Știri
Știri din categoria Apărare
Miniștrii Apărării din România și Ucraina au discutat la Bruxelles sprijinul militar și cooperarea industrială, potrivit Digi24. Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit miercuri, în capitala Belgiei, cu omologul ucrainean, Mihailo Fedorov, în marja discuțiilor europene pe teme de securitate.
Conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, întrevederea a vizat evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și coordonarea eforturilor în contextul agresiunii Rusiei. În acest cadru, partea română a reafirmat continuarea sprijinului prin programe bilaterale de instruire și prin participarea la inițiative internaționale.
MApN arată că discuția de la Bruxelles a inclus și componenta economică și tehnologică a apărării, prin referiri la oportunități comune în industria de apărare și cooperarea tehnologică. În comunicat sunt menționate inițiative precum SAFE și BraveTech EU, prezentate ca instrumente la nivel european pentru valorificarea proiectelor comune.
Partea ucraineană a apreciat, potrivit aceleiași surse, donarea de către România a unui sistem PATRIOT și contribuția financiară la mecanismul NATO „Prioritised Ukraine's Requirements List (PURL)”, listă de priorități care ghidează nevoile de capabilități ale Ucrainei. Oficialii au discutat și despre sprijinul pe termen mediu și lung în formate multinaționale, creșterea interoperabilității (capacitatea forțelor de a opera împreună) și consolidarea arhitecturii regionale de securitate.
În declarația citată de MApN, Radu Miruță a spus că sprijinul pentru Ucraina este „o investiție directă în securitatea Europei și a NATO” și că România va continua să contribuie la eforturile comune de apărare și descurajare prin instruire, participare la misiuni internaționale și implicare în inițiative multinaționale. Ministerul mai precizează că întâlnirea de la Bruxelles a reconfirmat nivelul dialogului bilateral și angajamentul pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, cu miză pentru stabilitatea euroatlantică și securitatea regională.
Recomandate
MApN spune că ordinele de mobilizare sunt documente standard, valabile doar dacă statul decretează mobilizarea , iar pentru demnitari există mecanisme legale care să evite blocaje instituționale, potrivit Antena 3 . Reacția vine după ce deputatul PNL Cristian Buican a acuzat că un astfel de ordin l-ar putea pune în imposibilitatea de a-și exercita mandatul, inclusiv în contexte parlamentare sensibile. Deputatul Cristian Buican (Vâlcea), în vârstă de 59 de ani, a anunțat că a primit ordin militar de mobilizare și a susținut că, în cazul declarării mobilizării, documentul „mă împiedică să-mi exercit mandatul de parlamentar”. Ce clarifică MApN despre ordinele de mobilizare Ministerul Apărării Naționale afirmă că își actualizează permanent datele personale ale cetățenilor din rezerva operațională , iar aceste demersuri „nu au legătură cu activitatea profesională a rezerviștilor”. În privința ordinelor de chemare la mobilizare, MApN precizează că acestea sunt documente tipizate, cu format prevăzut de lege, păstrate atașate livretului militar și „valabile doar în situații reale”, atunci când instituțiile abilitate decretează mobilizarea. Miza de reglementare: cum se gestionează cazurile cu funcții publice MApN mai arată că legislația include „mecanisme clare” pentru situațiile în care anumite categorii profesionale, inclusiv persoane aflate în funcții publice, au un regim specific în caz de mobilizare. Potrivit ministerului, aceste situații sunt gestionate prin comunicare instituțională între autoritățile competente. [...]
Ucraina a confirmat prima interceptare realizată de unități private de apărare aeriană , un semnal că modelul prin care companii din „domenii sensibile” își construiesc capabilități proprii sub comandă militară începe să producă rezultate operaționale, potrivit Mediafax . Potrivit informațiilor citate, unitățile private au doborât o dronă Shahed în regiunea Harkov . Ministrul Apărării, Mihailo Fedorov , a declarat, potrivit Live Ukraine, că este prima interceptare confirmată a unei drone cu reacție, care zbura cu viteze ce depășeau 400 km/h. Ce înseamnă operațional „apărare aeriană privată” în Ucraina Proiectul privat de apărare aeriană a fost lansat de guvern în noiembrie și permite companiilor din sectoare considerate sensibile să își formeze propriile unități de apărare aeriană, însă sub comandă militară. În prezent, astfel de unități sunt în curs de formare la 19 „unități economice” din Ucraina. Conform informațiilor din articol, acestea sunt integrate în sistemul de comandă al Forțelor Aeriene și operează ca parte a strategiei generale de apărare aeriană. [...]
