Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina susține că a găsit o alternativă mai ieftină la interceptoarele Patriot pentru rachetele Kinjal, folosind stații de război electronic „Lima” care ar devia rachetele prin perturbarea navigației prin satelit, pe fondul riscului de epuizare a stocurilor de rachete Patriot, potrivit Digi24.
Informațiile sunt prezentate pe baza relatărilor Kyiv Independent, care citează declarațiile unui comandant ucrainean cunoscut sub indicativul „Alchimistul” (Alkhimyk) și ale unor oficiali ucraineni din zona de război electronic. Miza operațională este reducerea dependenței de muniție scumpă de interceptare (rachetele PAC-3), printr-o soluție care „neutralizează” ținta fără explozie, susține sursa.
„Alchimistul”, comandantul unității „Night Watch”, afirmă că rețeaua de stații Lima, construită începând din 2023, ar fi reușit să „neutralizeze” majoritatea rachetelor Kinjal lansate asupra Ucrainei, prin devierea lor către zone nelocuite.
„Când am ridicat zidul nostru de război electronic, din cele 59 de rachete Kinjal lansate, doar una a aterizat. Toate celelalte au fost neutralizate.”
Dezvoltatorul Lima, Cascade Systems, susține că, din vara trecută, proiectul ar fi împiedicat 58 de rachete Kinjal să își atingă țintele, dintre care 26 în primele trei luni din 2026. Kyiv Independent notează că, dacă aceste date se confirmă, ar indica o eficiență foarte ridicată împotriva unei arme considerate de vârf în arsenalul Rusiei.
În paralel, Forțele Aeriene ale Ucrainei ar fi înregistrat în ultimele luni o scădere a atacurilor cu Kinjal, iar în noaptea de 28 martie doar o astfel de rachetă ar fi trecut „aparent” de apărare, conform articolului.
Explicația tehnică prezentată în material pornește de la faptul că rachetele și dronele rusești folosesc, când este disponibilă, navigația prin satelit ca opțiune implicită. Rusia utilizează antene CRPA (antene cu „mod de recepție controlată”), concepute să rămână „fixate” pe semnalele satelitului chiar și în condiții de interferențe și să filtreze semnalele false.
Potrivit „Alchimistului”, soluția ar fi să împiedice antenele CRPA să identifice direcția din care vine semnalul de „spoofing” (falsificare a semnalului), astfel încât ar fi necesare doar 32 de stații Lima pentru a întrerupe legătura unei rachete Kinjal cu semnalele care o ghidează. El mai susține că Lima ar folosi, pe lângă bruiaj și falsificare, un al treilea tip de semnal, descris drept „atac cibernetic” asupra receptorului rachetei, care ar încărca date greșite și ar menține eroarea o perioadă după ieșirea din zona acoperită.
Materialul pune accent pe diferența de cost și pe constrângerea de muniție: sistemele Patriot (în special rachetele PAC-3) au fost prezentate ca eficiente împotriva Kinjal, însă viitoarele livrări de PAC-3 către Ucraina sunt descrise ca fiind „în pericol”.
În schimb, stațiile Lima sunt fabricate în Ucraina și „nu necesită echipamente scumpe de unică folosință”, precum interceptoarele, ceea ce ar reduce costul de utilizare, potrivit relatării.
În același context, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) este citat cu o estimare de 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) pentru costul unei rachete Kinjal, cu mențiunea că există și estimări mai mici. Publicația ucraineană de apărare Militarnyi este citată cu un cost de aproximativ 4,5 milioane de dolari (aprox. 20,7 milioane lei), conform celor mai recente contracte.
„Alchimistul” avansează și o estimare la nivel de „acoperire națională”: 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru mecanisme împotriva „a tot ce zboară” (drone și rachete) și încă 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) pentru apărare împotriva rachetelor balistice, adăugând că 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) ar însemna „doar două sisteme Patriot”. Aceste cifre sunt prezentate ca declarații, nu ca evaluări independente.
Un punct sensibil rămâne racheta balistică Iskander. „Alchimistul” spune că Lima ar fi contribuit la scăderea preciziei loviturilor Iskander, de la aproximativ 10 metri la abateri între 100 de metri și peste un kilometru, în atacuri recente.
