Știri
Știri din categoria Apărare
Franța și Germania renunță la avionul de vânătoare FCAS, un proiect de 100 mld. euro, ceea ce complică reînarmarea europeană și lasă industria de apărare din UE fără un program-fanion comun, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Decizia ar fi fost convenită de cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron după discuții purtate în marja summitului UE–Balcanii de Vest de săptămâna trecută, în Muntenegru. Doi oficiali germani au declarat că cei doi lideri au concluzionat că nu există „nicio perspectivă” de a depăși impasul care durează de luni de zile.
Eșecul de a ajunge la un acord pentru proiectul estimat la 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari, aprox. 530 miliarde lei) este prezentat ca un semnal al dificultăților Europei de a-și reconstrui capacitatea militară după decenii de subinvestiții.
Programul viza dezvoltarea unui avion de vânătoare de nouă generație, susținut de drone și conectat printr-un „nor de luptă” (o rețea de legături de date foarte securizate, pentru coordonarea în timp real a platformelor). Proiectul a fost pus sub semnul întrebării pe fondul disputelor dintre părți privind specificațiile și controlul asupra conducerii programului.
În plus, potrivit informațiilor citate, Germania și Franța aveau cerințe operaționale diferite pentru viitoarea aeronavă. Merz a pus public sub semnul întrebării utilitatea unui avion european de generația a 6-a pentru forțele aeriene germane și a spus că Germania nu are nevoie de o aeronavă cu capacitate nucleară care să poată ateriza pe un portavion.
Macron și Merz ar fi încercat luni la rând să salveze proiectul și să depășească divergențele dintre principalii parteneri industriali: Airbus (Germania și Spania) și Dassault Aviation (Franța). Biroul de presă al lui Macron nu a răspuns imediat unei solicitări de punct de vedere, notează Reuters.
O sursă europeană informată a indicat că părțile ar căuta o soluție „de salvare a aparențelor”: componentele din afara avionului principal, precum „norul de luptă”, ar urma să păstreze denumirea Future Combat Air System (FCAS). Compromisul ar fi însă în principal simbolic, deoarece „FCAS” este descris ca un nume generic pentru astfel de sisteme, nu unul specific acestui plan.
În 2017, Macron a lansat proiectul împreună cu fosta cancelară Angela Merkel. HotNews amintește și un material anterior despre faptul că proiectul era considerat, la acel moment, „mort” (detalii în HotNews).
Recomandate
Un rezultat de 9–0 revendicat de China pentru J-10CE ridică semne de întrebare despre competitivitatea Eurofighter în scenarii moderne , dar datele publice sunt insuficiente pentru a trage concluzii tehnice ferme, potrivit Focus . Informația este prezentată ca o serie de exerciții din 2024 în care un avion de luptă chinezesc ar fi învins de nouă ori Eurofighter Typhoon , însă nu sunt publicate detalii-cheie despre condițiile simulărilor. Publicația germană notează că relatarea este preluată de South China Morning Post, care citează postul de stat chinez CCTV. Miza pentru Europa este una operațională: Eurofighter se află în dotarea mai multor armate europene, iar un astfel de scor, chiar și într-o simulare, poate alimenta discuții despre modernizare, tactici și capabilități. Ce se știe despre exercițiile invocate China nu a indicat unde au avut loc confruntările simulate. Totuși, mai multe media presupun că ar fi fost o simulare cu participarea Pakistanului și Qatarului, iar descrierea ar corespunde exercițiului aerian „Zilzal-II”, desfășurat în 2024. Potrivit presei pakistaneze citate în material, ar fi fost: cinci lupte aeriene la distanță mică (dogfight); patru angajări „dincolo de raza vizuală” (fără contact vizual direct între aeronave). În ambele tipuri de confruntări, Pakistanul cu modelul chinezesc ar fi obținut victoria împotriva Qatarului, care ar fi folosit avionul european. De ce scorul nu poate fi tradus direct într-un avantaj tehnic Focus subliniază că lipsesc detalii esențiale pentru a evalua dacă diferențele tehnice au decis rezultatul. În absența informațiilor despre scenariu, reguli de angajare, încărcătura de armament și profilul misiunilor, rămâne deschisă posibilitatea ca: nivelul piloților, tipul armelor folosite, sau parametrii simulării să fi influențat decisiv rezultatul. Comparație tehnică: diferențe, dar fără „câștigător” cert Materialul indică câteva date comparative, fără a concluziona care platformă „este mai bună” per ansamblu: Dimensiuni : J-10CE are 16,43 m lungime și anvergură 9,75 m; Eurofighter are 15,96 m lungime și anvergură 10,95 m. Greutate la decolare : Eurofighter până la 23,5 tone; J-10CE până la 19,3 tone. Viteză maximă : Eurofighter până la Mach 2,35; J-10CE până la Mach 1,8. Implicații pentru Europa: modernizare pe termen scurt, înlocuire pe termen lung În contextul discuției despre relevanța Eurofighter, Focus amintește că Airbus a prezentat recent o versiune modernizată, „Tranche 4”, care include un nou sistem radar capabil să detecteze ținte la distanțe mai mari, mai rapid și mai precis decât radarele mai vechi, cu scanare mecanică. Pe termen lung, Eurofighter ar urma să fie înlocuit în Germania de programul „ Future Combat Air System ” (FCAS). Proiectul franco-german este estimat la 100 miliarde (moneda nu este precizată în sursă) și a fost însoțit de controverse; în material este menționat și faptul că șeful Airbus a admis recent că FCAS nu este „la zi” pentru lupta împotriva dronelor. În lipsa datelor complete despre exercițiile invocate, rezultatul de 9–0 rămâne mai degrabă un semnal de dezbatere decât o concluzie tehnică, însă pune presiune pe discuțiile despre modernizarea flotelor existente și despre ritmul programelor de înlocuire. [...]
