Știri
Știri din categoria Apărare
Turcia își extinde capabilitățile de lovire la distanță cu o muniție „rătăcitoare” (loitering munition) care poate opera și fără GPS, după ce Baykar a prezentat Mizrak, un sistem cu rază de peste 620 mile (aprox. 1.000 km) și autonomie de peste șapte ore, potrivit Interesting Engineering. Noul model este gândit pentru misiuni de „deep strike” (lovire în adâncime), într-un context în care bruiajul și degradarea navigației prin satelit devin tot mai frecvente în teatrele moderne de operații.
Mizrak a fost introdus pe 30 aprilie și urmează să fie prezentat public la târgul SAHA 2026 Defense, Aviation, and Space Industry Fair, organizat la Istanbul între 5 și 9 mai. Conform materialului, drona a trecut deja teste de tragere cu muniție reală.
Elementul central al sistemului este capacitatea de a executa lovituri autonome, inclusiv în condiții în care GPS-ul este blocat. Mizrak folosește inteligență artificială la bord pentru zbor și angajarea țintelor, iar publicația menționează navigație independentă de GPS, poziționare vizuală și ghidaj optic la bord, plus funcții anti-bruiaj pentru menținerea controlului și comunicațiilor în război electronic.
În practică, combinația dintre autonomie mare, încărcătură semnificativă și reziliență la bruiaj indică o orientare spre utilizare în spații aeriene contestate, unde legăturile de date și navigația prin satelit pot fi degradate.
Potrivit informațiilor prezentate, Mizrak poate transporta o încărcătură de 40 kg (aprox. 88 livre) și poate decola cu o greutate totală de până la 441 livre (aprox. 200 kg). Are o anvergură de circa 13 feet (aprox. 4 metri), o viteză de până la 115 mile/oră (aprox. 185 km/h) și poate urca până la 10.000 feet (aprox. 3.050 metri).
Un alt aspect operațional este flexibilitatea lansării: drona poate decola de pe piste obișnuite, dar și din locații improvizate, inclusiv cu asistență de rachetă la decolare (rocket-assisted takeoff), ceea ce reduce dependența de infrastructură standard.
Baykar oferă două versiuni principale, conform articolului:
Ambele pot folosi camere electro-optice și în infraroșu pentru recunoaștere și supraveghere înainte de atac, iar încărcăturile pot fi schimbate pentru a acoperi mai multe tipuri de misiuni.
Publicația mai notează că Mizrak poate opera împreună cu alte drone Baykar (TB2, TB3 și Akinci), folosind legături digitale de date și video pentru misiuni coordonate. Comunicațiile „line-of-sight” (în linie vizuală) sunt indicate la peste 50 mile (aprox. 80 km), iar legăturile prin satelit pot extinde raza pentru operațiuni la distanțe mai mari.
În același timp, articolul precizează că Mizrak este a treia muniție „loitering” prezentată de Baykar în mai puțin de două luni, după K2 Kamikaze și Sivrisinek, toate urmând să fie expuse împreună la SAHA 2026.
Recomandate
Germania își adaptează infrastructura civilă pentru mobilizare militară, iar asta deschide un nou front de investiții publice și colaborări cu sectorul privat potrivit Digi24 , care citează o informație transmisă de Bloomberg. Un exemplu este Bremerhaven , unde cel mai mare port auto din Europa urmează să fie modernizat cu 1,35 miliarde de euro, bani de la stat. Investiția vizează consolidarea platformelor de încărcare astfel încât să poată susține transportul de echipamente militare, inclusiv tancuri Leopard, către viitoare linii de front. Ce se schimbă operațional: porturi, transport și depozitare Proiectul este inclus în bugetul Germaniei pentru 2026 și este prezentat ca parte a unei inițiative mai ample de pregătire pentru un potențial război. În scenariul unui conflict, poziția geografică și resursele Germaniei ar face din țară un nod strategic pentru aprovizionarea trupelor cu echipamente. În același timp, planurile de „militarizare” a infrastructurii civile pun presiune pe capacitatea de implementare: armata germană (Bundeswehr) nu ar avea resursele necesare pentru a duce singură proiectele la capăt, astfel că autoritățile caută sprijin din partea sectorului privat. Miza pentru companii: parteneriate, dar cu blocaje în rețelele rutiere și feroviare Conform Bloomberg, firmele ar fi dispuse să ofere armatei servicii de transport și depozitare, însă colaborarea este complicată de probleme ale rețelelor rutiere și feroviare. În plus, Bundeswehr nu ar fi pregătit pentru un parteneriat public-privat la scara necesară pentru o mobilizare rapidă și masivă, în cazul unui atac asupra unui aliat NATO, mai notează agenția. Pe termen scurt, direcția indică o creștere a rolului infrastructurii civile în planificarea de apărare și o nevoie de coordonare mai strânsă între stat, armată și operatorii privați de logistică și transport. [...]