Pătrunderea unei drone în spațiul aerian românesc readuce presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe sistemul de alertare a populației în zona de frontieră , după ce o țintă monitorizată radar a intrat în România și contactul cu aceasta s-a pierdut în apropiere de Chilia Veche , potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale (MApN) afirmă că, în noaptea de joi spre vineri, forțele Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei României, în zona de nord a brațului Chilia. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis la ora 0.43 un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, pe fondul evoluției situației aeriene din apropierea graniței. Ce s-a întâmplat în spațiul aerian al României Sistemele de apărare antiaeriană au monitorizat două ținte aeriene care au evoluat în zona de frontieră, conform informării MApN. Una dintre ținte a pătruns în spațiul aerian al României, iar contactul radar cu aceasta s-a pierdut la 16 km sud-est de Chilia Veche, deasupra unei zone nelocuite. Informația privind căderea dronei este formulată ca posibilitate („ar fi căzut”), urmând să fie confirmată în teren. Alerta aeriană a încetat la ora 2.48. Ce urmează: verificări în teren și poziția MApN O echipă a MApN pleacă vineri dimineața într-o misiune de cercetare în zona indicată, pentru a stabili situația de fapt. MApN a condamnat acțiunile Federației Ruse, pe care le consideră un risc pentru securitatea regională și o „încălcare gravă a normelor de drept internațional”. [...]
Posibilele întârzieri ale livrărilor de armament american către Europa riscă să creeze un blocaj operațional în apărarea antiaeriană a aliaților , pe fondul consumului de stocuri al SUA în războiul cu Iranul, potrivit Adevărul . Informația, atribuită de publicație agenției Reuters , indică faptul că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni că livrările pentru anumite categorii de armament contractate anterior „ar putea fi întârziate”. Conform Reuters, care citează cinci surse familiarizate cu situația, ar fi vizate mai multe țări europene, inclusiv din regiunea baltică și din Scandinavia. De ce contează: livrări prin FMS, dar fără un calendar ferm O parte dintre armele vizate ar fi fost cumpărate prin programul Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care statele achiziționează armament american cu sprijinul Washingtonului – însă nu au fost încă livrate, potrivit surselor citate. Mesajul transmis europenilor ar fi că aceste livrări „vor fi probabil amânate”. Casa Albă și Departamentul de Stat au direcționat solicitările de presă către Pentagon, care nu a răspuns unei cereri de comentarii, mai notează materialul. Efectul de propagare: Ucraina, sub presiune pe muniția Patriot În același context, Adevărul amintește că și Ucraina ar putea fi afectată, pe fondul nevoii de muniție pentru apărarea antiaeriană. Într-un videoclip difuzat de Forțele aeriene ucrainene și citat în articol (prin Agerpres), un inginer-șef al unui sistem Patriot afirmă că rezervele de rachete se epuizează și că este nevoie de mai multe rachete PAC-3. Tot potrivit relatării, militarii ucraineni spun că sistemul de fabricație americană a permis interceptarea a peste 40 de rachete balistice în timpul recentei campanii de iarnă a Rusiei împotriva sistemului energetic, dar rezultatul ar fi putut fi mai bun dacă ar fi existat suficientă muniție. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un termen sau o listă completă a echipamentelor care ar urma să fie întârziate. Miza imediată pentru statele europene și pentru Ucraina rămâne accesul la livrări deja contractate, într-un moment în care cererea de muniție și sisteme de apărare aeriană este ridicată, iar stocurile SUA sunt puse sub presiune de conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