Eficiența generală a sistemului este susținută și de Maksim Skorețki, șeful departamentului de război electronic al Forțelor Terestre ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent, care afirmă că Lima ar fi funcționat „în 58 din 59 de cazuri” împotriva Kinjal și că ar fi un proiect fără echivalent pentru suprimarea antenelor CRPA avansate. Totuși, datele rămân, în esență, afirmații ale părții ucrainene și ale dezvoltatorului, iar materialul nu indică o verificare independentă completă a tuturor incidentelor invocate.
Recomandate

Ucraina pregătește majorări de solde și demobilizări treptate , într-o reformă care urmărește să stabilizeze resursa umană a armatei în condițiile războiului și ale unui sistem de recrutare criticat pentru inechitate și corupție, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că reforma vizează, în special, consolidarea sistemului de contracte, prin condiții „clar definite și garantate” privind durata serviciului militar. Ce se schimbă: demobilizări și creșteri salariale Din acest an ar urma să devină posibilă demobilizarea pe etape a celor înrolați mai devreme în timpul războiului declanșat de invazia rusă. Zelenski nu a oferit detalii suplimentare despre mecanism, deși măsura este „foarte solicitată”. În prezent, legislația ucraineană permite demobilizarea doar după încetarea legii marțiale, în vigoare din 2022, ceea ce sugerează că aplicarea efectivă a demobilizărilor depinde de ajustări legislative sau de o interpretare nouă a cadrului existent (sursa nu precizează care variantă este avută în vedere). Pe partea de remunerare, datele Ministerului Apărării de la Kiev indică o creștere a salariului minim în armată pentru necombatanți de la 20.000 de hrivne (390 de euro, aprox. 1.950 lei) la 30.000 de hrivne (circa 580 de euro, aprox. 2.900 lei). Pentru combatanți, Zelenski a spus că sumele vor fi „de câteva ori mai mari”, fără alte cifre. Calendar: detalii în mai, primele rezultate în iunie Detaliile reformei ar urma să fie finalizate în cursul acestei luni, iar primele rezultate sunt așteptate în iunie, conform declarațiilor președintelui ucrainean. Context operațional: recrutare obligatorie, contracte care nu atrag suficient AFP, citată de Agerpres, notează că majoritatea noilor recruți provin din mobilizarea obligatorie, iar sistemul a fost afectat de scandaluri și este criticat pentru inechitate, corupție și ineficiență. Autoritățile ucrainene încearcă să crească ponderea soldaților pe bază de contract, inclusiv prin stimulente financiare pentru categoria 18–24 de ani și prin deschiderea de birouri de recrutare în străinătate, însă până acum aceste eforturi „nu au avut efectul dorit”, potrivit aceleiași surse. [...]

Forțele Aeriene ale SUA au oferit prima confirmare vizuală publică a integrării unei arme hipersonice pe bombardierul B-1B , un semnal operațional că programul ARRW revine în prim-plan, susținut de finanțare nouă și de teste de integrare, potrivit Interesting Engineering . Imaginile provin dintr-un clip scurt, cu tematică de mentenanță, filmat la Edwards Air Force Base și publicat pe 29 aprilie 2026. În secvență, un B-1B Lancer apare cu o rachetă hipersonică sub aripă, fiind prima apariție publică a aeronavei în configurație asociată cu AGM-183A ARRW (Air-launched Rapid Response Weapon). Ce indică apariția ARRW pe B-1B Racheta este montată pe un pilon extern sub aeronavă, într-o poziție pe care B-1B a folosit-o anterior pentru teste cu muniții JDAM și pentru transportul podului de țintire Sniper. Diferența, notează publicația, este clasa de armament: ARRW este considerabil mai grea și mai complexă, iar până acum Forțele Aeriene americane o prezentaseră public doar pe bombardierul B-52H. Oficialii nu au oferit detalii despre zbor și nu au confirmat când a avut loc. Chiar și așa, imaginea sugerează că B-1B poate transporta extern o armă hipersonică, ceea ce mută discuția din zona planurilor în cea a testelor de integrare. Bugetul FY2027: bani și repere tehnice pentru integrare Documentele bugetare pentru anul fiscal 2027, în capitolul de cercetare-dezvoltare-testare-evaluare (RDT&E), includ detalii din „Hypersonic Integration Program”. Conform acestora, serviciul a demonstrat „capacitatea B-1B de a executa un transport captiv al unei încărcături din clasa 5.000 de livre și eliberarea unei forme de armă dovedite” de pe un pilon modular LAM (Load Adaptable Modular). Această referință indică teste anterioare cu încărcături grele și rolul unor piloni proiectați pentru arme mai mari, cu mai puține restricții. Publicația menționează și The Aviationist în contextul acestor detalii. De ce contează: ARRW primește din nou tracțiune, iar B-1B rămâne în joc Programul ARRW a avut un parcurs dificil, cu eșecuri în testele timpurii și semnale, la un moment dat, că Forțele Aeriene ar putea să se reorienteze. Tonul se schimbă însă în bugetul FY2027: sunt prevăzute 345,7 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru activități legate de ARRW, iar cheltuielile planificate ar ajunge la 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) până în 2030. Finanțarea ar susține atât un upgrade „Increment 2”, cât și un efort separat pentru o rachetă balistică lansată din aer. În paralel, rolul B-1B este recalibrat: deși exista anterior un plan de retragere până în 2030, Forțele Aeriene ar urma să mențină aeronava în serviciu cel puțin până în 2037. Extinderea vine la pachet cu accent pe lovituri de la distanță (stand-off), folosind arme cu rază lungă, iar pilonii externi cresc flexibilitatea de încărcare. Pentru moment, clipul nu arată o lansare și nu confirmă un calendar. Dar, în logica operațională a programelor de armament, simpla apariție a configurației B-1B + ARRW este un indiciu că integrarea a trecut de faza de concept și intră într-o etapă mai concretă de testare și validare. [...]

