Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina susține că a găsit o alternativă mai ieftină la interceptoarele Patriot pentru rachetele Kinjal, folosind stații de război electronic „Lima” care ar devia rachetele prin perturbarea navigației prin satelit, pe fondul riscului de epuizare a stocurilor de rachete Patriot, potrivit Digi24.
Informațiile sunt prezentate pe baza relatărilor Kyiv Independent, care citează declarațiile unui comandant ucrainean cunoscut sub indicativul „Alchimistul” (Alkhimyk) și ale unor oficiali ucraineni din zona de război electronic. Miza operațională este reducerea dependenței de muniție scumpă de interceptare (rachetele PAC-3), printr-o soluție care „neutralizează” ținta fără explozie, susține sursa.
„Alchimistul”, comandantul unității „Night Watch”, afirmă că rețeaua de stații Lima, construită începând din 2023, ar fi reușit să „neutralizeze” majoritatea rachetelor Kinjal lansate asupra Ucrainei, prin devierea lor către zone nelocuite.
„Când am ridicat zidul nostru de război electronic, din cele 59 de rachete Kinjal lansate, doar una a aterizat. Toate celelalte au fost neutralizate.”
Dezvoltatorul Lima, Cascade Systems, susține că, din vara trecută, proiectul ar fi împiedicat 58 de rachete Kinjal să își atingă țintele, dintre care 26 în primele trei luni din 2026. Kyiv Independent notează că, dacă aceste date se confirmă, ar indica o eficiență foarte ridicată împotriva unei arme considerate de vârf în arsenalul Rusiei.
În paralel, Forțele Aeriene ale Ucrainei ar fi înregistrat în ultimele luni o scădere a atacurilor cu Kinjal, iar în noaptea de 28 martie doar o astfel de rachetă ar fi trecut „aparent” de apărare, conform articolului.
Explicația tehnică prezentată în material pornește de la faptul că rachetele și dronele rusești folosesc, când este disponibilă, navigația prin satelit ca opțiune implicită. Rusia utilizează antene CRPA (antene cu „mod de recepție controlată”), concepute să rămână „fixate” pe semnalele satelitului chiar și în condiții de interferențe și să filtreze semnalele false.
Potrivit „Alchimistului”, soluția ar fi să împiedice antenele CRPA să identifice direcția din care vine semnalul de „spoofing” (falsificare a semnalului), astfel încât ar fi necesare doar 32 de stații Lima pentru a întrerupe legătura unei rachete Kinjal cu semnalele care o ghidează. El mai susține că Lima ar folosi, pe lângă bruiaj și falsificare, un al treilea tip de semnal, descris drept „atac cibernetic” asupra receptorului rachetei, care ar încărca date greșite și ar menține eroarea o perioadă după ieșirea din zona acoperită.
Materialul pune accent pe diferența de cost și pe constrângerea de muniție: sistemele Patriot (în special rachetele PAC-3) au fost prezentate ca eficiente împotriva Kinjal, însă viitoarele livrări de PAC-3 către Ucraina sunt descrise ca fiind „în pericol”.
În schimb, stațiile Lima sunt fabricate în Ucraina și „nu necesită echipamente scumpe de unică folosință”, precum interceptoarele, ceea ce ar reduce costul de utilizare, potrivit relatării.
În același context, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) este citat cu o estimare de 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) pentru costul unei rachete Kinjal, cu mențiunea că există și estimări mai mici. Publicația ucraineană de apărare Militarnyi este citată cu un cost de aproximativ 4,5 milioane de dolari (aprox. 20,7 milioane lei), conform celor mai recente contracte.
„Alchimistul” avansează și o estimare la nivel de „acoperire națională”: 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru mecanisme împotriva „a tot ce zboară” (drone și rachete) și încă 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) pentru apărare împotriva rachetelor balistice, adăugând că 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) ar însemna „doar două sisteme Patriot”. Aceste cifre sunt prezentate ca declarații, nu ca evaluări independente.
Un punct sensibil rămâne racheta balistică Iskander. „Alchimistul” spune că Lima ar fi contribuit la scăderea preciziei loviturilor Iskander, de la aproximativ 10 metri la abateri între 100 de metri și peste un kilometru, în atacuri recente.
Eficiența generală a sistemului este susținută și de Maksim Skorețki, șeful departamentului de război electronic al Forțelor Terestre ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent, care afirmă că Lima ar fi funcționat „în 58 din 59 de cazuri” împotriva Kinjal și că ar fi un proiect fără echivalent pentru suprimarea antenelor CRPA avansate. Totuși, datele rămân, în esență, afirmații ale părții ucrainene și ale dezvoltatorului, iar materialul nu indică o verificare independentă completă a tuturor incidentelor invocate.