Distrugerea unui Panțir-S1 lângă Azovstal arată presiunea tot mai mare asupra apărării aeriene ruse din Mariupol , un nod logistic aflat sub ocupație, unde Ucraina încearcă să reducă protecția antiaeriană pentru a-și crește libertatea de lovire în zonă, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de agenția Ukrinform , care îl citează pe Petro Andriushchenko, directorul Centrului pentru Studiul Ocupației. Acesta a anunțat pe Telegram, pe 17 aprilie, că „Forțele Sistemelor Fără Pilot” ale Ucrainei au distrus un sistem rus de apărare aeriană Panțir-S1 și a distribuit un videoclip difuzat de trupele ucrainene. „17 aprilie. Mariupol. Forțele Sistemelor Fără Pilot au distrus un alt sistem de apărare aeriană Panțir-S1. Acesta este al treilea sistem de apărare aeriană distrus în Mariupol în ultimele două săptămâni.” Andriushchenko a precizat că lovitura ar fi avut loc în același perimetru ca atacurile anterioare, în apropierea uzinei siderurgice Azovstal. Context operațional: lovituri repetate în zona portului Mariupol În același registru al atacurilor asupra infrastructurii și capabilităților din Mariupol, sursa amintește că, în noaptea de 13 aprilie, Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei au lovit rezervoare de stocare a combustibilului din portul Mariupol. Materialul Digi24 nu oferă detalii tehnice suplimentare despre mijloacele folosite în atacul asupra Panțir-S1 și nici o confirmare independentă a imaginilor distribuite. [...]
Pentagonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina trebuie pus pe baze „sustenabile”, iar asta înseamnă o mutare de greutate către Europa , pe fondul reducerii aproape totale a ajutorului militar american sub administrația Trump, potrivit Politico . Mesajul a fost livrat de Elbridge Colby , subsecretar american al Apărării pentru politici, la reuniunea din această săptămână a Ukraine Defense Contact Group , la Berlin. Colby a spus că sprijinul Washingtonului s-a bazat masiv pe „reducerea unor stocuri americane finite”, o abordare pe care o consideră nesustenabilă, și a cerut Europei să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. „Europa trebuie să accelereze asumarea responsabilității primare pentru apărarea convențională a continentului. Nu este o chestiune de alegere, ci de necesitate strategică.” Ajutorul SUA scade, modelul se mută spre vânzări finanțate de aliați În timp ce noile livrări de ajutor militar american către Ucraina „au scăzut la aproape zero” sub Donald Trump, SUA rămân dispuse să vândă arme Kievului, cu finanțare din partea altor aliați, prin programul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List”, care a strâns anul trecut 3,7 miliarde euro. În paralel, datele Kiel Support Tracker indică o schimbare abruptă în 2025: sprijinul militar american pentru Ucraina a scăzut cu 99%, în timp ce Europa și-a majorat alocările cu 59% pentru ajutor financiar și umanitar și cu 67% pentru ajutor militar față de media 2022–2024. Potrivit aceluiași tracker, ajutorul total din 2025 a rămas aproape de nivelurile anilor anteriori. Vicepreședintele JD Vance a susținut public oprirea ajutorului militar american și a spus că Europa poate cumpăra arme, dar „Statele Unite nu mai cumpără arme și nu le mai trimit Ucrainei”. Europa anunță noi pachete, dar deficitul de apărare antiaeriană rămâne La Berlin, mai multe state europene au anunțat un nou val de sprijin, cu accent pe drone, apărare antiaeriană și capabilități de lovire la distanță. Potrivit informațiilor prezentate: Germania : finanțare pentru rachete Patriot produse intern, sisteme IRIS-T și fonduri pentru drone cu rază lungă construite în Ucraina; Regatul Unit : angajament pentru 120.000 de drone în cadrul pachetului anual de sprijin militar; Țările de Jos : „sute de milioane de euro” pentru capabilități legate de drone; Belgia și Spania : finanțări noi pentru apărare antiaeriană, artilerie și sprijin pentru avioane de luptă. Politico notează însă că, în pofida creșterii contribuțiilor europene, Ucraina se confruntă în continuare cu lipsuri acute de sisteme de apărare antiaeriană pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, iar capacitatea de producție nu ține pasul cu cererea. În acest context, Colby a cerut consolidarea bazei industriale de apărare europene, astfel încât sprijinul pentru Ucraina să nu depindă de contribuții americane „semnificative” și să poată fi menținut pe termen lung. [...]
