugalia (59%) Danemarca (56%) Olanda (55%) Spania (valoarea exactă nu este precizată în textul sursă, dar este inclusă între țările cu sprijin puternic) În același timp, există o rezistență semnificativă față de reducerea cheltuielilor publice interne pentru a finanța apărarea, opoziția fiind cea mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) și Danemarca (52%). „Cumpărați european”: presiune pentru reducerea dependenței de armament american În aproape toate țările chestionate, majorități ale respondenților spun că statul lor ar trebui să-și reducă dependența strategică de echipamente militare americane, cu sprijin ridicat pentru abordarea „cumpărați produse europene” în: Danemarca (75%) Țările de Jos (72%) Suedia (70%) Portugalia (69%) Franța (66%) Elveția (64%) Regatul Unit (62%) Spania (62%) Polonia este singura excepție menționată: aici majoritatea ar prefera creșterea achizițiilor de arme americane. Germania, Italia și Ungaria apar ca piețe cu opinii puternic împărțite. Context: NATO rămâne reperul, dar crește pragmatismul european Deși neîncrederea în SUA crește, sprijinul pentru înlocuirea NATO cu un organism exclusiv al UE rămâne redus (29%). În același timp, în majoritatea țărilor (cu excepția Bulgariei) domină ideea că relațiile SUA–Europa „probabil se vor îmbunătăți” după plecarea lui Donald Trump , opinie împărtășită de 60% sau mai mult din populație în Franța, Spania, Danemarca, Țările de Jos și Suedia. ECFR interpretează aceste tendințe ca pe o „oportunitate” pentru liderii europeni de a avansa mai rapid în materie de securitate, pe fondul unei cereri publice pentru autonomie mai mare și pentru reducerea dependenței de garanțiile americane. Sondajul a fost realizat în mai 2026, pe persoane de cel puțin 18 ani, în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit, prin mai multe metode și cu agenții de sondare precum Mandate Research și YouGov. [...]