Forțele Aeriene ale SUA au oferit prima confirmare vizuală publică a integrării unei arme hipersonice pe bombardierul B-1B , un semnal operațional că programul ARRW revine în prim-plan, susținut de finanțare nouă și de teste de integrare, potrivit Interesting Engineering . Imaginile provin dintr-un clip scurt, cu tematică de mentenanță, filmat la Edwards Air Force Base și publicat pe 29 aprilie 2026. În secvență, un B-1B Lancer apare cu o rachetă hipersonică sub aripă, fiind prima apariție publică a aeronavei în configurație asociată cu AGM-183A ARRW (Air-launched Rapid Response Weapon). Ce indică apariția ARRW pe B-1B Racheta este montată pe un pilon extern sub aeronavă, într-o poziție pe care B-1B a folosit-o anterior pentru teste cu muniții JDAM și pentru transportul podului de țintire Sniper. Diferența, notează publicația, este clasa de armament: ARRW este considerabil mai grea și mai complexă, iar până acum Forțele Aeriene americane o prezentaseră public doar pe bombardierul B-52H. Oficialii nu au oferit detalii despre zbor și nu au confirmat când a avut loc. Chiar și așa, imaginea sugerează că B-1B poate transporta extern o armă hipersonică, ceea ce mută discuția din zona planurilor în cea a testelor de integrare. Bugetul FY2027: bani și repere tehnice pentru integrare Documentele bugetare pentru anul fiscal 2027, în capitolul de cercetare-dezvoltare-testare-evaluare (RDT&E), includ detalii din „Hypersonic Integration Program”. Conform acestora, serviciul a demonstrat „capacitatea B-1B de a executa un transport captiv al unei încărcături din clasa 5.000 de livre și eliberarea unei forme de armă dovedite” de pe un pilon modular LAM (Load Adaptable Modular). Această referință indică teste anterioare cu încărcături grele și rolul unor piloni proiectați pentru arme mai mari, cu mai puține restricții. Publicația menționează și The Aviationist în contextul acestor detalii. De ce contează: ARRW primește din nou tracțiune, iar B-1B rămâne în joc Programul ARRW a avut un parcurs dificil, cu eșecuri în testele timpurii și semnale, la un moment dat, că Forțele Aeriene ar putea să se reorienteze. Tonul se schimbă însă în bugetul FY2027: sunt prevăzute 345,7 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru activități legate de ARRW, iar cheltuielile planificate ar ajunge la 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) până în 2030. Finanțarea ar susține atât un upgrade „Increment 2”, cât și un efort separat pentru o rachetă balistică lansată din aer. În paralel, rolul B-1B este recalibrat: deși exista anterior un plan de retragere până în 2030, Forțele Aeriene ar urma să mențină aeronava în serviciu cel puțin până în 2037. Extinderea vine la pachet cu accent pe lovituri de la distanță (stand-off), folosind arme cu rază lungă, iar pilonii externi cresc flexibilitatea de încărcare. Pentru moment, clipul nu arată o lansare și nu confirmă un calendar. Dar, în logica operațională a programelor de armament, simpla apariție a configurației B-1B + ARRW este un indiciu că integrarea a trecut de faza de concept și intră într-o etapă mai concretă de testare și validare. [...]
Ucraina susține că a găsit o alternativă mai ieftină la interceptoarele Patriot pentru rachetele Kinjal , folosind stații de război electronic „Lima” care ar devia rachetele prin perturbarea navigației prin satelit, pe fondul riscului de epuizare a stocurilor de rachete Patriot, potrivit Digi24 . Informațiile sunt prezentate pe baza relatărilor Kyiv Independent , care citează declarațiile unui comandant ucrainean cunoscut sub indicativul „Alchimistul” (Alkhimyk) și ale unor oficiali ucraineni din zona de război electronic. Miza operațională este reducerea dependenței de muniție scumpă de interceptare (rachetele PAC-3), printr-o soluție care „neutralizează” ținta fără explozie, susține sursa. Ce ar face „Lima” și de ce contează operațional „Alchimistul”, comandantul unității „Night Watch”, afirmă că rețeaua de stații Lima, construită începând din 2023, ar fi reușit să „neutralizeze” majoritatea rachetelor Kinjal lansate asupra Ucrainei, prin devierea lor către zone nelocuite. „Când am ridicat zidul nostru de război electronic, din cele 59 de rachete Kinjal lansate, doar una a aterizat. Toate celelalte au fost neutralizate.” Dezvoltatorul Lima, Cascade Systems, susține că, din vara trecută, proiectul ar fi împiedicat 58 de rachete Kinjal să își atingă țintele, dintre care 26 în primele trei luni din 2026. Kyiv Independent notează că, dacă aceste date se confirmă, ar indica o eficiență foarte ridicată împotriva unei arme considerate de vârf în arsenalul Rusiei. În paralel, Forțele Aeriene ale Ucrainei ar fi înregistrat în ultimele luni o scădere a atacurilor cu Kinjal, iar în noaptea de 28 martie doar o astfel de rachetă ar fi trecut „aparent” de apărare, conform articolului. Cum ar funcționa: bruiaj, „falsificare” și un „atac cibernetic” Explicația tehnică prezentată în material pornește de la faptul că rachetele și dronele rusești folosesc, când este disponibilă, navigația prin satelit ca opțiune implicită. Rusia utilizează antene CRPA (antene cu „mod de recepție