NATO testează rapiditatea de deplasare a trupelor pe flancul estic , printr-un exercițiu cu muniție reală în nord-estul Poloniei, într-un moment în care intenția Washingtonului de a reduce efectivele din Germania reaprinde discuția despre capacitatea Europei de a reacționa la o criză regională, potrivit Digi24 . Exercițiile, denumite „ Amber Shock 26 ”, vizează consolidarea apărării „Coridorului Suwałki”, o zonă strategică între Polonia și statele baltice. Potrivit locotenent-colonelului Dariusz Guzenda, citat de agenția de presă de stat poloneză PAP, la exercițiu participă peste 3.500 de militari din mai multe state NATO și „sute de vehicule militare”. Miza operațională: mobilitate și interoperabilitate Un element central al exercițiului este testarea deplasării rapide a trupelor. Înaintea antrenamentului, Regimentul 2 Cavalerie al Armatei SUA a finalizat un marș tactic rutier de 1.000 de kilometri din Germania până în zona de antrenament Bemowo Piskie/Orzysz, în nord-estul Poloniei, unde s-a alăturat altor forțe NATO. În teren, militarii urmează să execute atât manevre tactice, cât și trageri cu muniție reală, cu obiectivul declarat de a crește interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) și de a demonstra coeziunea alianței. Context politic: semnal după discuțiile despre trupele SUA din Germania Exercițiul este programat să se desfășoare până vineri și are loc pe fondul anunțului Washingtonului privind intenția de a reduce efectivele militare din Germania, ceea ce a alimentat îngrijorări legate de angajamentele pe termen lung ale SUA față de Europa. Autoritățile poloneze au insistat asupra relației „de neclintit” cu SUA și au spus că nu există indicii că Washingtonul ar urma să reducă cei 10.000 de militari americani aflați în prezent în Polonia prin rotație. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat însă că „dezintegrarea continuă” a NATO este „cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice” și a cerut măsuri pentru a inversa această tendință. Cum se leagă de exercițiile mai largi din regiune „Amber Shock 26” este parte a unei serii mai ample, „Saber Strike 26”, desfășurată în Polonia, Lituania și Finlanda, orientată pe exersarea deplasării rapide a trupelor și a cooperării în cazul unei crize în regiune. [...]

Peste 1.700 de militari și 350 de vehicule și echipamente vor fi dislocate la Cincu pentru exercițiul SCORPIONS LEGACY 2026 , iar Armata anunță că deplasările de tehnică vor începe din 3 mai și se vor face preponderent noaptea, pentru a limita efectele asupra traficului și comunităților locale, potrivit Mediafax . Exercițiul multinațional SCORPIONS LEGACY 2026 (SCLE 26) este programat în perioada 7–23 mai și se va desfășura la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu, județul Brașov. La activități participă militari din România și din alte șase țări aliate: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Ce se mișcă în teren și cine coordonează Conform MApN, exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova. În total, sunt anunțați aproximativ 1.700 de militari și 350 de mijloace tehnice din șapte țări aliate. De ce contează pentru zona Cincu: trafic și măsuri de reducere a impactului MApN precizează că, pentru pregătirea exercițiului, începând din 3 mai va fi mutată tehnica necesară către Cincu. Autoritățile naționale și aliații NATO susțin că iau măsuri pentru a minimiza impactul asupra comunităților locale și asupra traficului rutier, iar deplasările ar urma să fie realizate cu preponderență pe timp de noapte. Obiectivele militare declarate și mesajul de poziționare În anunțul publicat pe Facebook, MApN arată că obiectivul SCLE 26 este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; exerciții de antrenament cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Instituția mai afirmă că exercițiul contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și la îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței și subliniază că exercițiile NATO precum SCLE 26 sunt „defensive și transparente”, desfășurate cu respectarea obligațiilor internaționale ale României. [...]

