Știri
Știri din categoria Apărare
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, respinge acuzațiile privind operarea în Portul Constanța a unor nave sancționate, susținând că, la momentele intrării și ieșirii, cele șase petroliere invocate nu se aflau pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA, potrivit Stirile Pro TV. Miza este una de reglementare: dacă afirmațiile inițiale ar fi fost corecte, ar fi ridicat semne de întrebare privind respectarea regimului de sancțiuni în infrastructura portuară românească.
Într-o postare pe Facebook, Miruță afirmă că subiectul „merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor” și că „niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni” la momentul operării în port.
„Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din Portul Constanța.”
Ministrul spune că a verificat „date oficiale primite de la instituțiile statului” și prezintă o succesiune a intrărilor/ieșirilor din Portul Constanța, raportată la momentul introducerii sancțiunilor:
Mesajul ministrului este că nu se poate vorbi despre încălcarea unor sancțiuni „care nu existau la momentul la care” navele au operat în port.
„O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port.”
Chiar dacă dezmințirea se bazează pe cronologii, cazul pune în prim-plan un punct sensibil pentru economie și securitate: conformarea la sancțiuni internaționale în lanțurile logistice (port, operatori, agenți, servicii conexe). În astfel de situații, diferența dintre „navă sancționată” și „navă sancționată ulterior” devine esențială pentru evaluarea riscului juridic și operațional.
Informațiile sunt prezentate și de Agerpres, care citează aceeași postare a ministrului și aceeași cronologie a datelor.
Recomandate
Explozia dronei maritime de la Constanța a scos la iveală un gol de comandă și de lege în securizarea portului în situații de criză, cu riscul ca instituțiile să nu aibă un „comandant unic” și proceduri clare de intervenție, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului (r) Virgil Bălăceanu. Miza nu este doar incidentul în sine, ci capacitatea statului de a reacționa rapid la amenințări similare, într-un context în care războiul de la graniță generează riscuri recurente: drone aeriene în derivă, mine marine și drone maritime scăpate de sub control. În lipsa unei arhitecturi de comandă și a unei legislații adaptate, timpul de reacție poate rămâne prea lung, iar responsabilitățile pot deveni disputate între instituții. Fereastra ratată de reacție și cooperarea cu Ucraina Generalul susține că, în cazul dronei maritime ajunse la Constanța, ar fi existat o „fereastră uriașă de oportunitate” de aproximativ patru ore pentru neutralizarea ei înainte să se autodistrugă sau să explodeze în port. În această logică, alerta privind pierderea controlului asupra dronei ar fi trebuit transmisă „în timp real” către partea română. Pe componenta de cooperare, Bălăceanu spune că există comunicare și relație bilaterală la nivel de stat și armată, însă nu ar exista o cooperare transfrontalieră „în sensul acordurilor clasice”, ci mai degrabă o înțelegere pentru schimb de date și informații în timp real. El indică drept posibilă soluție implicarea CSAT pentru stabilirea unor măsuri, inclusiv prin canale militare, astfel încât cooperarea să fie mai operativă, în special împotriva dronelor. În același timp, generalul punctează o limitare: Ucraina nu este membră NATO, iar Alianța este restrictivă privind transmiterea de informații către state din afara NATO. În interpretarea sa, România nu poate partaja secrete militare ale sistemului de supraveghere și cercetare al NATO fără acordul Alianței, dar „informațiile stricte de avertizare în timp real” ar putea fi împărtășite. Gol legislativ: drone aeriene reglementate, drone maritime nu Un punct central al analizei este lipsa unui cadru legal specific pentru dronele maritime (de suprafață sau subacvatice). Bălăceanu afirmă că România are o lege pentru combaterea dronelor în spațiul aerian, însă nu are o lege care să reglementeze modul de reacție la drone maritime. În acest context, el ridică problema acoperirii legale a intervenției: dacă o navă a Gărzii de Coastă ar fi deschis focul asupra dronei în interiorul portului pentru a o neutraliza, era „complet acoperită de lege”? Generalul spune că nu poate răspunde cert și insistă că procedurile trebuie să fie „scrise negru pe alb” și cunoscute de comandanți. „Prea multe verigi” și lipsa unui coordonator unic în port Cea mai sensibilă consecință operațională, potrivit generalului, este că în Portul Constanța nu ar exista un coordonator central al activității de securitate pentru o criză de acest tip. Fiecare instituție are misiuni