controlată”), concepute să rămână „fixate” pe semnalele satelitului chiar și în condiții de interferențe și să filtreze semnalele false. Potrivit „Alchimistului”, soluția ar fi să împiedice antenele CRPA să identifice direcția din care vine semnalul de „spoofing” (falsificare a semnalului), astfel încât ar fi necesare doar 32 de stații Lima pentru a întrerupe legătura unei rachete Kinjal cu semnalele care o ghidează. El mai susține că Lima ar folosi, pe lângă bruiaj și falsificare, un al treilea tip de semnal, descris drept „atac cibernetic” asupra receptorului rachetei, care ar încărca date greșite și ar menține eroarea o perioadă după ieșirea din zona acoperită. Costuri și comparația cu Patriot Materialul pune accent pe diferența de cost și pe constrângerea de muniție: sistemele Patriot (în special rachetele PAC-3) au fost prezentate ca eficiente împotriva Kinjal, însă viitoarele livrări de PAC-3 către Ucraina sunt descrise ca fiind „în pericol”. În schimb, stațiile Lima sunt fabricate în Ucraina și „nu necesită echipamente scumpe de unică folosință”, precum interceptoarele, ceea ce ar reduce costul de utilizare, potrivit relatării. În același context, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) este citat cu o estimare de 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) pentru costul unei rachete Kinjal, cu mențiunea că există și estimări mai mici. Publicația ucraineană de apărare Militarnyi este citată cu un cost de aproximativ 4,5 milioane de dolari (aprox. 20,7 milioane lei), conform celor mai recente contracte. „Alchimistul” avansează și o estimare la nivel de „acoperire națională”: 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru mecanisme împotriva „a tot ce zboară” (drone și rachete) și încă 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) pentru apărare împotriva rachetelor balistice, adăugând că 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) ar însemna „doar două sisteme Patriot”. Aceste cifre sunt prezentate ca declarații, nu ca evaluări independente. Limite și ce rămâne vulnerabil Un punct sensibil rămâne racheta balistică Iskander . „Alchimistul” spune că Lima ar fi contribuit la scăderea preciziei loviturilor Iskander, de la aproximativ 10 metri la abateri între 100 de metri și peste un kilometru, în atacuri recente. Eficiența generală a sistemului este susținută și de Maksim Skorețki, șeful departamentului de război electronic al Forțelor Terestre ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent, care afirmă că Lima ar fi funcționat „în 58 din 59 de cazuri” împotriva Kinjal și că ar fi un proiect fără echivalent pentru suprimarea antenelor CRPA avansate. Totuși, datele rămân, în esență, afirmații ale părții ucrainene și ale dezvoltatorului, iar materialul nu indică o verificare independentă completă a tuturor incidentelor invocate. [...]
NATO testează rapiditatea de deplasare a trupelor pe flancul estic , printr-un exercițiu cu muniție reală în nord-estul Poloniei, într-un moment în care intenția Washingtonului de a reduce efectivele din Germania reaprinde discuția despre capacitatea Europei de a reacționa la o criză regională, potrivit Digi24 . Exercițiile, denumite „ Amber Shock 26 ”, vizează consolidarea apărării „Coridorului Suwałki”, o zonă strategică între Polonia și statele baltice. Potrivit locotenent-colonelului Dariusz Guzenda, citat de agenția de presă de stat poloneză PAP, la exercițiu participă peste 3.500 de militari din mai multe state NATO și „sute de vehicule militare”. Miza operațională: mobilitate și interoperabilitate Un element central al exercițiului este testarea deplasării rapide a trupelor. Înaintea antrenamentului, Regimentul 2 Cavalerie al Armatei SUA a finalizat un marș tactic rutier de 1.000 de kilometri din Germania până în zona de antrenament Bemowo Piskie/Orzysz, în nord-estul Poloniei, unde s-a alăturat altor forțe NATO. În teren, militarii urmează să execute atât manevre tactice, cât și trageri cu muniție reală, cu obiectivul declarat de a crește interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) și de a demonstra coeziunea alianței. Context politic: semnal după discuțiile despre trupele SUA din Germania Exercițiul este programat să se desfășoare până vineri și are loc pe fondul anunțului Washingtonului privind intenția de a reduce efectivele militare din Germania, ceea ce a alimentat îngrijorări legate de angajamentele pe termen lung ale SUA față de Europa. Autoritățile poloneze au insistat asupra relației „de neclintit” cu SUA și au spus că nu există indicii că Washingtonul ar urma să reducă cei 10.000 de militari americani aflați în prezent în Polonia prin rotație. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat însă că „dezintegrarea continuă” a NATO este „cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice” și a cerut măsuri pentru a inversa această tendință. Cum se leagă de exercițiile mai largi din regiune „Amber Shock 26” este parte a unei serii mai ample, „Saber Strike 26”, desfășurată în Polonia, Lituania și Finlanda, orientată pe exersarea deplasării rapide a trupelor și a cooperării în cazul unei crize în regiune. [...]