Ucraina spune că a automatizat 95% din interceptarea dronelor Shahed , o schimbare operațională care poate scurta semnificativ timpul de reacție al apărării aeriene în fața atacurilor masive, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării de la Kiev extinde astfel de soluții tehnologice, a declarat Mihailo Fedorov . Tehnologia a fost dezvoltată de un participant Brave1 și, conform aceleiași surse, a trecut „cu succes testele de luptă” în regiunea Harkov. Ce înseamnă „95% automatizat” în practică Potrivit lui Fedorov, sistemul automatizează „95% din întregul proces de interceptare – de la lansarea dronei până la distrugerea Shahed”. Rolul operatorului rămâne, însă, în bucla decizională: acesta vede țintele în timp real, selectează ținta și dă comanda de lovire, după care sistemul: ghidează independent drona către țintă; recunoaște autonom ținta; se concentrează asupra dronei Shahed. De ce contează: viteză mai mare de reacție și protecție urbană În evaluarea ministrului ucrainean, autonomia este un domeniu-cheie pentru apărarea aeriană modernă, deoarece permite un răspuns mai rapid la atacuri masive și o protejare mai eficientă a orașelor. El a mai spus că Ucraina urmărește soluții care și-au dovedit eficacitatea în condiții de luptă. Ritmul de trecere de la prototip la utilizare în luptă Fedorov a mai menționat că, „datorită sprijinului Brave1”, producătorul a trecut de la prototip la utilizare cu succes în luptă în mai puțin de un an. Separat, în material se arată că Ucraina lucrează și la rachete interceptoare ieftine pentru combaterea dronelor Shahed și testează deja unele soluții. Totodată, Ucraina ar implementa un nou nivel de apărare aeriană „la scară mică”, în care dronele interceptoare pot fi controlate de la distanțe de mii de kilometri, iar peste 10 producători ar fi integrat deja această soluție în sistemele lor. [...]
AUR cere audierea instituțiilor-cheie de securitate după incidentul cu drona din Portul Constanța , într-un demers care poate deschide un nou front de control parlamentar asupra modului în care statul gestionează amenințările la infrastructuri critice, potrivit news.ro . Solicitarea a fost formulată luni de senatorul AUR Mircia Chelaru , în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat. Acesta a cerut completarea ordinii de zi cu un punct dedicat analizării incidentului dronei ajunse în zona Portului Constanța și a susținut că episodul ridică „semne de întrebare serioase” privind capacitatea de reacție a statului, coordonarea între instituții și mecanismele de prevenire a amenințărilor care pot afecta siguranța cetățenilor și securitatea României. Ce vrea AUR: analiză în comisie și audieri Chelaru spune că a cerut ca discuția să nu rămână la nivel de „păreri”, ci să se bazeze pe „argumente și probe tehnice” și pe audierea celor „direct implicați”. În acest sens, senatorul a solicitat chemarea în comisie a principalelor instituții cu atribuții în domeniu. Lista indicată de acesta include: Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul Român de Informații; Serviciul de Informații Externe; Consilierul prezidențial pentru probleme de securitate din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Ministerul Afacerilor Externe (adăugat ulterior, cu acordul comisiei, potrivit senatorului). Miza invocată: „unitate de comandă și control” și răspundere instituțională Senatorul AUR afirmă că incidentul ar avea „implicații mult mai grave”, care țin de vigilența statului, capabilități, coordonare instituțională și asumarea responsabilităților. În declarațiile sale, Chelaru indică drept problemă „lipsa unei unități de comandă și control” într-un context geopolitic pe care îl descrie ca având „un grad ridicat de periculozitate”. El susține că nu îl interesează originea dronei, ci motivul pentru care obiectul „nu a fost identificat, oprit și lovit”. „Mă interesează de ce această dronă, acest obiect periculos, nu a fost identificat, oprit și lovit.” Chelaru mai afirmă că, după preluarea documentelor solicitate instituțiilor (cerute, potrivit lui, și de președinta comisiei în cursul zilei de luni), își propune să obțină „o concluzie clară” din perspectiva controlului parlamentar și să fie stabilită răspunderea acolo unde instituțiile „nu și-au făcut corect treaba”, în opinia sa. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi colectarea documentelor cerute instituțiilor și organizarea audierilor în Comisia de apărare a Senatului, pentru formularea unei concluzii în cadrul controlului parlamentar. Sursa nu precizează un calendar sau o dată pentru audieri. [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