proprii și obligația de a coopera, dar fără un „comandant unic al acțiunii”, lanțul decizional se fragmentează. Bălăceanu enumeră actorii care ajung să se intersecteze în astfel de situații — Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, Administrația Portului Constanța — și avertizează că sunt „prea multe verigi pe lanțul de decizie”. În lipsa unor clarificări, disputele de competență pot reapărea la fiecare incident, inclusiv pe tema controlului intrărilor și ieșirilor din port (Forțele Navale vs. MAI prin Poliția de Frontieră și Garda de Coastă). Ce urmează, în logica propusă de analiză Din perspectiva generalului, prioritățile sunt trei: cooperare transfrontalieră mai operativă (în limitele impuse de NATO), legislație adaptată pentru drone maritime și stabilirea rapidă a responsabilităților instituționale, inclusiv a unei comenzi unice în criză. Separat, el avertizează că exercițiile și simulările pentru populație sunt evitate de teama „psihozei de război”, deși ar fi utile, chiar dacă ar avea costuri economice și ar putea genera panică. În opinia sa, o prezență militară mai consistentă în zonă ar necesita și o strategie de comunicare publică, pentru a explica de ce astfel de măsuri nu înseamnă automat „militarizarea Dobrogei”. [...]
România își recalibrează apărarea litoralului după incidentul cu dronele din Portul Constanța , iar concluziile despre cum au ajuns dispozitivele în zonă ar urma să fie disponibile în 7–10 zile, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan, citate de G4Media . Șeful statului a pus lipsa detectării la timp pe seama unei „tehnologii noi” și a spus că autoritățile sunt „în proces de adaptare”. Incidentul a fost discutat sâmbătă, la sediul Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare „Callatis” din Constanța, după ce o dronă marină ucraineană a explodat vineri dimineață. Nicușor Dan a confirmat proveniența ucraineană a dronelor, dar a susținut că Rusia este responsabilă „pentru acest incident” în contextul războiului, întrucât „Rusia este țara agresoare, iar Ucraina este agresată”. Ce știe, deocamdată, statul despre incident Președintele a spus că a fost vorba despre „o dronă ucraineană parte dintr-un set de patru care au pierdut controlul, încărcate cu explozibil”. Una dintre drone a explodat în dana 78 din Portul Constanța, lângă dana Oil Terminal, zonă de încărcare petrol, unde – potrivit surselor G4Media – se afla o navă cu încărcătură de metanol (lichid toxic și inflamabil). În privința speculațiilor despre ținta urmărită, Nicușor Dan a infirmat varianta „flotei fantomă” a Rusiei, afirmând că nava respectivă „nu este un vas din flota fantomă”, ci „un vas care a făcut tipul acesta de trasee comerciale”. Protocol, coordonare și reacția autorităților Pe componenta operațională, Nicușor Dan a respins ideea unei lipse de coordonare între instituții, afirmând că există un protocol care stabilește rolurile și că acesta „a fost respectat”. În descrierea sa, autoritatea civilă a sesizat Armata și SRI, iar apoi au fost alertate autoritățile de protecție civilă pentru degajarea zonei. În evaluarea sa, reacția instituțiilor a fost, „pe datele pe care le am azi”, „relativ” satisfăcătoare, în condițiile în care „nu au fost victime”. A menționat și că măsurile IGSU ar fi putut părea „exagerate” (de exemplu, degajarea unui kilometru de plajă), dar le-a încadrat în logica evitării victimelor. De ce nu au fost detectate dronele și ce urmează Explicația oferită pentru faptul că dronele nu au fost observate la intrarea în port a fost legată de apariția unei amenințări noi, apărute în contextul războiului: „E o tehnologie nouă.” În același registru, președintele a spus că „până în acest moment nu văd o eroare umană”, ci o problemă de adaptare la acest tip de tehnologie. Tot el a indicat că, teoretic, Portul Constanța ar fi trebuit să aibă un echipament care să detecteze „orice obiect neidentificat” care intră în raza sa de acțiune. Pe termen scurt, Nicușor Dan a avansat două repere: un răspuns despre „ce s-a întâmplat și cum au ajuns dronele lângă Portul Constanța” în „7–10 zile”, după culegerea de informații; o sesiune în NATO „în săptămâna care începe la 10 iunie”, dedicată Mării Negre , la solicitarea României. Pentru înzestrare, președintele a afirmat că România este „în proces de înzestrare” și că „chiar luna viitoare vor veni niște echipamente în România”, fără a oferi detalii suplimentare despre tipul acestora. Contextual, a amintit și participarea recentă a Forțelor Navale Române la un exercițiu NATO dedicat acestui tip de amenințări. Context suplimentar despre întrebările rămase după incident a fost publicat de G4Media într-o analiză separată, aici: G4Media . [...]