Recomandate
ISW spune că Putin exagerează câștigurile teritoriale ale Rusiei, într-un mesaj care susține „războiul cognitiv” al Kremlinului , potrivit Adevărul . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că prezentarea făcută de președintele rus pentru luna septembrie 2026 este „atât de ruptă de realitate, încât seamănă cu niște halucinații”. ISW compară cifrele invocate de Vladimir Putin cu propriile evaluări privind evoluția frontului. Putin a susținut că forțele ruse au cucerit 1.301 km² de teritoriu în Ucraina doar în septembrie 2026, însă institutul afirmă că Rusia ar fi înregistrat, de fapt, o pierdere netă de 80,81 km² în aceeași perioadă. Chiar și dacă sunt luate în calcul „infiltrările” trupelor ruse în zone pe care nu le controlează, ISW estimează o pierdere netă de 175,18 km². Miza: legitimarea războiului și presiune psihologică asupra Europei În analiza sa, ISW leagă aceste declarații de ceea ce numește intensificarea eforturilor de „război cognitiv” (operațiuni de influențare a percepțiilor publice și politice) menite să convingă că liderii europeni care răspund amenințărilor Rusiei ar fi, de fapt, „agresorii”. În același registru, Putin a afirmat că Rusia „nu amenință pe nimeni” și nu intenționează să atace alte state, dar a avertizat că Moscova ar recurge la arme nucleare dacă Europa ar ataca Kaliningradul sau alte teritorii ruse. ISW amintește însă că, în ultimii ani, oficiali ruși – inclusiv Putin, Dmitri Medvedev și Andrei Kolesnik, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat – au lansat amenințări la adresa unor state europene și a unor capitale occidentale. Ce spune ISW despre „realitatea fictivă” de pe front Potrivit institutului, afirmațiile lui Putin continuă să descrie o „realitate fictivă” a situației de pe front, care ar susține încercarea Kremlinului de a prezenta avansurile ruse drept progrese ample pe câmpul de luptă. ISW precizează că nu poate stabili dacă Putin știe că cifrele prezentate sunt false sau dacă acceptă date fictive despre front care îi sunt furnizate. Context: planificare pentru un război de durată și bugete militare record În același context, este menționat că Rusia se pregătește ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, prin planificarea unor cheltuieli de război record și renunțarea la planurile de reducere a bugetelor militare. Sunt indicate cheltuieli militare prevăzute pentru anul viitor de 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei), ceea ce ar însemna o creștere anuală de peste 40% față de cheltuielile planificate pentru acest an și de aproape 380% față de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii ar anticipa doar o scădere ușoară, la aproximativ 199 miliarde de dolari în 2028 (aprox. 895,5 miliarde lei) și circa 195 miliarde de dolari în 2029 (aprox. 877,5 miliarde lei), o traiectorie descrisă drept o schimbare bruscă față de acum un an, când Moscova intenționa să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele epuizate în timpul războiului. Linkuri relevante din material: Analiza ISW: ISW Context despre bugetele de război: Adevărul [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
Ucraina a folosit în premieră racheta balistică tactică FP-7 , un pas cu impact operațional direct asupra capacității sale de lovire la distanță , potrivit HotNews , care citează anunțul făcut joi de președintele Volodimir Zelenski . Informația esențială este că FP-7 a fost „folosită pentru prima dată în luptă”, ceea ce indică intrarea în utilizare a unui nou tip de armament în arsenalul ucrainean, cu potențial de a schimba modul în care sunt executate loviturile tactice pe front. HotNews notează și existența unei informații pe care Kievul „refuză categoric să o dezvăluie”, însă, în fragmentul de text disponibil, nu sunt oferite detalii despre natura exactă a acesteia. În lipsa unor precizări suplimentare în sursa furnizată, nu se poate stabili ce element rămâne confidențial și nici care ar fi implicațiile lui concrete. [...]
Ucraina anunță primul atac cu o rachetă balistică tactică produsă intern, un pas care poate schimba ritmul și costurile apărării antiaeriene ruse , potrivit Focus . Este vorba despre FP-7, iar președintele Volodîmîr Zelenski a transmis că „primul angajament de luptă” a avut loc și a anunțat intenția de a extinde producția. Un videoclip publicat ar arăta lansarea nocturnă a rachetei, însă materialul nu oferă detalii despre ținta lovită sau despre pagube, iar informațiile rămân limitate la anunțul Kievului și la datele tehnice comunicate de producător. De ce contează: presiune operațională pe apărarea antiaeriană Miza principală este efectul asupra apărării antiaeriene: rachetele balistice tactice sunt concepute pentru lovituri rapide asupra țintelor din zona de luptă, iar fereastra de reacție pentru detectare, urmărire și interceptare este foarte scurtă. În termeni operaționali, asta poate forța Rusia să aloce mai multe resurse pentru protecția obiectivelor din proximitatea frontului și să accepte un risc mai mare de „saturație” a apărării, dacă astfel de lansări devin frecvente. În justificarea dezvoltării, Ucraina invocă situația militară: Rusia folosește intens rachete balistice rapide, în timp ce Kievul ar avea mijloace limitate de apărare împotriva acestei amenințări. O componentă balistică proprie ar fi, în această logică, un pas spre „egalitate de armament”. Ce se știe despre FP-7 Producătorul Fire Point indică următoarele caracteristici pentru FP-7: încărcătură utilă: până la 200 kg; rază de acțiune: până la 250 km; viteză maximă: 1.500 m/s; altitudine maximă: 60 km; timp maxim de zbor: 300 secunde. Ce urmează: FP-9, varianta cu rază mai mare, țintită pentru final de 2026 Focus notează că anunțurile anterioare privind un „prim angajament de luptă” ar fi fost amânate de mai multe ori și că ele nu vizau FP-7, ci FP-9, o rachetă balistică mai mare, dezvoltată în paralel. Pentru FP-9 sunt menționate: rază de acțiune: până la 850 km; încărcătură utilă: până la 800 kg; testele motorului: planificate pentru vară; finalizarea: estimată acum pentru sfârșitul toamnei 2026. Publicația adaugă și contextul geografic: Moscova este la aproximativ 450 km de granița Ucrainei, ceea ce ar însemna că lovirea capitalei ruse ar fi posibilă doar cu FP-9, nu cu FP-7. [...]
