Știri
Știri din categoria Apărare
Miniștrii Apărării din România și Ucraina au discutat la Bruxelles sprijinul militar și cooperarea industrială, potrivit Digi24. Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit miercuri, în capitala Belgiei, cu omologul ucrainean, Mihailo Fedorov, în marja discuțiilor europene pe teme de securitate.
Conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, întrevederea a vizat evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și coordonarea eforturilor în contextul agresiunii Rusiei. În acest cadru, partea română a reafirmat continuarea sprijinului prin programe bilaterale de instruire și prin participarea la inițiative internaționale.
MApN arată că discuția de la Bruxelles a inclus și componenta economică și tehnologică a apărării, prin referiri la oportunități comune în industria de apărare și cooperarea tehnologică. În comunicat sunt menționate inițiative precum SAFE și BraveTech EU, prezentate ca instrumente la nivel european pentru valorificarea proiectelor comune.
Partea ucraineană a apreciat, potrivit aceleiași surse, donarea de către România a unui sistem PATRIOT și contribuția financiară la mecanismul NATO „Prioritised Ukraine's Requirements List (PURL)”, listă de priorități care ghidează nevoile de capabilități ale Ucrainei. Oficialii au discutat și despre sprijinul pe termen mediu și lung în formate multinaționale, creșterea interoperabilității (capacitatea forțelor de a opera împreună) și consolidarea arhitecturii regionale de securitate.
În declarația citată de MApN, Radu Miruță a spus că sprijinul pentru Ucraina este „o investiție directă în securitatea Europei și a NATO” și că România va continua să contribuie la eforturile comune de apărare și descurajare prin instruire, participare la misiuni internaționale și implicare în inițiative multinaționale. Ministerul mai precizează că întâlnirea de la Bruxelles a reconfirmat nivelul dialogului bilateral și angajamentul pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, cu miză pentru stabilitatea euroatlantică și securitatea regională.
Recomandate
Ucraina spune că a automatizat 95% din interceptarea dronelor Shahed , o schimbare operațională care poate scurta semnificativ timpul de reacție al apărării aeriene în fața atacurilor masive, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării de la Kiev extinde astfel de soluții tehnologice, a declarat Mihailo Fedorov . Tehnologia a fost dezvoltată de un participant Brave1 și, conform aceleiași surse, a trecut „cu succes testele de luptă” în regiunea Harkov. Ce înseamnă „95% automatizat” în practică Potrivit lui Fedorov, sistemul automatizează „95% din întregul proces de interceptare – de la lansarea dronei până la distrugerea Shahed”. Rolul operatorului rămâne, însă, în bucla decizională: acesta vede țintele în timp real, selectează ținta și dă comanda de lovire, după care sistemul: ghidează independent drona către țintă; recunoaște autonom ținta; se concentrează asupra dronei Shahed. De ce contează: viteză mai mare de reacție și protecție urbană În evaluarea ministrului ucrainean, autonomia este un domeniu-cheie pentru apărarea aeriană modernă, deoarece permite un răspuns mai rapid la atacuri masive și o protejare mai eficientă a orașelor. El a mai spus că Ucraina urmărește soluții care și-au dovedit eficacitatea în condiții de luptă. Ritmul de trecere de la prototip la utilizare în luptă Fedorov a mai menționat că, „datorită sprijinului Brave1”, producătorul a trecut de la prototip la utilizare cu succes în luptă în mai puțin de un an. Separat, în material se arată că Ucraina lucrează și la rachete interceptoare ieftine pentru combaterea dronelor Shahed și testează deja unele soluții. Totodată, Ucraina ar implementa un nou nivel de apărare aeriană „la scară mică”, în care dronele interceptoare pot fi controlate de la distanțe de mii de kilometri, iar peste 10 producători ar fi integrat deja această soluție în sistemele lor. [...]