Republica Moldova vrea să deschidă industria de apărare către parteneriate public-private și investiții străine pentru a putea produce local drone interceptoare, pe fondul survolărilor repetate ale spațiului aerian de către drone rusești, potrivit G4Media . Președinta Maia Sandu a spus că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită astfel de parteneriate și investiții, în condițiile în care statul nu ar avea, în prezent, tehnologiile și experții necesari pentru dezvoltarea unor sisteme anti-dronă. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru canalul de YouTube al jurnalistului Nicolae Chicu, iar informația este redată de Ziarul de Gardă, citat de Rador. În același context, șefa statului a indicat drept prioritate consolidarea sistemului anti-drone și a capacităților de bruiaj (tehnologii care perturbă comunicațiile și navigația dronelor), pentru a combate aparatele fără pilot care ar încălca spațiul aerian al Republicii Moldova. „Trebuie să începem să producem drone care să intercepteze și să doboare dronele. (…) Eu am solicitat Guvernului (…) să pregătească modificarea legislației. (…) statul nostru nu are tehnologiile acestea noi, nu avem experți (…) Dar sunt investitori străini care au aceste tehnologii, doar că legea nu permite astăzi… (…) Cred că trebuie făcută această modificare cât mai repede.” De ce contează: schimbare de reglementare cu efect direct asupra investițiilor Miza anunțului este una de reglementare: fără o bază legală pentru parteneriate public-private și pentru investiții private (inclusiv străine) în industria de apărare, Chișinăul nu poate atrage rapid tehnologie și know-how pentru producția de drone interceptoare. În logica prezentată de Maia Sandu, modificarea legislației ar crea cadrul pentru implicarea sectorului privat acolo unde statul nu are capacități interne. Context operațional: survolări și incidente raportate de autorități În material se arată că, de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au raportat în mod repetat survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. În unele cazuri, aparate de zbor ar fi căzut pe teritoriul țării, iar autoritățile ar fi constatat prezența materialelor explozive. Cel mai recent caz menționat este din 13 mai, când o dronă rusească a fost observată deasupra orașului Bălți și ulterior detectată de sistemele Armatei Naționale în mai multe puncte, Ministerul Apărării comunicând orele și localitățile unde a apărut pe radare, înainte să dispară în zona Giurgiulești. Ce urmează: tehnologie și expertiză, inclusiv din Ucraina Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea încerca să beneficieze de experiența Ucrainei, care și-a dezvoltat industria de drone pe fondul războiului declanșat de Rusia, însă a subliniat și limita de capacitate internă: pentru a utiliza o astfel de tehnologie, ar fi nevoie mai întâi de formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză”. [...]
Republica Moldova pregătește schimbări de lege pentru a permite investiții private și străine în producția de drone interceptoare , într-un demers care ar deschide industria de apărare către parteneriate public-private (PPP) și ar putea accelera dezvoltarea unor capabilități locale anti-drone, potrivit Digi24 . Președinta Maia Sandu a declarat, la podcastul „Raport”, citată de NewsMaker, că autoritățile vor să dezvolte capacități de producție pentru drone interceptoare, menite să combată aparatele care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova. În paralel, Chișinăul vizează consolidarea sistemului anti-drone și a sistemelor de bruiaj (tehnologii care perturbă semnalul și controlul dronelor). Miza: acces la tehnologie și expertiză prin parteneriate și capital privat Sandu a explicat că statul nu are în prezent tehnologiile și specialiștii necesari, iar cadrul legal nu permite parteneriate public-private între stat și investitori sau investiții străine în acest domeniu. În acest context, șefa statului spune că a cerut Guvernului să pregătească modificarea legislației, astfel încât: statul să poată produce drone și sisteme anti-drone; sectorul privat să poată participa prin parteneriate public-private; să fie posibilă atragerea de investiții străine, inclusiv pentru transfer de tehnologie. „O să modificăm legea şi o să încercăm să atragem investiţii, în primul rând ca să facem aceste parteneriate public-private, dar poate reuşim să atragem şi nişte investiţii străine.” Cooperare posibilă cu Ucraina, dar condiționată de capacitatea locală Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea apela inclusiv la Ucraina, care a dezvoltat o industrie avansată de drone pe fondul invaziei ruse, însă a subliniat că utilizarea efectivă a tehnologiei presupune formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză” care să poată lucra cu aceste soluții. Context operațional: încălcări repetate ale spațiului aerian Potrivit informațiilor prezentate, de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor Federației Ruse au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz menționat a fost pe 13 mai, când o dronă a traversat Republica Moldova de la nord la sud. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul modificărilor legislative, buget, ținte de producție sau potențiali investitori, iar pașii următori depind de forma finală a schimbărilor de lege și de capacitatea Chișinăului de a construi rapid expertiză tehnică locală. [...]