Intrarea în apele României a unor drone militare ucrainene ridică miza de securitate la Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat că dispozitivele care au explodat în zona Portului Constanța au ajuns aici ca efect al războiului și al bruiajului rusesc, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că drona marină care a explodat în Portul Constanța „făcea parte (…) dintr-o operațiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse” și că forțele ucrainene „au pierdut controlul” asupra mijloacelor „ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”. Nicușor Dan a calificat intrarea dronei „în spațiul suveran românesc” drept „o consecință directă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce s-a întâmplat și care a fost bilanțul Președintele a precizat că au fost patru drone marine ieșite de sub control, iar „în acest moment” toate „s-au autodetonat”. Conform informațiilor prezentate: una s-a autodistrus în Portul Constanța; a doua s-a autodetonat în largul portului, „sub monitorizarea Gărzii de Coastă”; alte două au explodat la circa 145 km est de Constanța. Nicușor Dan a afirmat că niciuna dintre drone „nu a produs victime sau daune semnificative”. Impact operațional: evacuare, RO-Alert și planuri de intervenție Evenimentul a declanșat măsuri de urgență în teren. O dronă maritimă a fost observată vineri dimineață în Dana 78, după ce s-a oprit într-un baraj antipoluare din apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . Zona a fost evacuată, au fost emise mesaje RO-Alert în județele Constanța și Tulcea, iar autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție și Planul Alb la Spitalul Județean Constanța. Dispozitivul „s-a autodetonat în jurul orei 10.30”, fără victime, însă au fost avariate o hală a ARSVOM și nava Hercules. Coordonare instituțională și comunicare cu Ucraina, UE și NATO Președintele a mai spus că a fost „permanent în contact cu toate instituțiile implicate” și că există „o comunicare directă” între Administrațiile Prezidențiale din România și Ucraina. Totodată, MApN, SRI, MAI și MAE ar fi menținut „un contact operativ și eficient” cu partea ucraineană și cu partenerii din UE și NATO. Separat, Forțele Navale ale Ucrainei au transmis că drona le aparținea și că a ajuns în apropierea coastelor României după ce a fost afectată de sisteme de bruiaj ale armatei ruse, în timpul unei misiuni în Marea Neagră. [...]
Incidentul cu drona din Portul Constanța riscă să complice gestionarea securității navigației la Marea Neagră , după ce Ambasada Rusiei în România acuză Ministerul Apărării Naționale (MApN) că ar fi transmis „intenționat” informații incomplete și susține că aparatul ar fi fost ucrainean, potrivit Euronews . Într-un comunicat publicat de ambasadă, partea rusă afirmă că drona care a explodat, precum și „alte trei drone similare aflate în derivă către apele teritoriale românești”, ar face parte din categoria „vehicule maritime fără pilot ucrainene”, folosite „pentru comiterea de acte teroriste împotriva navelor civile” și pentru a crea „amenințări la adresa siguranței navigației în Marea Neagră”. „Orice încercări de a asocia, direct sau indirect, aceste drone cu Rusia și de a atribui acesteia responsabilitatea pentru incidentul respectiv sunt lipsite de orice temei”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei în România. Ce s-a întâmplat în Portul Constanța Conform informațiilor prezentate de Euronews , o dronă maritimă descoperită vineri dimineață în Portul Constanța a explodat în dana 78 a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . MApN a transmis că este vorba despre o dronă de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, care s-a autodetonat. De ce contează: efecte asupra siguranței navigației și a operațiunilor portuare Schimbul de acuzații introduce un risc suplimentar de incertitudine într-o zonă în care siguranța navigației este deja sensibilă. Din perspectiva operațională, astfel de incidente pot duce la măsuri de securitate mai stricte și la perturbări punctuale în activitatea portuară, însă sursa nu oferă detalii despre eventuale restricții sau întârzieri generate de explozie. Comunicatul ambasadei este disponibil pe pagina sa de Facebook, iar relatarea inițială despre incidentul din port a fost publicată tot de Euronews. [...]