AUR cere audierea instituțiilor-cheie de securitate după incidentul cu drona din Portul Constanța , într-un demers care poate deschide un nou front de control parlamentar asupra modului în care statul gestionează amenințările la infrastructuri critice, potrivit news.ro . Solicitarea a fost formulată luni de senatorul AUR Mircia Chelaru , în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat. Acesta a cerut completarea ordinii de zi cu un punct dedicat analizării incidentului dronei ajunse în zona Portului Constanța și a susținut că episodul ridică „semne de întrebare serioase” privind capacitatea de reacție a statului, coordonarea între instituții și mecanismele de prevenire a amenințărilor care pot afecta siguranța cetățenilor și securitatea României. Ce vrea AUR: analiză în comisie și audieri Chelaru spune că a cerut ca discuția să nu rămână la nivel de „păreri”, ci să se bazeze pe „argumente și probe tehnice” și pe audierea celor „direct implicați”. În acest sens, senatorul a solicitat chemarea în comisie a principalelor instituții cu atribuții în domeniu. Lista indicată de acesta include: Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul Român de Informații; Serviciul de Informații Externe; Consilierul prezidențial pentru probleme de securitate din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Ministerul Afacerilor Externe (adăugat ulterior, cu acordul comisiei, potrivit senatorului). Miza invocată: „unitate de comandă și control” și răspundere instituțională Senatorul AUR afirmă că incidentul ar avea „implicații mult mai grave”, care țin de vigilența statului, capabilități, coordonare instituțională și asumarea responsabilităților. În declarațiile sale, Chelaru indică drept problemă „lipsa unei unități de comandă și control” într-un context geopolitic pe care îl descrie ca având „un grad ridicat de periculozitate”. El susține că nu îl interesează originea dronei, ci motivul pentru care obiectul „nu a fost identificat, oprit și lovit”. „Mă interesează de ce această dronă, acest obiect periculos, nu a fost identificat, oprit și lovit.” Chelaru mai afirmă că, după preluarea documentelor solicitate instituțiilor (cerute, potrivit lui, și de președinta comisiei în cursul zilei de luni), își propune să obțină „o concluzie clară” din perspectiva controlului parlamentar și să fie stabilită răspunderea acolo unde instituțiile „nu și-au făcut corect treaba”, în opinia sa. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi colectarea documentelor cerute instituțiilor și organizarea audierilor în Comisia de apărare a Senatului, pentru formularea unei concluzii în cadrul controlului parlamentar. Sursa nu precizează un calendar sau o dată pentru audieri. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , respinge acuzațiile privind operarea în Portul Constanța a unor nave sancționate , susținând că, la momentele intrării și ieșirii, cele șase petroliere invocate nu se aflau pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare: dacă afirmațiile inițiale ar fi fost corecte, ar fi ridicat semne de întrebare privind respectarea regimului de sancțiuni în infrastructura portuară românească. Într-o postare pe Facebook, Miruță afirmă că subiectul „merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor” și că „niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni” la momentul operării în port. „Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din Portul Constanța.” Cronologia invocată de minister Ministrul spune că a verificat „date oficiale primite de la instituțiile statului” și prezintă o succesiune a intrărilor/ieșirilor din Portul Constanța, raportată la momentul introducerii sancțiunilor: DASHAN / MIANZIMU : ultima trecere prin port în august 2023 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2024 . CELINE : ultima trecere la 14.10.2023 ; sancțiuni impuse în octombrie 2025 . IRA / BELA : intrare la 12.03.2024 , plecare la 15.03.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2025 . CROCO / ARIA : intrare în aprilie 2025 ; sancționată internațional la 21.05.2025 . SATNA : intrare la 12.01.2023 ; sancțiuni impuse în mai 2025 . PAXMARIS : ultima trecere la 08.09.