Peste 1.700 de militari și 350 de vehicule și echipamente vor fi dislocate la Cincu pentru exercițiul SCORPIONS LEGACY 2026 , iar Armata anunță că deplasările de tehnică vor începe din 3 mai și se vor face preponderent noaptea, pentru a limita efectele asupra traficului și comunităților locale, potrivit Mediafax . Exercițiul multinațional SCORPIONS LEGACY 2026 (SCLE 26) este programat în perioada 7–23 mai și se va desfășura la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu, județul Brașov. La activități participă militari din România și din alte șase țări aliate: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Ce se mișcă în teren și cine coordonează Conform MApN, exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova. În total, sunt anunțați aproximativ 1.700 de militari și 350 de mijloace tehnice din șapte țări aliate. De ce contează pentru zona Cincu: trafic și măsuri de reducere a impactului MApN precizează că, pentru pregătirea exercițiului, începând din 3 mai va fi mutată tehnica necesară către Cincu. Autoritățile naționale și aliații NATO susțin că iau măsuri pentru a minimiza impactul asupra comunităților locale și asupra traficului rutier, iar deplasările ar urma să fie realizate cu preponderență pe timp de noapte. Obiectivele militare declarate și mesajul de poziționare În anunțul publicat pe Facebook, MApN arată că obiectivul SCLE 26 este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; exerciții de antrenament cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Instituția mai afirmă că exercițiul contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și la îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței și subliniază că exercițiile NATO precum SCLE 26 sunt „defensive și transparente”, desfășurate cu respectarea obligațiilor internaționale ale României. [...]
MApN mizează pe SAFE pentru a accelera înzestrarea, cu accent pe antidronă , într-un calendar care vizează implementări până în 2030, potrivit Antena 3 . Ministerul susține că programul european ar putea ajuta România să recupereze „decalaje” în dotarea armatei și să obțină „sisteme eficiente de luptă”, inclusiv prin achiziții comune mai rapide alături de aliați. MApN afirmă că are în derulare 21 de proiecte de înzestrare cu tehnică modernă, care „pot fi implementate până în 2030”. În mesajul public, ministerul indică drept una dintre cele mai mari provocări „amenințarea dronelor”, invocată atât în contextul frontului, cât și al granițelor României. Antidronă și radare, în centrul pachetului SAFE Potrivit ministerului, opt din cele 15 mari proiecte din programul SAFE , aprobate de Parlament, sunt dedicate sistemelor antidronă și radarelor de ultimă generație. MApN spune că investițiile vizează capabilități care să „detecteze, să bruieze și să neutralizeze” dronele care încalcă spațiul aerian național, argumentând că este vorba despre tehnologie „care protejează cetățenii”. În același mesaj, ministerul enumeră tipuri de echipamente la care ar urmări acces mai rapid prin SAFE, între care: arme de asalt, nave de patrulare, elicoptere, radare, mașini de luptă și rachete. Antena 3 notează și că primul pachet de achiziții din SAFE include șase programe și prevede achiziția de mașini de luptă ale infanteriei. Dispută politică pe gestionarea programului și direcția banilor Programul SAFE a devenit și subiect de conflict politic între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. La Suceava, Bolojan a fost întrebat „cine a decis ca cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și a răspuns că, în mandatul lui Ciolacu, „s-a decis schema de gestionare”, iar Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată integrator al achizițiilor. Ciolacu a respins acuzația și a susținut că schema nu ar fi fost stabilită în mandatul său, invocând Regulamentul (UE) 2025/1106 și afirmând că o „ordonanță de urgență” a guvernului Bolojan, din 20 noiembrie 2025, ar fi stabilit schema de gestionare. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre contracte, calendarul exact al achizițiilor sau mecanismul de alocare a celor „cinci miliarde de euro”, dincolo de declarațiile politice și poziția MApN privind prioritățile de înzestrare. [...]