Autodetonarea unei drone marine în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura portuară , în condițiile în care autoritățile nu au indicat încă proveniența obiectului, potrivit HotNews , care a analizat imaginile filmate de martori înainte de intervenția instituțiilor. Drona a fost observată vineri dimineață în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, iar ulterior s-a autodetonat în jurul orei 10.30, fără victime. În filmările apărute online se vede o ambarcațiune fără pilot, lungă de circa 5–6 metri, cu numeroase antene și sisteme electronice, blocată între două elemente de baraj gonflabil. Ce spun autoritățile și ce rămâne neclar Până la momentul relatării, autoritățile nu au anunțat proveniența dronei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că obiectul „este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina” și a precizat că zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. „Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, a transmis MApN. De ce contează pentru operațiunile din port Incidentul arată o vulnerabilitate operațională: un obiect fără pilot, cu potențial exploziv, a ajuns într-o zonă portuară civilă și s-a autodetonat, chiar dacă perimetrul a fost izolat înainte de explozie. În practică, astfel de episoade pot genera blocaje temporare, restricții de acces și costuri suplimentare de securitate pentru operatori și autorități, chiar și în absența victimelor. Ce indică imaginile: asemănări cu platformele „Măgura” Analiza imaginilor sugerează că profilul dronei filmate este asemănător cu dronele marine „Măgura” folosite de Ucraina în Marea Neagră. Publicația notează însă o diferență: drona surprinsă în Portul Constanța pare să aibă mai multe elemente electronice montate decât cele prezentate public de forțele ucrainene. În context, „Măgura” este descrisă ca o platformă marină fără pilot, multirol, folosită de Ucraina din 2023 pentru misiuni împotriva navelor și porturilor rusești, inclusiv: misiuni „kamikaze” (cu încărcătură explozivă), misiuni de supraveghere și colectare de informații (cu camere, senzori, antene), variante înarmate (inclusiv cu rachete antiaeriene). Potrivit informațiilor citate, modelul Măgura V5 are 5,5 metri lungime și autonomie de până la 800 km, poate transporta până la 300 kg de exploziv în varianta kamikaze și poate atinge 78 km/h pe apă. O variantă mai nouă, Măgura V7, ar avea rază operațională de 1.000 km și a fost prezentată cu armament diferit, inclusiv rachete AIM-9 Sidewinder și o mitralieră. În lipsa unei comunicări oficiale privind proveniența, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru autorități și operatorii portuari: cum a ajuns drona în zona civilă a portului și ce măsuri suplimentare de detectare și intervenție vor fi introduse pentru a limita repetarea unui astfel de incident. [...]
Intercepția a 339 de drone în 13 ore indică o presiune operațională ridicată asupra apărării antiaeriene și a traficului aerian din Rusia , potrivit news.ro , care citează un anunț al Ministerului rus al Apărării. Ministerul Apărării din Rusia susține că unitățile antiaeriene au „interceptat și distrus” 339 de drone ucrainene într-un interval de 13 ore, între 7:00 și 20:00 (ora României), în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în zona Moscovei. Potrivit aceleiași informări, interceptările ar fi avut loc în 13 regiuni, dar și în zone de deasupra Mării Negre. Lista zonelor afectate ar include mai multe regiuni din centrul Rusiei și s-ar extinde către nord-vest, în regiunile Leningrad și Pskov. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a publicat pe Telegram o serie de mesaje despre acțiuni antiaeriene împotriva dronelor, iar un „număr neoficial” menționat în material indică 14 drone doborâte pe parcursul zilei. Efecte în aviația civilă: suspendări temporare de zboruri Pe lângă dimensiunea militară, episodul a avut și o componentă operațională pentru transportul aerian. Autoritatea aviației civile din Rusia a anunțat periodic suspendarea zborurilor către diferite aeroporturi, iar agențiile de știri rusești au relatat despre patru ordine de suspendare emise la ore diferite pentru orașul Soci, la Marea Neagră. Informațiile privind numărul de drone și amploarea interceptărilor provin din comunicările autorităților ruse, preluate de news.ro, și nu sunt însoțite în text de o verificare independentă. [...]