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025 . Mesajul ministrului este că nu se poate vorbi despre încălcarea unor sancțiuni „care nu existau la momentul la care” navele au operat în port. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port.” De ce contează: risc de conformare și reputație pentru Portul Constanța Chiar dacă dezmințirea se bazează pe cronologii, cazul pune în prim-plan un punct sensibil pentru economie și securitate: conformarea la sancțiuni internaționale în lanțurile logistice (port, operatori, agenți, servicii conexe). În astfel de situații, diferența dintre „navă sancționată” și „navă sancționată ulterior” devine esențială pentru evaluarea riscului juridic și operațional. Informațiile sunt prezentate și de Agerpres, care citează aceeași postare a ministrului și aceeași cronologie a datelor. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistică și infrastructură militară rusă cu drone de rază medie, mai ieftine decât rachetele de croazieră , într-o campanie care vizează blocarea rutelor de aprovizionare către front, potrivit unei analize Kyiv Post bazate pe operațiuni aeriene din mai și început de iunie. În centrul acestei „arhitecturi de lovituri pe straturi” se află folosirea combinată a dronelor de atac și a celor de recunoaștere, inclusiv în roiuri, care ar fi surprins repetat atât șoferi de camioane militare, cât și apărarea antiaeriană rusă, conform publicației. Lovitura din Crimeea: pod avariat și o rută cheie blocată temporar Sâmbătă, în nordul Crimeei ocupate, o formație de drone ucrainene Begemot a atacat o șosea-pod (causeway) peste o zonă mlăștinoasă lată de mai mulți kilometri. Dronele, echipate cu focoase de 75 kg, au produs găuri de cel puțin un metru în carosabilul din beton armat, iar autoritățile de ocupație au spus că reparațiile ar dura aproximativ o lună. Miza operațională: ruta atacată ar fi una dintre doar două șosele principale care leagă peninsula de bazele militare ruse de acolo și de teritoriul Federației Ruse. Publicația notează că ținta – cunoscută drept Chongar – ar fi fost identificată de informațiile ucrainene ca prioritară din cauza utilizării intense de către unități ruse din zonă, inclusiv Brigada 37 Infanterie Motorizată. Cercetătorii Kyiv Post spun că au confirmat atacul, pagubele și prezența generală a unității în vecinătate. Distanța până la posibile puncte de lansare ucrainene este estimată la 180–200 km. De ce contează: costuri mai mici pentru lovituri cu precizie la distanță Begemot are o anvergură de 2,3 metri și o rază publicată de până la 300 km. Kyiv Post susține că, înainte de introducerea lui, Ucraina avea dificultăți în a lovi „ținte dure” cu precizie „la metru” în adâncimea dispozitivului rus, deoarece armele capabile de astfel de lovituri erau rachete de croazieră franco-britanice rare și livrate sporadic. Unitatea ucraineană care ar fi lansat atacul, „Code 9.2”, a indicat (prin imagini și audio publicate) că drona a fost proiectată să ducă un focos mai greu decât Shahed (dronă iraniană folosită de Rusia), iar încărcătura ar fi optimizată pentru penetrarea unor ținte precum carosabilul sau adăposturi întărite pentru aeronave. Comparativ de costuri menționat în analiză (din surse deschise, potrivit publicației): Begemot: 35.000–50.000 dolari per lansare (aprox. 160.000–230.000 lei) rachetă de croazieră franco-britanică: 1 milion de dolari per unitate (aprox. 4,6 milioane lei) „Hornet” și „Darts-2”: presiune pe transportul rutier din sud-estul ocupat Kyiv Post descrie și folosirea unei drone de tip avion numite Hornet, cu focos de 5 kg și rază de 150 km, dezvoltată de compania Perennial Autonomy (SUA) și vândută Ucrainei la un preț raportat de 5.000 dolari per aparat (aprox. 