Ucraina a refuzat elicopterele Eurocopter Tiger oferite gratuit, din cauza costurilor mari de operare , o decizie care arată că, în sprijinul militar, nu doar livrarea contează, ci și nota de plată pentru mentenanță și instruire, potrivit HotNews . Informația a fost difuzată de postul public ucrainean Suspilne , care citează o declarație a ambasadorului Ucrainei în Australia, Vasil Miroșnicenko , pentru publicația Defense Express . Materialul este preluat de Rador Radio România. Australia își retrage din dotare elicopterele de atac Eurocopter Tiger și intenționează să le înlocuiască cu elicoptere americane AH-64E Apache. Deși Canberra era pregătită să transfere gratuit aparatele către Ucraina, Kievul a refuzat, invocând costurile ridicate de întreținere, menținere în stare de operare pentru luptă și instruire a piloților pentru acest model. De ce contează: ajutorul „gratuit” poate genera costuri operaționale mari Decizia Ucrainei indică o evaluare pragmatică a sprijinului militar: chiar dacă platforma este oferită fără cost de achiziție, cheltuielile recurente și resursele necesare pentru a o integra rapid în luptă pot face oferta neatractivă. Defense Express notează că Australia renunță la Eurocopter Tiger din motive similare. Publicația mai menționează că o decizie comparabilă a fost luată și în Germania, după ce aceste elicoptere nu au fost utilizate o perioadă îndelungată. [...]
Revendicarea Phenianului privind folosirea inteligenței artificiale la o rachetă balistică ridică miza militară în regiune , în condițiile în care o astfel de capabilitate ar complica semnificativ apărarea antirachetă și ar alimenta escaladarea dintre cele două Corei, potrivit Economica . Statul Major Interarme (JCS) al Coreei de Sud a anunțat că a detectat o rachetă balistică lansată din regiunea Wonsan (Coreea de Nord) către Marea Japoniei. Conform JCS, racheta a zburat aproximativ 700 de kilometri înainte de a cădea în mare. De ce contează: „AI” și traiectorie schimbătoare, fără detalii verificabile Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și considerată purtătoare de cuvânt neoficială a Phenianului, a susținut că „racheta strategică cu rază medie de acțiune” este capabilă să-și modifice traiectoria de zbor la altitudine mică și că ar fi fost folosită inteligența artificială, fără să ofere detalii suplimentare despre cum a fost utilizată această tehnologie. Ea a mers mai departe, afirmând că „nu există nicio modalitate de a evita un atac cu acest tip de rachetă” și reluând o declarație atribuită lui Kim Jong Un, potrivit căreia „nicio țară din lume nu ar putea avea acces la o astfel de tehnologie timp de cel puțin câțiva ani”. În lipsa unor informații tehnice independente în textul sursei, afirmațiile privind utilizarea AI rămân la nivel de revendicare politică. Context: tensiuni crescute după incidentul din DMZ Lansarea are loc pe fondul escaladării tensiunilor intercoreene după explozia a două mine, pe 21 septembrie, în Zona Demilitarizată (DMZ), incident soldat cu rănirea a trei soldați sud-coreeni, dintre care doi grav. Ministrul sud-coreean al apărării, Kang Shin-chul, a calificat incidentul drept „o încălcare clară a acordului de armistițiu” și a spus că Seulul va lua „măsurile necesare”, considerând Coreea de Nord responsabilă. Phenianul a negat implicarea și a respins cererea Seulului de a-și cere scuze, numind-o „patetică”. Ca răspuns la avertismentele ministrului sud-coreean, Kim Yo Jong a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice, indiferent de opțiunea pe care o aleg”. Ce urmează: accelerarea programului și posibil sprijin extern În septembrie, Kim Jong Un a subliniat necesitatea creșterii „nivelului de Inteligență Artificială” în sistemele de arme ofensive și defensive ale țării. În același timp, analiștii citați în material consideră că Phenianul și-ar putea dezvolta rapid tehnologia rachetelor cu sprijin militar din partea Rusiei, în schimbul trimiterii de trupe pentru a sprijini războiul Moscovei împotriva Ucrainei. [...]
