COST$1,011.70+1.39%

Contractul pentru 298 de vehicule Lynx împinge costul unitar peste 11 milioane euro și limitează producția locală la 40%, potrivit Antena 3. Datele prezentate indică o combinație între configurația aleasă (inclusiv rachete antitanc) și faptul că o componentă-cheie – turela – rămâne la producător, cu efect direct în preț și în valoarea adăugată care rămâne în România.

Programul este legat de finanțarea SAFE, unde PSD acuză Guvernul Bolojan de lipsă de transparență în atribuirea contractelor finanțate prin acest mecanism, în valoare totală de aproape 17 miliarde euro. Șase din cele 15 contracte ar urma să meargă către Rheinmetall, cu încasări de peste 5,6 miliarde euro, compania fiind producătorul vehiculelor de luptă pentru infanterie Lynx.

Cât costă Lynx pentru România și cum se împarte finanțarea

Conform unor date oficiale ale guvernului român transmise Parlamentului, România a încheiat un contract de 3,33 miliarde euro pentru 298 de unități Lynx, care include și condițiile de producție.

Pentru finanțare, articolul indică două componente:

• 232 din cele 298 de vehicule sunt finanțate prin împrumutul SAFE, cu un cost total de 2,6 miliarde euro, ceea ce înseamnă aprox. 11,19 milioane euro/unitate (aprox. 56 milioane lei/unitate).
• 66 de vehicule sunt finanțate direct din bugetul României, la o valoare totală de 738,6 milioane euro.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că o creștere de aproximativ 1 milion de euro per unitate a fost determinată de configurație, după ce Bucureștiul a ales o variantă echipată cu rachete ghidate antitanc Spike.

De ce localizarea producției rămâne limitată

Informații prezentate ca fiind făcute publice de Defense Romania arată că rata de localizare a producției în România va fi de 40%, sub nivelul de „aproape 100%” anunțat anterior de ministrul Apărării.

În practică, uzina din Mediaș ar urma să producă doar șasiul, iar turelele Lance vor fi fabricate în Germania de Rheinmetall și livrate ulterior pentru instalare pe vehiculele din România. Articolul notează că turela Lance reprezintă jumătate din costul întregului vehicul.

Miruță a susținut că transferul tehnologiei pentru producția turelei în România a fost considerat „imposibil”:

„Tehnica pentru a produce turela nu poate fi adusă în România. Astfel, a rămas obligație pentru ei (pentru Rheinmetall, n.r.) de a face aproape 100% din restul (în România). Per ansamblu, este minim 40%”.

Context regional: Ucraina urmărește modelul de localizare

Antena 3 mai relatează că scandalul politic din România este urmărit cu atenție în Ucraina, care intenționează să se doteze cu vehicule Lynx. Publicația ucraineană Defense Express (ediția în limba engleză) arată că primul lot de Lynx ar urma să ajungă în Ucraina în cursul acestui an, iar producția ar urma să fie localizată după modelul aplicat în România.

În paralel, Defense Express amintește că Rheinmetall produce deja Lynx în Ungaria, unde autoritățile de la Budapesta au comandat în 2020 218 unități pentru 2 miliarde euro, iar industria ungară nu a fost implicată în asamblarea turelei Lance, producând tot șasiul. Ungaria ar urma să primească 46 din cele 218 vehicule complet asamblate din Germania.

Pentru Ucraina, Rheinmetall ar anticipa posibilitatea unui contract pentru aproximativ 300 de vehicule, în funcție de asigurarea finanțării, mai notează articolul.