23.000 lei). Conform relatării, Rusia ar fi considerat luni la rând drona o amenințare redusă din cauza numărului mic, atribuindu-i și un nume de urmărire („Martian”). Începând cu începutul lui mai, forțele ucrainene SBS ar fi trecut de la utilizare rară la patrule masate cu Hornet pe șosele majore din sud-estul Ucrainei ocupate, cu accent pe axele dintre Donețk, Mariupol și Melitopol. Publicația spune că a analizat imagini video în care apar două sau trei drone în aceeași zonă și lovituri succesive la câteva secunde după impactul inițial. Un element operațional important din relatare este folosirea unui sistem de țintire cu inteligență artificială (IA), care ar identifica obiecte de tip camion și ar „bloca” ținta, lăsând operatorului decizia finală de atac. Până la începutul lui iunie, cercetări OSINT ar fi identificat cel puțin 300 de epave de camioane medii sau grele de-a lungul unor șosele utilizate de forțele ruse (M03 și M14), iar autoritățile de ocupație ar fi interzis traficul civil pe aceste rute din cauza amenințării dronelor. Separat, platforme ucrainene de știri militare sunt citate cu informația că Norda Dynamics livrează o dronă de atac „Darts-2”, cu rază de 50–100 km și cost estimat la 1.000–3.000 dolari (aprox. 4.600–14.000 lei), cu focos de 8–10 kg și un sistem IA numit „Bulldog”. Detaliile sunt descrise ca fiind secrete, iar comparațiile de performanță se bazează pe imagini video și comentarii ale piloților, obținute de Kyiv Post „pe surse”. Ce urmează: lovituri mai dese pe ținte de valoare mare, cu muniție mai ieftină Analiza indică faptul că sunt planificate atacuri suplimentare cu drone Begemot asupra unor ținte de valoare ridicată, mizând pe combinația dintre precizie și costuri mai mici decât munițiile occidentale rare. În paralel, campania de rază medie descrisă de publicație se sprijină pe o rețea de recunoaștere și pe coordonare prin software de „fuziune de date” (integrarea mai multor fluxuri de informații într-o imagine operațională unică), pentru a identifica și lovi rute de transport rutier și feroviar folosite de Rusia. [...]
Franța și Germania renunță la avionul de vânătoare FCAS, un proiect de 100 mld. euro, ceea ce complică reînarmarea europeană și lasă industria de apărare din UE fără un program-fanion comun, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia ar fi fost convenită de cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron după discuții purtate în marja summitului UE–Balcanii de Vest de săptămâna trecută, în Muntenegru. Doi oficiali germani au declarat că cei doi lideri au concluzionat că nu există „nicio perspectivă” de a depăși impasul care durează de luni de zile. Eșecul de a ajunge la un acord pentru proiectul estimat la 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari, aprox. 530 miliarde lei) este prezentat ca un semnal al dificultăților Europei de a-și reconstrui capacitatea militară după decenii de subinvestiții. Ce se blochează: nucleul programului, nu doar un detaliu tehnic Programul viza dezvoltarea unui avion de vânătoare de nouă generație, susținut de drone și conectat printr-un „nor de luptă” (o rețea de legături de date foarte securizate, pentru coordonarea în timp real a platformelor). Proiectul a fost pus sub semnul întrebării pe fondul disputelor dintre părți privind specificațiile și controlul asupra conducerii programului. În plus, potrivit informațiilor citate, Germania și Franța aveau cerințe operaționale diferite pentru viitoarea aeronavă. Merz a pus public sub semnul întrebării utilitatea unui avion european de generația a 6-a pentru forțele aeriene germane și a spus că Germania nu are nevoie de o aeronavă cu capacitate nucleară care să poată ateriza pe un portavion. Impact industrial: Airbus și Dassault rămân fără un compromis funcțional Macron și Merz ar fi încercat luni la rând să salveze proiectul și să depășească divergențele dintre principalii parteneri industriali: Airbus (Germania și Spania) și Dassault Aviation (Franța). Biroul de presă al lui Macron nu a răspuns imediat unei solicitări de punct de vedere, notează Reuters. O sursă europeană informată a indicat că părțile ar căuta o soluție „de salvare a aparențelor”: componentele din afara avionului principal, precum „norul de luptă”, ar urma să păstreze denumirea Future Combat Air System (FCAS). Compromisul ar fi însă în principal simbolic, deoarece „FCAS” este descris ca un nume generic pentru astfel de sisteme, nu unul specific acestui plan. În 2017, Macron a lansat proiectul împreună cu fosta cancelară Angela Merkel. HotNews amintește și un material anterior despre faptul că proiectul era considerat, la acel moment, „mort” (detalii în HotNews ). [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