MApN mizează pe SAFE pentru a accelera înzestrarea, cu accent pe antidronă , într-un calendar care vizează implementări până în 2030, potrivit Antena 3 . Ministerul susține că programul european ar putea ajuta România să recupereze „decalaje” în dotarea armatei și să obțină „sisteme eficiente de luptă”, inclusiv prin achiziții comune mai rapide alături de aliați. MApN afirmă că are în derulare 21 de proiecte de înzestrare cu tehnică modernă, care „pot fi implementate până în 2030”. În mesajul public, ministerul indică drept una dintre cele mai mari provocări „amenințarea dronelor”, invocată atât în contextul frontului, cât și al granițelor României. Antidronă și radare, în centrul pachetului SAFE Potrivit ministerului, opt din cele 15 mari proiecte din programul SAFE , aprobate de Parlament, sunt dedicate sistemelor antidronă și radarelor de ultimă generație. MApN spune că investițiile vizează capabilități care să „detecteze, să bruieze și să neutralizeze” dronele care încalcă spațiul aerian național, argumentând că este vorba despre tehnologie „care protejează cetățenii”. În același mesaj, ministerul enumeră tipuri de echipamente la care ar urmări acces mai rapid prin SAFE, între care: arme de asalt, nave de patrulare, elicoptere, radare, mașini de luptă și rachete. Antena 3 notează și că primul pachet de achiziții din SAFE include șase programe și prevede achiziția de mașini de luptă ale infanteriei. Dispută politică pe gestionarea programului și direcția banilor Programul SAFE a devenit și subiect de conflict politic între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. La Suceava, Bolojan a fost întrebat „cine a decis ca cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și a răspuns că, în mandatul lui Ciolacu, „s-a decis schema de gestionare”, iar Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată integrator al achizițiilor. Ciolacu a respins acuzația și a susținut că schema nu ar fi fost stabilită în mandatul său, invocând Regulamentul (UE) 2025/1106 și afirmând că o „ordonanță de urgență” a guvernului Bolojan, din 20 noiembrie 2025, ar fi stabilit schema de gestionare. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre contracte, calendarul exact al achizițiilor sau mecanismul de alocare a celor „cinci miliarde de euro”, dincolo de declarațiile politice și poziția MApN privind prioritățile de înzestrare. [...]

Deplasarea a sute de vehicule militare pe șoselele din România, în următoarele zile, va pune presiune pe logistică și pe gestionarea traficului , în contextul exercițiului multinațional „ Scorpions Legacy 2026 ”, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că deplasările vor fi făcute „cu preponderență pe timp de noapte”, pentru a reduce impactul asupra comunităților locale și circulației rutiere. Exercițiul este programat în perioada 7–23 mai, la baza militară Cincu (județul Brașov), la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”. Începând „de mâine”, armata va muta tehnica necesară la Cincu, iar MApN transmite că prezența tancurilor și a altor echipamente militare pe străzi „nu este motiv de panică”. Dimensiunea exercițiului și ce înseamnă pentru mobilitate Conform informațiilor prezentate, la „Scorpions Legacy 2026” participă peste 1.700 de soldați din România și alte șase țări aliate, cu 350 de mijloace tehnice, în cadrul unor activități care includ exerciții tactice cu trageri de luptă. MApN precizează că, pentru buna desfășurare a exercițiului multinațional (SCLE 26), autoritățile naționale și aliații NATO iau măsuri pentru a minimiza efectele asupra traficului rutier, inclusiv prin programarea deplasărilor în special noaptea. Cine participă și cine coordonează Țările participante, alături de România, sunt: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova (HQ MNBDE-SE) . Obiectivul operațional Obiectivul declarat este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; antrenamente cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Potrivit MApN, aceste activități urmăresc dezvoltarea capacității de reacție și îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței. [...]